5,962 matches
-
pare că nu e de ajuns, pentru că împăratul con tinuă să se uite amenințător la el, așa că vine cu explicații: În două trei zile o parte va fi vândută în stradă, iar cele lalte, lipite pe zidurile caselor și ale edificiilor publice. În sfârșit mulțumit, bătrânul principe își mai îndeasă câteva fire de țelină în gură. Apucă apoi, la întâmplare, un sul de papirus din fața sa și i-l flutură pe sub nas. — Mai ai ceva să-mi spui, sau asta a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
demnitate după moartea lui Lepi dus, dar a refuzat cu îndârjire să se mute în locuința oficială pe care în mod tradițional o împart Marele Pontif și Regele Sacri fiicilor. Cum însă este de datoria lui să stea într-un edificiu public, și-a deschis vila de pe Palatin și le-a permis lor, vestalelor, să se mute în fostul palat regal de lângă Templul Vestei. Un mic foșnet. Trage cu urechea. Acum îi pune mâinile pe cap. Pe tine, Amata, te iau
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la care prefect al județului Tulcea era domnul Ioan Nenițescu 508. Cu prilejul vizitei la Tulcea, Domnitorul Carol a văzut: geamia cea mare din oraș, sinagoga, biserica bulgară, biserica lipovenească, biserica catolică, promițând acordarea de către stat de ajutoare pentru refacerea edificiilor religioase din oraș509. După vizita la edificiile religioase din oraș, Domnitorul a participat la un dejun la care au fost invitați reprezentanți ai autorităților din orașele Sulina și Tulcea, precum și Episcopul Dunării de Jos, Melchisedec. Ulterior, Domnitorul s-a îndreptat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
domnul Ioan Nenițescu 508. Cu prilejul vizitei la Tulcea, Domnitorul Carol a văzut: geamia cea mare din oraș, sinagoga, biserica bulgară, biserica lipovenească, biserica catolică, promițând acordarea de către stat de ajutoare pentru refacerea edificiilor religioase din oraș509. După vizita la edificiile religioase din oraș, Domnitorul a participat la un dejun la care au fost invitați reprezentanți ai autorităților din orașele Sulina și Tulcea, precum și Episcopul Dunării de Jos, Melchisedec. Ulterior, Domnitorul s-a îndreptat către Palatul Administrativ (Prefectura județului Tulcea) unde
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ce s-ar face. Cercetările ce necontenit au loc, e de sperat că vor da mulțumitoare rezultate. Parte din obiectele muzeului se păstrează în cabinetul prefectului, parte sunt așezate pe două rânduri, formând un aleiu în grădina Conacului, între corpu edificiului administrativ și poarta grădinii dinspre mare"534. Ulterior, ziarul prezintă descrierea obiectelor aflate în muzeul constănțean 535. Concomitent, știrea despre crearea muzeului din Constanța este preluată și de către presa centrală 536. În vederea realizării statuii poetului Ovidius "se institui un comitet
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
suma de 10 640 de lei. Cheltuielile ordinare urmau a se ridica la suma de 2 540 de lei ce erau "destinați cultului și instrucțiunei"1252. Din excedentul bugetar, o sumă de 2 000 de lei avea ca destinație "terminarea edificiului de școlă (...) 1 000 lei pentru facerea unei fântâni în mijlocul orașului (...) 300 lei pentru repararea stradelor din Panair (târgul de la Megidie), 300 lei pentru facerea unei fântâni în același târg"1253. Bugetul orașului Cernavodă cuprindea la capitolul venituri suma de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de 18 602 lei și cheltuieli de 14 712 lei. Se făcea însă mențiunea că "pe lângă aceste cheltuieli încă 1 590 lei se vor întrebuința pentru cult și instrucțiunea publică"1254. O sumă de 800 lei era destinată "mobilierului noului edificiu de școlă ce vom termina (...) anul acesta", în timp ce, 2 000 de lei erau alocați "pentru lucrări de utilitate publică"1255. Bugetul orașului Mangalia pentru anul financiar 1881-1882 cuprindea venituri în valoare de 11 910 lei, cheltuielile cifrându-se la 11
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
suma de 28 256 lei, iar cheltuielile prevăzute în buget se ridicau la 18 588 de lei. Pentru "instrucțiune și cult" era prevăzută suma de 3 168 de lei1257. O sumă de 5 000 lei era alocată "pentru construcțiunea unui edificiu comunal", iar 2 500 lei erau destinați, împreună cu fondurile allocate deja, "pentru crearea unui bulevard ce va străbate orașiul de la un capăt la altul înlocuind actuala șiosea construită anul trecut"1258. Bugetul orașului Cuzgun cuprindea la capitolul venituri suma de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
venituri suma de 7 736 de lei, în timp ce, cheltuielile prevăzute erau de 4 268 de lei. Astfel, era prevăzută suma de 1 570 lei "pentru instrucțiune și cult", iar suma de 1 898 de lei era destinată "construcțiunii unui nou edificiu pentru școlă, cel clădit anul trecut trebuind a servi Primăriei"1259. În privința funcționării administrațiilor comunelor rurale, documentul din ianuarie 1881 evidenția următorul fapt: "Consiliele comunale nu mai sunt la începutul carierii lor. Au cunosciință deja de mijlocele de cari pot
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
are cel mai mare venit este Rasova". Bugetul acestei comunea avea "un escedent de 1 400 lei" din care o mare parte au fost alocați pentru construcția sediului primăriei, iar o alta a fost destinată "locuitorilor din Vlahkioi pentru terminarea edificiului de școlă"1269. De asemenea, în plasa Mangalia, o atenție deosebită era acordată finalizării construcției "localurilor de primărie" a căror construcție începuse în cursul anului 1880. Plasa Silistra Nouă fiind "cea mai populată și mai avută a județului Constanța are
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
condiții, școlile din Ostrov, Beilic și Dăieni "pot servi de model în veri-care comună rurală a țărei", iar cele din comunele: Bugeac, Coslugea, Satul Nou, Seimenii Mici, Gârliciu și Ostrov, din plasa Hârșova, "se pot număra între cele mai bune edificii școlare rurale"1289. De asemenea, existau "localuri bune pentru școle" la Cuzgun, Caranlâk și Topolog. În satele Caranlâk și Topolog "locuitorii români (...) așteptă învățătorii ce le-am promis și am cerut Onor Minister al Instrucțiunei să le numescă"1290. În
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
se aflau în plină desfășurare. La Almaliu, Canlia și Parakioi "construcțiunile vor începe cu primele zile de primăvară"1291. În orașele Hârșova și Mangalia existau câte două școli, o școală de băieți și una de fete. În orașul Ostrov, în "edificiul terminat anul trecut" funcționa și școala de băieți și cea de fete1292. În orașul Constanța exista "numai un local pentru școla de băeți; școlei de fete și se închiriază o casă particulară"1293. În schimb, în orașele Medgidia și Cernavodă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
funcționa și școala de băieți și cea de fete1292. În orașul Constanța exista "numai un local pentru școla de băeți; școlei de fete și se închiriază o casă particulară"1293. În schimb, în orașele Medgidia și Cernavodă "n-aveau nici un edificiu școlar"1294. Cu toate acestea, lipsurile "simțitoare" de la Cernavodă, Medgidia și Constanța urmau a dispărea deoarece "în toamna anului trecut, grație fondurilor ce am prevădut în budgete, ajutorului Ministerului de Instrucțiune (...) și concursului binevoitor al locuitorilor, s-au început deja
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
al locuitorilor, s-au început deja (...) două mărețe edificie cari sunt pe jumătate terminate"1295. În raport se preciza că pentru orașul Constanța s-au "prevăzut în budgetul acestui an suma de 14 000 lei ca să potă primăria construi un edificiu model care să corespundă în total necesităților școlei și viitorului orașiului"1296. În comunele rurale, lucrările de construcție au fost sprijinite de către populație, care "a lucrat cu o bunăvoință esemplară (...) pentru ca să facă cale luminei sciințeiîn satele sale"1297. Prefectul județului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
unul dintre cele mai importante obiective ale prefectului județului Constanța. De altfel, acesta considera că "opera nostră nu o vom putea crede pusă pe cale de a fi terminată până când nu vom avea imensa satisfacțiune de a vedea câte un frumos edificiu de școlă plin cu elevi, cu un bun învățător, în fie-care sat sau cătun"1305. Un obiectiv la fel de important era repararea lăcașurilor de cult existente și construirea unora noi, întrucât "școla și templul religiunei trebuiescu să mergă împreună. Una are
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
În această perioadă au fost adoptate legi vizând o rapidă modernizare a statului și dezvoltarea industriei, a căilor ferate și a mijloacelor de comunicație moderne. Una dintre cele mai importante legi de acest fel a fost legea pentru înființarea de edificii și construcțiuni publice, adoptată în anul 1882. Aceasta a permis realizarea a importante edificii publice civile și militare 1602. De altfel, o prioritate a procesului de modernizare a fost dezvoltarea unei infrastructuri moderne prin construirea de căi ferate, drumuri, porturi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
dezvoltarea industriei, a căilor ferate și a mijloacelor de comunicație moderne. Una dintre cele mai importante legi de acest fel a fost legea pentru înființarea de edificii și construcțiuni publice, adoptată în anul 1882. Aceasta a permis realizarea a importante edificii publice civile și militare 1602. De altfel, o prioritate a procesului de modernizare a fost dezvoltarea unei infrastructuri moderne prin construirea de căi ferate, drumuri, porturi. În conformitate cu deviza "prin noi înșine", liberalii doreau dezvoltarea rapidă a industriei, în acest scop
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ar fi ea deocamdată; comercială, de meserii ori reală e o trebuință mult simțită pentru propășirea culturei naționale"1719. În numărul din data de 27 septembrie 1892, săptămânalul Constanța avea să publice un articol referitor la catedrala ortodoxă din Constanța, edificiu aflat la acea dată în construcție. Încă din primele rânduri ale acestuia se remarca faptul că "după o trecere de 10 ani aproape, de când statul a pus temelia acestui monument, ne găsim încă la început"1720. În aceste condiții, "ținând
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ceva suspect, orice indiciu despre americani, sunați la numărul Bear Witness Hotline afișat pe ecran. Conștient că În continuare camera era Îndreptată spre el, merse până la marginea terasei și privi În depărtare. Câmpia se Întindea dincolo de pagode, altare și turnulețe, edificii care Închideau lucruri pe care el nu le putea Înțelege: secrete, gloria În moarte, tributuri aduse Naților, noțiuni de adorație și istorie străine și bizare. În timp ce scruta panorama care descria un arc din ce În ce mai mare, Îi spuse Încet Saskiei: —Nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
egale. Trunchiurile se prelungeau cu câte un mănunchi format din opt ramuri, lungi de câțiva metri, constituind armătura de boltă gotică. Butașii prinseseră rădăcini și înmugureau, înfrunzeau și înfloreau în fiecare primăvară. Coloanele, colonetele, stâlpii, capitelurile, pilaștrii, ogivele și arcadele edificiului se ornamentau cu lăstari, cârcei, frunze și flori, creând bolți naturale, înfrunzite și răcoroase, ca niște boschete enorme. Mozaicul pardoselii era el însuși o alternare savantă de gazon și mușchi. Natura nu era astfel copiată, ci perfecționată. Bătrânul fu cuprins
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
obsedat de trecutul iubitei - o aventură a Ioanei într-un moment de despărțire a lor. Trăirile lui Sandu îndrăgostit fără prea multe speranțe de Dania, o fată bogată, sunt subiectul Jocurilor Daniei. In jurul acestor evenimente minimale Sandu construiește întregul edificiu al complexității sale. Referindu-se în mai multe rânduri la romanele O moarte care nu dovedește nimic și Ioana, Holban le-a diferențiat ca modalitate și valoare, pe primul considerîndu-l dinamic, iar pe cel de-al doilea static (și este
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
însă dacă auzim expresia ca atare simțim imediat cum mintea intră în alertă, ia poziții de apărare. Respingerea este instinctuală, exact ca în fața unei primejdii nocturne. Nu mai este timp de reflecție, căci „lipsa de sens“ pune în pericol întregul edificiu de idei și credințe. Cu această convingere, tot ce apare lipsit de sens este aruncat în grabă și cât mai departe. Iar în primă instanță destule ne apar fără sens, imagini narative, conduite gratuite sau exotice, paradoxuri religioase și morale
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
definitivă a celui care s-ar vedea pe coridoarele sale. Absolut nimeni, nici măcar îndrăznețul rege, nu ar fi putut să-l străbată în așa fel încât să-i afle ieșirea. De altfel, regele Babiloniei, în dorința de a ridica un edificiu nemaivăzut, cheamă la el nu doar arhitecții timpului, ci și magii de atunci. Odată ce aceștia trec la lucru, construcția atinge o complicație infinită. Nici măcar cel care a imaginat planul ei nu avea cum să știe unde duc acele coridoare lungi
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
sete. Însă imediat suspendă orice reflecție de acest fel și adaugă ceva atemporal: „Gloria să fie cu Cel care nu moare.“ Când deasupra deșertului se simte suflul morții și deopotrivă prezența Celui care nu moare, cuvintele ating inevitabil locul tăcerii. Edificiul obscur ridicat de om și lumea stihială a deșertului se situează, acum, în afara celor cu sens sau lipsite de sens. Pentru mintea omenească sunt, cum spune Borges, adevărate scandaluri. Cel lăsat să rătăcească la nesfârșit și cel părăsit în mijlocul deșertului
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Allaby, parohul locului, . Mai multe aflase chiar de la Abenjacán, după ce l-a cunoscut. Construcția ar fi fost ridicată tocmai pentru a scăpa de amenințarea morții, resimțită sub chipul desfigurat al cuiva ucis: . Ceea ce a și făcut, căci, de îndată ce a ridicat edificiul, s-a refugiat în mijlocul acestuia, iar din ziua aceea nimeni nu l-a mai văzut. Toate acestea păreau semnele unei nebunii din partea maurului, înainte de toate dorința de a-și construi un refugiu absurd. Cei doi prieteni, nevoiți să doarmă o
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]