2,902 matches
-
albe pătrund Și formează un arc albastru, Clar senin în jurul lui, Ce-a lui margini își găsește Într-a negurilor creți Și-nnainte, înainte Sboară geniul de lumină. Îndărătu-i pintre neguri A rămas un fluviu clar De albastru senin aer. În dungi supte, în cordele De argint, ele suspendă Fluturări și creți în calea Râului de-aer albastru, Ce de cale îi servește Mândrului geniu și nalt Al luminei. 3l. DIN BERLIN LA POTSDAM (cca 1875 ) Din Berlin la Potsdam merge Drum
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
se deschid păduri și lanuri. Noaptea verde-a frunzărimei pietre scumpe o-mpodoabă; Ce se scutur tremurânde peste florile din iarbă. Trandafiri s-aprind ca jarul, răsfoiți în răsărit, Glasuri mii învioșază codrul umed și iubit. În poiana tăinuită blânde sboară dungi de lună Când departe-n munți și codri duios buciumul răsună. Pe-a lor lume ridicată peste nouri se deschide Cartea cerului albastru cu mari litere aurite, Iară munții nalți și negri, înțelepți de bătrânețe, Ridic fruntea lor de piatră
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pentru necaz, nici pentru fericire. Le combină însă destinul cum îl duce capul. Orice clipă se poate învecina cu neantul. Nu orice oracol a avut șansa întâlnirii cu Oedip. Bunica avea dreptate. Viața e ca o trecere de pietoni : o dungă albă, sub una neagră. În destinul oamenilor se simte ori mâna lui Dumnezeu, ori coada lui Michiduță. Greu i se poate găsi destinului un paratrăsnet. Răspântiile condiției umane se vor înmulți până la bagatelizare. Din ce ți-a fost scris, trebuie
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
că prin vorbele mele suflă moartea disperare? * Noaptea turbură lumina Precum nouri turbur marea * Împle-a lumea-a ei gândire [ 2Împle]2 sufletu-i de nor EminescuOpXV 1048} Și a lunei galben gând Pe palate se aruncă Luminând a umbrei dungi Iar oamenilor insenm Dunga negrului mormânt Cerul sus visează stele Oamenii visez-amor Vântul care acu muge Noaptea cântă Printre valuri se frământă Cu lungi țipete d-amor... Somnul e surâsul morții Tuturor noaptea zâmbește Mie nu Căci acum tu [2chemi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mi-am dat seama cât sânt de murdar pe mâini, după demontarea tavanului plin de funingine și vaselină, așa că intenția de a-mi scutura costumașul deja pătat de vin roșu pe guler i-a fost fatală. Costumului, nu colegului puturos. Dungi negre-cenușii au violat tergalul fin. Oricum era compromis, așa că, în momentul în care viitorul meu prieten de celulă mi-a întins un codru de pâine uscată, mi-am șters vârtos mâinile pe pantaloni ca să fie și ei compromiși. În timp ce savuram
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
să-ți spun că toată lumea făcea plajă fără costum. Da, fără nimic, dacă cumva te-ai gândit la topless, fără nimic și băieții, și fetele. Cum să mă prind dacă pielea lui Vero era albă, dacă nu puteam găsi contrastul dungii de la sutien sau chiloți. Revin. Ai văzut cum lucește ciocolata în reclame, motorină nu alta, așa lucea și Vero, în lumina de veghe a bărcii, împletită în cearșafurile albe de damasc subțire și răcoros. Cred că lucea și datorită cremei
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
atâta drum pe litoralul plin de capcane în perioada postrevoluționară. Dimineața a nimerit Mamaia. Mamaia aia lungă. A oprit în toate golfulețele lacului. Mi-a spus că de cum a văzut ghiolul și-a dat seama că ăla e. Poate de la dungile tărcate pe care le lăsa vântul pe suprafața lacului de care sigur mi-am adus aminte că i-am povestit de atâtea ori în nopțile dulci de cart. Pe la prânz a găsit locul. După câteva minute am apărut eu cu
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
fel de relicvă. Ii ating uneori cotorul cu degetul, sperând, poate, că aș mai putea simți vreodată bucuria aceea dumnezeiască de a fi venit pe lume. îmi amintesc că, întorcîndu-mă spre casă în acea seară, totul mi se părea altfel: dungile de rășină portocalie și stacojie de peste sat, zgomotele din bodegă, luminile aprinse prin case. Porumbul crescut, înalt, prin curțile oamenilor. Simțeam aerul ca pe un curent de apă rece, cu vițe și vinișoare transparente, licărind. Puteam să înțeleg acum. Am
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
fier forjat. A treia i-am trimis-o Cristinei, căci era cea mai lucioasă (ca oglinda) și reprezenta manejul cu ponei, într-un cadru de toamnă disneyană. Poneii aveau privirea "umedă". Firește, ilustrata a sosit după mine, murdărită de hidoase dungi ondulate, care ieșeau în relief pe partea cu fotografia. Am pus-o în geamul bufetului din bucătărie, nu destul de sus însă ca să nu încapă în lăbuțele Ioanei. Am găsit-o de vreo două zile sub pat. Avea un colț rupt
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
fără bătrânul Giovanni Sidoli, care murise cu un deceniu în urmă, dar cu cele două fiice ale lui împămîntenite aici și măritate cu mari financiari evrei) se lăuda, după ce arsese deja de patru ori, cu un cort nou, azuriu cu dungi albe, și cu douăzeci și patru de cai împodobiți * în 1999 am ținut un curs de Creative Writing la Facultatea MediaPro. Una dintre temele cursului a fost "melodrama". împreună cu câțiva prieteni ne-am amuzat să scriem melodrame de toate felurile. "Zaraza" s-
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Dar deodată se întoarse și-l zgâlțâi pe Auta de umăr: - Uite, vin corăbiile noastre! strigă el bucuros. Într-adevăr, zarea mării era plină de mărunte aripi de păsări albe care, fără să fâlfâie, se înmulțeau mărindu-se pe toată dunga apelor din orizont. Nu se putea ști dacă erau corăbiile Atlantidei, dar erau corăbii. - De unde știi că sunt ale noastre? îl întrebă Auta. Iahuben îl privi încurcat: - Dar ale cui? Cine mai are atâtea corăbii? Ale lor de-aici nu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
departe spre zarea răsăriteană se contopea cu albăstrimile cerești al treilea munte, lung și crestat ca un pieptene. Mai spre miazăzi, numai ochii buni puteau desluși, dacă le cunoșteau dinainte, trei piscuri scunde așezate în triunghi. Iar întorcînd privirea pe dunga dintre miazănoapte și apus a orizontului, puteai zări cum tremură în depărtări alți doi munți, unul vânăt, altul albicios. Cel dintâi era un munte mai mare, bogat în flori, pe celălalt, pipernicit, mai mult o stâncă golașă, Auta își aducea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ceilalți. Până în vale, pe țărm, aveau de mers câteva ceasuri... Min trebuia să știe că l-au auzit. Uh ridică mâna în sus... În mână avea o țeavă scurtă, pe care nici Auta n-o cunoștea. Din țeavă izbucni o dungă de văpaie neagră care rămase un răstimp în văzduh, până se risipi de vânt. După ce mai trimise în aer câteva asemenea văpăi, Uh își rugă prietenii să pornească în vale. Toți își urmară drumul în tăcere, chiar și femeile. Fiecare
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
în câteva clipe fără torță și fără opaiț. Văzînd-o, Ntombi începu iar să frece bețele. Dar Nefert întinse o cutiuță neagră cu o gaură într-un capăt spre rug, apăsă cu degetul un sâmbure roșu, și ceilalți văzură cum o dungă de foc străpunse rugul și îl aprinse într-o singură clipă. - I-am chemat pe toți, dar nu vor să mănânce carne. Lui Auta am să-i duc acolo. Celelalte două femei schimbară priviri. Numai Mai-Baka zise liniștit: - Zeii nu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Uh să desfacă de pe podeaua străvezie carapacea și să coboare în fața porților orășelului Țoar. Zburând încă spre Țoar, Auta văzu în partea unde știa că au fost cele două cetăți o ciupercă uriașă de fum negru și cerul brăzdat de dungi încrucișate de lumină albă, ca un grătar. Se lumina de ziuă. Luntrea coborî lângă poarta orășelului. Lumea era adunată și privea cu ochi înmărmuriți zarea. Și când soarele a răsărit deasupra pământului, a intrat și Lot în Țoar. Auta îl
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
febril și surescitat, își scosese din șifonier costumul cel bun de croială nemțească, primul și singurul costum de haine pe care-l avusese până atunci, pantofii negri cu talpa groasă, cămașa bleumarin cu gulerul bine scrobit și cravata elegantă, cu dungi albastre. În geamantanul ieftin, cumpărat cu o zi înainte de la unul dintre negustorii de pe Lăpușneanu își adunase tot avutul: o cămașă, două batiste, briciul, câteva caiete din timpul școlii, multe cărți, un stilou, pălăria primită-n dar de ziua lui
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
prin gaura de aerisire, Îl ginesc pe Niddrie ieșind pe ușă, Îmbunătățind atmosfera cam tot În același fel. Până și Toal pare mai săltăreț acum. — Bărbatul era Îmbrăcat În blugi, un tricou roșu și o bluză de trening neagră cu dungi portocalii pe mâneci. Avea părul tuns scurt. Amanda, gesticulează Toal spre gagicuța aia bătută-n cap Amanda Drummond, care se ocupă cu singurul lucru pe care e În stare să-l facă, adic-o mânăreală semi-birocratică, Împarte-le copii ale descrierii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
șoc și aproape că n-are bărbie, numai o gură acră și strâmbă care pornește direct din gât. Poartă o fustă lungă maro, prea groasă ca să i se vadă dunga de la chiloți, cu o bluză În pătrățele șun pulovăr În dungi maro cu roșcat. Am văzut mai multă carne și piun cuțit de măcelar. Asta? Polițoaică? N-aș crede. — Mersi, Amanda, zâmbește Toal și scroafa aia lingăreață se gudură pe lângă el ca răspuns. I-ar suge pula aia Împuțită chiar aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
pentro promovare, rânjesc eu, da principiu-i același. Acu Fulton totuși, uită-te la ea: o vacă mucoasă de rahat, nu s-ar Învârti printre dalde ca noi. Numa pulă de șef. Iera o vreme cânu trebia decâsă-ți pictezi trei dungi pă puță că iera disperată să și-o bagentre pulpe. Iești un tip oribil Bruce, tușește Gus de râs. Umbăiat bun, deși puțin cam greu de cap. Brusc am un sentiment nasol. A fost o greșeală că i-am pomenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de genul ăsta, neadaptați care nu fac față vieții. Ar trebui să le facă vânt tuturor Împuțiților ăstora n zăpadă, nu să irosească mardeii contribuabililor răsfățându-i cu curcan și garnitură servit de gagici futabile În ciorapi cu portjartier și dungă. Io rușine de rahat. Tuturor niar plăcea așa ceva! Mă gândesc să Încerc să iau și io o porție, dar sunt prea mulți angajați de față. În schimb mă Întorc acasă și pun mai multe lemne pe foc, din manuscrisul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
o familie irlandeză mare În North London și toți cei de acasă, din zona străveche erau nebuni după Celts. Aș fi fost foarte Încântat să-mi pot trage peste cap tricoul ăla cu cercuri. — Mai Întâi am zis tricoul cu dungi, râde el. Nu mi-am putut aminti că joacă În cercuri! Slavă Domnului că ziaristul a fost de partea mea! N morții măsii, fornăie el, adică, toate echipele de scoțieni sunt cam la fel pentru mine. Toate-s de rahat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
aproape culcată pe apă. S-au conformat toți și nu mică ne-a fost mirarea când peștele a început să bată și să ne solicite din ce în ce mai des. Crap destul de mare, caras și nu mai vorbesc de biban lacom și cu dungi colorate. Dinspre creasta împădurită, umbrele serii coborau spre satul Coroiești și spre baltă. În câteva ore juvelnicele au fost umplute. Era o izbândă și o mulțumire umbrită de lecția de pescuit dată de moș Vasile. Între timp își face din
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
care a făcut cutare sau cutare lucru, intelectul, având deja conceptul de om extras din imagini și specii inteligibile, se întoarce către imaginea lui Obelix: un ins de 1,90 metri înălțime, 120 kilograme, care poartă mereu pantaloni albi cu dungi albastre și miroase a iarbă proaspăt tăiată, pe care X l-a cunoscut într-o toamnă friguroasa în Galia. În lipsă acestei mișcări secundare a intelec tului către imaginea concretă a lui Obelix, cu timpul, conceptul de om din mintea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
bărbătești se croiau fără vestă, iar pantalonii fără manșetă. Cum ciorapii de mătase erau extrem de scumpi (atunci cînd se găseau), femeile au găsit o soluție ingenioasă: își ungeau gambele cu o cremă de culoarea ciorapilor și trăgeau cu rimelul o dungă. Aparențele erau salvate pînă cînd începea să plouă! În perioada interbelică și cu deosebire în anii '30 ai secolului trecut Marea Britanie își păstrează supremația in industria tradițională a confecțiilor din lînă, cu Leeds și Bradford (ambele în Yorkshire) ca principalele
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
sau chiar din celuloid, ca de altfel și plastronul cămășii. Ținuta de zi (ținuta de oraș) era reprezentată de redingotă și de jachetă, ultima purtată cu pantaloni reiați*****. Pantalonii, destul de strîmți, sînt cilindrici (tip burlan) și nu se calcă la dungă. Ciorapii de mătase neagră se asortează cu ghetele închise cu nasturi (bumbi) sau elastic (atunci se numea gumilastic). Pe cap se poartă jobenul de culoare neagră ("țilindrul", cum spuneam noi în glumă, top hat cum spun englezii, haut-de-forme cum spun
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]