2,201 matches
-
a tipărit pe gratis. În primul rând, contracandidații făceau așa, căci era în avantajul lor ; pe asta m-am și bazat, pentru că, în fond, erau oameni care aveau de câștigat din campania asta de cură‑ țire a parlamentului de indivizi dubioși. La fel, presa, care a declanșat un efect de „bulgăre de zăpadă“, în schimb eu m-am ales cu o grămadă de procese în civil pentru calomnie. Un număr destul de mare de oameni - domnul VĂcăroiu, doamna Rodica Stănoiu, care fusese
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Mâini de peluze, / Cântec pe buze / Draga mea! / Carte deschisă, / Inimănchisă, / Viața mea!” Gustate trebuie să fi fost epigramele pe care le publica Tribuna: Unui profesor universitar: Se manifestă ca savant Citind în chip de diletant Ce-a scris cu dubios talent ... ca student. Ori unui ex-ministru: Cu vârful ghetei sictirit te plângi că-n față fuși lovit; O, jalbă care-și are hazul: Stimate, unde-ți porți obrazul? Și tot George Voevidca semna următoarele două: Fapt divers: Un tip zănatec
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se azvârle atât de furibundă și asupra vechilor așezăminte de școală din țara noastră, când, sus, se manipulează banul public cu atâta ușurătate, iar jos, lumea e lăsată pradă mizeriei, când se creează atâtea posturi de necesitate mai mult decât dubioase... iar nouă, învățătorilor ni se taie suma din leafă și suntem sugrumați de neplata cu lunile a acestei lefi minuscule... astăzi nu ne prea arde de lecții model și de chestiuni teoretice, de metodică.” ...” Ne vom schimba atitudinea când vor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bărbați pînă la 50 de ani, socotiți de comisiile medicale ale Ministerului Afacerilor Interne perfect sănătoși și apți de muncă". Scump a fost plătită, cu numeroase vieți nevinovate, intrarea în circuitul agricol a acestei zone, astăzi însușită fraudulos de afaceriști dubioși. Neîmplinirea normelor era însoțită, la întoarcerea în lagăr, de pedeapsa regulamentară, mai exact, după cum era notat în procesul verbal, bătaie organizată. Cu amară ironie este descris ritualul pedepsei regulamentare: "Ți se dădeau jos pantalonii, te întindeau cu fața la podea, doi soldați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
căsătorită, ba din contră, că i-ar fi plăcut la nebunie aventurile cu femei luate. Sigur, n-a durat mult până să apară și zvonurile cu adolescente sau poveștile despre cum își pierdea toți banii pe jocuri sau în afaceri dubioase, cu tot felul de interlopi. Iar toate acestea a doua zi erau ca și uitate, Cristi nu se amesteca dezaprobându-le sau enervându-se din cauza lor, ba chiar le înflorea și mai tare în glumă. „Cu cinci ? Ultima dată parcă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
tăi prieteni ți-o cer! Cum, să-i părăsești În anticamera victoriei, ce, ești un bărbat al acțiunii sau... un fel de poet, de sfânt, de asta... de nebun?!... Lasă-i pe poeți cu rimele lor și cu lingeria lor dubioasă, pe sfinți Între ruinele unei vechi religii și... Înhamă-te, dom’le, În slujba națiunii! Pe cuvânt! Trebuie pur și simplu să intri În realitate. 6 Dar unde este, unde se află această realitate?! Ce Înseamnă acest cuvânt, ce ascunde
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mă tot Întorceam În țară, sub tiranie, enervând enorm forurile politice și securistice, dar și pe unii vechi membri ai emigrației culturale franceze, În frunte cu dna Monica Lovinescu și chiar cu dl Ionesco, care hotărâseră că devenisem un element „dubios”, mai știi, „agent de influență!”, deoarece continuam să vizitez România la intervale oarecum regulate și preferam decât să-l critic pe tiran, să critic mai degrabă sistemul, cum o făceau de altfel disidenții culturali ruși, polonezi, cehi sau unguri și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
lumea burgheză” și problemele ei, ci omul, ființa umană, socială, fiziologică și psihologică, temporală și a-temporală, iar mai presus de acestea Îndrăznește un tablou, „un catalog” tipologic complet al epocii sale, concurând istoria și științele, făcând dintr-o specie „dubioasă”, la Începutul secolului al XIX-lea, romanul à l’usage des bonnes, un gen major, emblematic, al culturii, care va exclude marea și prestigioasa epopee tragico-lirică, italiană, franceză sau germană. Un alt critic de excepție al anilor șaizeci ne-a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mineri“. Timp de două zile, În București a domnit teroarea. Au fost devastate sediile partidelor de opoziție, Universitatea și Institutul de Arhitectură. Erau vânați mai cu seamă intelectualii sau cei care păreau minerilor a fi intelectuali ori persoane cu moravuri dubioase: bărbați cu ochelari, femei cu rochii scurte... Loviți sălbatic cu bâtele, În uralele unei populații fanatizate care Îi Încuraja pe agresori, erau Înghesuiți În dube de polițiștii deveniți În această ocazie auxiliari ai minerilor. Au fost și câțiva morți, poate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
oamenii aleargă la nesfârșit pentru rezolvarea celor mai simple treburi, funcționarii publici Îi tratează ca și când cetățenii există pentru ei, nu ei pentru cetățeni... Oamenii simpli se simt abandonați. Mulți dintre ei și-au pierdut economiile, fiind atrași În combinații financiare dubioase (cel mai recent scandal de acest gen: Fondul Național de Investiții, care a adunat sume imense, oferind dobânzi suspect de mari; În final, evident, banii s-au evaporat!). Și criminalitatea este În creștere; cotele ei nu sunt mai Înalte ca
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
românesc. În magazine, mulțimea e compactă, și nebunia cumpărăturilor În toi. Când românii cumpără, cumpără chiar de-adevărat (lesne de Înțeles: abia au descoperit farmecul societății de consum). S-au creat și mari averi, dintre care nu puține În condiții dubioase. Noii capitaliști sunt Într-o măsură apreciabilă persoane care au ocupat posturi-cheie În structurile economice sau de informații ale vechiului regim: securiști (foarte numeroși), reprezentanți comerciali, activiști de partid. Nu este prea frumos: dar cum altfel s-ar fi putut
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mă urmăreau permanent. O băutură vărsată la Nell’s se traducea ca beție în pagina șase din The New York Post. Cina la Canal Bar cu Judd Nelson și Robert Downey Jr., starurile din ecranizarea romanului Puțin sub zero, desemna „comportament dubios“ (corect, dar totuși). O întâlnire nevinovată în timpul prânzului la Palio cu Ally Sheedy pentru a discuta un scenariu era decodată ca relație intimă. Însă eu eram cel care mă expuneam - nu căutasem să m-ascund - așa că la ce altceva să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
lui angelică, neștiutoare, ocupa prima pagină. Însă nici unul dintre acești copii nu fusese găsit. Nici un trup nu fusese descoperit în vreo râpă sau în canalele de scurgere din beton; nici o rămășiță pe fundul secat al bălților sau în vreun sac dubios de voiaj scăpat la vreo barieră; nimic care să zacă dezgolit și desfigurat în pădure. Băieții ăștia dispăruseră fără urmă și nu exista nici un indiciu că vreunul se va întoarce. Investigatorii se îmbarcaseră în „căutări frenetice.“ Părinții băieților dispăruți erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de comportamentul lui, încât trebuie sedate înainte de a regresa în „trecutul lor lesbian“, ca apoi să urmeze scandalul generat de casetele pe care Mike le înregistrează în timp ce face sex cu femei căsătorite mai vârstnice, casete care încep să apară, destul de „dubios“, pe Internet. „Poftim? O să faci carieră din futut?“ (soția unui industrialist bogat). El se zgâiește la ea de parcă ar fi o legumă, apoi îi trage pe mutră o mască de gaze. În același timp inventează o serie de cocteiluri, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
făcu o pauză. - Există un Paul Owen în Clear Lake. - Clear Lake e doar la douăzeci și trei de kilometri de-aici, am murmurat. - Domnul Owen se află acum sub supravegherea și protecția poliției. Și sperăm că dacă apare cineva dubios, vom fi în stare să punem mâna pe el. Pauză. De aceea n-am comunicat presei aceste conexiuni ale noastre. În acest moment ar putea compromite anchetarea... Și, firește, sperăm că nu veți spune nimănui despre asta. - De ce, credeți că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
-mi păstrez echilibrul. Kimball stătea stânjenit lângă mine. În momentul acela nu-i mai eram de nici un folos. Mi-a înmânat o carte de vizită cu mai multe numere de telefon. Mi s-a sugerat să telefonez dacă intervenea ceva „dubios“ sau „anormal“ (acele două cuvinte au fost rostite atât de liniștitor, încât ar fi putut figura într-un cântec de leagăn), dar nu mă interesa nici o asigurare. L-am condus ca un robot pe Kimball la mașină, bâiguind o mulțumire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
am izbucnit amândoi într-un hohot de râs care m-a relaxat pe moment. Părea obișnuită cu astfel de interpelări - corpul profesoral al facultății fiind compus și din alți inconsecvenți care nu-și aminteau numele unor studenți. M-am simțit dubios, realizând că mă apropiam de acel moment al vieții când ceream ajutorul unor persoane pe jumătate vârsta mea. Am privit-o pe secretară întorcându-se spre computer, plimbându-și cu iuțeală mâinile pe tastatură. - Foarte bine, introduc numele și căutăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
erau surzi la informațiile asupra complicatei și realei stări de fapt a „frontului literar”, dar ne categoriseau, pe cei care nu eram în deplin acord cu „excomunicările” și etichetările lor grosolane - față de un Nichita Stănescu sau Marin Preda! -, ca „inși dubioși” sau chiar „agenți de influență”. în ciuda faptului că noi înșine făcuserăm gestul, unic în Europa de Est la acest nivel, de a repudia politica șefului statului, ieșind din sistem la modul radical și public... Mai e necesar să adaug că aceste „poziționări
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
la München și la Frankfurt, credința că „cei doi” făceau o politică cu adevărat pragmatică și că un război atomic era de neînchipuit. Oricine își poate imagina ușor că aceste păreri ale mele mi-au creat de la început o „imagine dubioasă”, așa cum mi s-a întâmplat și mai târziu la Paris, când „îndrăzneam” să nu mă „înrolez” supus într-una sau alta din coteriile radicale ale emigrației. Și totuși, istoria avea să dea dreptate acestei „öst-politik” și chiar Genscher urma să
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Breban, dizidenți „frontali” de primă oră - și, orice s-ar spune, această „primă oră” a dictaturii personale și atipice a lui Ceaușescu a fost vara lui ’71! -, ci acei contestatari sau „nemulțumiți” dintotdeauna ai unui sistem, „prudenți” însă până la o dubioasă și „distinsă” pasivitate publică - când nu era „colorată”, cum s-a aflat de curând, spre stupefacția nu puținora, de „delațiuni” făcute securității în scris, din frică sau pentru a păstra unele suculente poziții în aparatul Uniunii! Dreptate au avut, mai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
păcătuit” în repetate rânduri prin aceste „întoarceri” în țară. (Întoarceri din care unii „corifei” ai emigrației pariziene au făcut un argument contra autorului Breban care era publicat la Paris, colorându-l în ochii presei literare franceze și ai mediilor ca „dubios”, iar, în ultimii ani înaintea lui Decembrie ’89, chiar ca „agent de influență”!Ă 13 Azi, privind în urmă, îmi dau cont că au fost puțini ani, între ’65, anul debutului cu roman, și ’71, anul demisiei de la Paris și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
o trăi, ceas de ceas, zi de zi; nu totdeauna nemulțumiți de aceasta, ci animați adesea de o nostalgie după un „altceva”! Și, în această „nostalgie”, trăită cu febră și o anume fascinație obsedantă, sâcâitoare, „noi” ne găsim rostul: unul „dubios”, desigur, în ochii micului burghez, harnic și rob al utilității de orice fel sau în ochii Prostului etern. („Iar vorba de spirit doarme în urechea prostului!”, se lamenta prințul danez.Ă Noi creăm, ca un iscusit iluzionist urcat pe o
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
o parte, însemne ale crucii de cealaltă. Am uneori impresia că pentru dominicanii, iezuiții și adepții ordinului Adormirii dindărătul porților închise, Sfântul Mormânt, biserica de la Nazaret și Cenaclul din Ierusalim sunt asimilabile cu niște locuri rău famate, niște așezăminte cam dubioase pe care-i mai bine să le ocolești, gen Moulin de la Gallete sau Crazy Horse. Cu care ei întrețin, de altminteri, aceleași raporturi evazive ca și parizianul din tată în fiu cu Turnul Eiffel, ca un Cézanne în fața șevaletului cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nivelul Sighetului, păreți o grupare coerentă, armonizată în vreme prin acțiunile literare pe care le-ați organizat... O, am mai spus-o. Nu prea cred în generații, fie ele poetice sau... economice. Din punctul meu de vedere "generația" este oarecum dubioasă. Din 1990 sunt un "creator capitalist" care nu câștigă nimic, fapt pentru care îmi este "rușine" să nu completez, măcar o dată la doi ani, " Fișa 200" pentru Administrația Financiară Locală. Cred doar în promoția/ promoțiile de la supermarket-uri. Cât despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
căror cunoștințe de cultură generală nu le mai permit să înțeleagă, de fapt, literatura. Exercițiul spiritului, în sensul cel mai larg al termenului. Fără îndoială că sistemul este responsabil. Atât cei care, la adăpostul unor teorii pedagogice și civice absolut dubioase, croiesc programe și manuale care reduc tineretul la o condiție aculturală, apoi profesorii, care nu se ridică nici măcar la înălțimea a ceea ce li s-a predat în facultate, cât și statul, care pur și simplu nu investește nimic în educație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]