14,583 matches
-
rezultatelor obținute în urma prelucrării, formu larea de concluzii. Rezultă din cele prezentate că analiza statistică nu se rezumă doar la evidențierea stării situației economico-financiare a întreprinderii, ci ea constituie și un important instrument de fundamentare a deciziilor manageriale în domeniul economico-financiar. În studiul fenomenelor și proceselor economico-financiare, la nivelul întreprinderii se pot distinge mai multe tipuri ale analizei statistice: a) din punct de vedere al urmăririi însușirilor esențiale, cantitative și calitative, distingem: − analiza cantitativă, ce presupune cercetarea fenomenului prin determinări cantitative
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
de concluzii. Rezultă din cele prezentate că analiza statistică nu se rezumă doar la evidențierea stării situației economico-financiare a întreprinderii, ci ea constituie și un important instrument de fundamentare a deciziilor manageriale în domeniul economico-financiar. În studiul fenomenelor și proceselor economico-financiare, la nivelul întreprinderii se pot distinge mai multe tipuri ale analizei statistice: a) din punct de vedere al urmăririi însușirilor esențiale, cantitative și calitative, distingem: − analiza cantitativă, ce presupune cercetarea fenomenului prin determinări cantitative, stabilindu-i dimensiunea, volumul, intensitatea, durata
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
ale analizei statistice: a) din punct de vedere al urmăririi însușirilor esențiale, cantitative și calitative, distingem: − analiza cantitativă, ce presupune cercetarea fenomenului prin determinări cantitative, stabilindu-i dimensiunea, volumul, intensitatea, durata etc.; − analiza calitativă, ce urmărește esența fenomenului sau procesului economico-financiar, însușirile sale esențiale, factorii care îl influențează; b) în funcție de modul de urmărire în timp a fenomenelor, se distinge: − analiza statică, ce studiază fenomenele și procesele economico financiare la un moment dat, evidențiind relațiile dintre elementele și factorii care le determină
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
principale ale sistemului informațional statistic al întreprinderii, alături de sursele de informații, circuitele informaționale, fluxurile informaționale și mijloacele tehnice de transmitere, prelucrare și stocare a informațiilor. Pentru ca sistemul de indicatori să poată permite o evaluare rapidă, clară și concisă a situației economico-financiare a întreprinderii, acesta trebuie să fie cuprinzător, dar rezonabil, astfel încât raportul cost-eficiență să fie unul corect. Calitatea sistemului de indicatori și capacitatea acestuia de a oferi informațiile necesare în luarea deciziilor în cadrul întreprinderii reprezintă o condiție esențială în realizarea unei
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
întreprinderii. Dinamica resurselor umane se referă la modificările absolute sau relative ale numărului de salariați, modificări determinate de evoluția activității economice, de contextul economic general sau de politica de recrutare și asigurare cu personal a întreprinderii<footnote L. Ionescu, Analiză economico-financiară, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2007, p. 53. footnote>. Pentru analiza dinamicii resurselor de muncă ale întreprinderii se pot utiliza: − Indicele de dinamică • cu bază fixă; • cu bază mobilă. Indicele de dinamică se exprimă de regulă în procente. − Modificarea absolută • cu bază
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
de grupare folosit, pentru analiza structurii personalului se utilizează mărimile relative de structură. 8.3. Indicatorii statistici ai mișcării forței de muncă O condiție importantă a utilizării eficiente a forței de muncă o constituie stabilitatea acesteia în cadrul întreprinderii. Îmbunătățirea performanțelor economico-financiare ale întreprinderii, ridicarea gradului de calificare și specializare a personalului, nivelul productivității muncii sunt puternic influențate de stabilitatea personalului. Din diverse și multiple motive care țin atât de întreprindere și de salariați, cât și de mediul economic în general, forța
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
luni de la adoptarea prezentei legi Ministerul Justiției va elabora și supune spre aprobare proiectul noii Legi privind executarea pedepselor, precum și a regulamentului de aplicare a acestei legi. Articolul 6 Ministerul Finanțelor va lua măsuri pentru introducerea modificărilor corespunzătoare în indicatorii economico-financiari ai Ministerului Justiției și Ministerului de Interne, în conformitate cu prezenta lege, pe baza propunerilor comune ale acestor ministere. Articolul 7 Orice dispoziții contrare prezentei legi se abroga. Articolul 8 Prezenta lege intră în vigoare în termen de 90 de zile de la
LEGEA nr. 21 din 15 octombrie 1990 pentru trecerea Direcţiei generale a penitenciarelor din cadrul Ministerului de Interne în subordinea Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106820_a_108149]
-
reunite, schimbarea mentalităților, deschidere și receptivitate la nou și dorința fiecărui adult de a-și îmbunătăți condiția și de a se dezvolta personal. 2.4. Finanțarea educației adulților în Româniatc "2.4. Finanțarea educației adulților în România" Discursurile de natură economico-financiară și mecanismele pieței concurențiale cunosc o pondere tot mai mare în dezvoltarea domeniului educației adulților. Pe de o parte, scăderea resurselor publice pentru educație, pe de altă parte, efectele societății de consum sau extinderea influențelor pragmatismului economic în toate domeniile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
reunite, schimbarea mentalităților, deschidere și receptivitate la nou și dorința fiecărui adult de a-și îmbunătăți condiția și de a se dezvolta personal. 2.4. Finanțarea educației adulților în Româniatc "2.4. Finanțarea educației adulților în România" Discursurile de natură economico-financiară și mecanismele pieței concurențiale cunosc o pondere tot mai mare în dezvoltarea domeniului educației adulților. Pe de o parte, scăderea resurselor publice pentru educație, pe de altă parte, efectele societății de consum sau extinderea influențelor pragmatismului economic în toate domeniile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru a fi justificată vreo prezentare a lor aici. Concomitent însă, au apărut nu doar interogații și îngrijorări, ci și consecințe în zona politicului. Se pune întrebarea: care să fie miza esențială a acestei înfruntări care capătă proporții epice? Interese economico-financiare? Acestea au existat întotdeauna, cel puțin la aceeași intensitate. Încrâncenări viscerale? Nici acestea nu au lipsit în timp, iar faptul că își au rădăcinile în zona instinctuală le face să nu diminueze în timp. Dorința de a lega fire translucide
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
lucru. În calitatea lui de componentă decisivă a contextului extern enunțului produs de către H, el a modificat direcția propusă de acesta cu una care pentru el, P, era maxim pertinentă: În timp ce, pentru H, succes Însemna rezultate foarte bune, de natură economico-financiară, obținute de către servicii pentru servicii, pentru P, succesul serviciilor, rezultatele foarte bune trebuia să fie de altă natură, conformă cu specificul activității lor, și direcționate către cetățean. El voia să sublinieze faptul că serviciile trebuie să lucreze pentru interesul statului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
nu reforma politică și economică, ci reforma morală, prin promovarea unui sistem de valori sănătos cu un standard moral și etic înalt. Apreciind în mod obiectiv și cu responsabilitate dimensiunile și consecințele deosebit de grave ale fenomenelor de corupție și infracționalitate economico-financiară, Guvernul și-a propus ca un obiectiv major lupta împotriva acestui flagel care afectează atât pe ansamblu, cât și în structură, toate domeniile economico financiară ale vieții sociale. În acest sens s-au luat măsuri de reorganizarea ministerelor și instituțiilor
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
burselor de mărfuri și de valori; realizarea deprinderilor privind folosirea operațiunilor bursiere, a ordinelor de bursă și a tipurilor de contracte pentru mărfuri și hârtii de valoare tranzacționate la bursă; formarea unor specialiști capabili să îmbine pregătirea tehnică cu cea economico-financiară, astfel încât prin intermediul instituției bursei, să se poată influența dezvoltarea și consolidarea firmelor agricole și/sau agroalimentare, în condiții de eficiență economică maximă. Sunt dezvoltate o multitudine de aspecte teoretice, dar se prezintă și numeroase exemple concrete, atât din activitatea burselor
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
care completează funcția de releu întrucât bunurile și valorile ajung de la cei care dispun sau le prisosesc, la cei care au nevoie de ele, permițând realizarea unor proiecte investiționale care contribuie la dinamizarea economiei; 4. funcția de barometru al vieții economico-financiare dintr o țară sau la nivel mondial se realizează de bursă prin modul de organizare și sistemul de funcționare, care aigură în permanență cunoașterea și tendința ce o are economia mondială, în general, și economia unei țări, în special. Bursa
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
comerț). În cadrul titlurilor necomerciale se includ titlurile de valoare care rezultă din operațiuni financiare pe termen scurt (instrumente monetare) sau pe termen lung (instrumente de capital). Titlurile financiare pe termen lung (acțiunile și obligațiunile) au un rol deosebit în circuitul economico-financiar. Titlurile de capital permit transformarea unor active imobiliare prin esența lor (pământ, clădiri, utilaje), în valori imobiliare prin natura lor (acțiuni, obligațiuni). De altfel, în literatura franceză, titlurile financiare sunt denumite „valeurs mobilieres”. Circulația titlurilor, care suplinește imobilitatea factorilor de
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
la prețul de emisiune constituie un aport suplimentar la capitalul emitentului 5. Valoarea de piață Este prețul la care se efectuează schimbul de acțiuni. Această valoare se prezintă sub forma cursului bursier, rezultat al raportului cerere-ofertă, fiind influențat de: situația economico-financiară a emitentului, caracterizată prin rata de creștere a rezultatelor financiare; evoluția pieței bursiere naționale și internaționale; fenomene pur bursiere ce influențează cererea sau oferta Exprimă capacitatea emitentului de a obține profit. 6.2. Rata de distribuire a dividendului d = (Dn
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
momentul achiziționării. Corelând scopul acoperirii riscurilor generate de oscilațiile prețurilor cu scopurile derivate, practica bursieră a creat o serie de strategii de hedging. Când la aceste operații se adaugă și intențiile speculative, atunci tranzacțiile bursiere devin adevărate arhitecturi de inginerie economico-financiară, în care marfa și banul se transformă în simboluri de câștig, pe baza diverselor informații ce se acumulează la bursă. Procedura de hedging se realizează în două etape: - în prima etapă, în funcție de poziția hedgerului pe piața cash, „pentru a se
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
de student. Tabelul de mai jos prezintă mărimea acestor alocări în perioada 2005-2011. Așa cum se vede, mărimea alocărilor diferă foarte mult de la an la an. În perioada de creștere economică de până în 2008 alocarea pe SEU a crescut, dar criza economico-financiară a făcut ca venitul primit de o universitate pentru un astfel de student să scadă cu o treime din 2008 până în 2011 . Alocarea bugetară pentru un student înscris într-un program de licență în domeniul economic, de exemplu, este extrem de
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
formulate. Un prim răspuns la întrebarea de ce învățământul românesc este prost finanțat sau, cel puțin, mai prost finanțat decât în „anii de aur” 2005-2008 este acela că mediul în care funcționează acesta s-a schimbat. Pe de o parte, criza economico-financiară a redus drastic, așa cum am văzut, cheltuielile publice pentru educația superioară . Pe de altă parte, de la sfârșitul anilor ’90 și până în ultimii ani, universitățile puteau apela la o dezvoltare extensivă: puteau propune programe noi, puteau atrage mulți studenți „cu taxă
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
controlul rentabilității acestora; 3. evaluarea componentelor activelor patrimoniale; 4. furnizarea informațiilor privind întocmirea și controlul bugetelor de venituri și cheltuieli; 5. controlul condițiilor interne de exploatare prin nivelul și structura costurilor; 6. realizarea unei evidențe analitice a cheltuielilor, veniturilor, rezultatelor economico-financiare și stocurilor. Pornind de la modelul prezentat în sistemul contabil al agenților economici, referitor la contabilitatea de gestiune, profesorii Partenie Dumbravă și Atanasiu Pop, în lucrările citate, consideră necesară adaptarea denumirii conturilor de gestiune din clasa a-9-a la particularitățile activităților de
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
a costului producției fabricate are la bază următoarele principii teoretice și metodologice: determinarea obiectului calculației; alegerea metodei de calculație; organizarea calculației contabile în concordanță cu celelalte forme de calculație economică (previzională și statistică); delimitarea pe feluri de activități a indicatorilor economico-financiari care fac obiectul calculației costurilor; delimitare în timp a datelor și informațiilor pe baza cărora se calculează costurile; delimitarea în spațiu sau pe locuri (centre) de cheltuieli a datelor și informațiilor care stau la baza calculării costurilor”. Calculația costurilor poate
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
curentă, bugetul este expresia cantitativă a unui plan de activitate (un plan financiar) pregătit anterior față de perioada la care se referă. Bugetul îndeplinește mai multe funcții, dintre care amintim: *Funcția de previziune; *Funcția de control; *Funcția de asigurare a echilibrului economico-financiar. Principalele trăsături ale bugetului sunt: *Furnizează informații relevante pentru toate nivelurile managementului; *Indică parametrii pe care unitatea patrimonială trebuie să-l realizeze în timp pentru atingerea obiectivelor stabilite; *Are un caracter previzional; Constituie instrument de referință în luarea deciziilor, anticipând
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
în gestiunea întreprinderii, după care acestea pot fi: Bugete determinale, acelea care au ca obiect activitățile funcțiilor de bază ale întreprinderii, care constituie premise ale rezultatelor acesteia (bugetul vânzărilor, bugetul producției) Bugete rezultante, acelea care au ca obiect estimarea rezultatelor economico-financiare degajate de activitățile de bază, proiectate prin bugetele determinate (bugetul cheltuielilor comerciale, bugetul costurilor, bugetul de aprovizionare, etc.). Procesul etapizat de întocmire a bugetelor are în vedere stabilirea politicii de previzionare a întreprinderii, defalcată pe bugete secundare, iar în aceste
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
Scheme teoretice de bugete în gestiunea firmelor se pot individualiza, din punct de vedere teoretic, trei tipuri de bugete: a) bugetul tip economic, care, având rolul de instrument de management, se comportă ca un “regulator “ sau “feedback” al maximizării rezultatelor economico-financiare calculate ca diferențe între venituri și cheltuieli; b) bugetul de tip financiar, în care bugetul ca instrument de management joacă rolul de “regulator” al cheltuielilor în funcție de resursele bugetare acordate; c) bugetul de tip bănesc, care operează ca “regulator” al excedentului
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
se fixează obiectivele de atins, exprimate în unități fizice și mijloace necesare pentru punerea lor în acțiune. Se poate distinge, deci, existența a cel puțin două secțiuni ale bugetelor: 1.venituri; 2.cheltuieli. care sunt corelate, fără ca acestea, în calitate de prevedere economico-financiară să rezulte din simpla însumare a bugetelor de secție, centrelor de responsabilitate sau a unor activități. Prognozele furnizate bilanțului și contului de rezultate au ca sursă, conform unor autori de lucrări de specialitate din țările cu economie de piață dezvoltată
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]