12,690 matches
-
autoare a unui Dicționar de proverbe în cinci limbi romanice (franceză, italiană, portugheză, spaniolă și română), apărut în Portugalia, în 1992, și care s-a bucurat de un oarecare succes, fiind reeditat în 1997 (dar pentru care nu am găsit editor în România!), am fost invitată să particip la reuniune. Mare mi-a fost mirarea, mai întâi văzând în ce măsură subiectul era abordat, într-adevăr, nu numai interdisciplinar, ci și internațional. Cei 57 de paremiologi - printre care gazdele portugheze erau în minoritate
Et in Algarve ego... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8970_a_10295]
-
de pe coperta a 4-a e plăcută: "E greu să alegi un cadou, e ușor să alegi o carte!" Tocmai despre textele care te invită să cumperi o carte e articolul cel mai interesant. Îi aparține unui om de meserie, editor și culegătorul de superbe perle ale tranziției, Radu Paraschivescu. El adună, se pare, și clișeele din lumea editorială: "Din stolul refrenelor tocite se detașează "N-o poți lăsa din mână", propteaua cvasiobligatorie a thrillerelor de 500-600 de pagini și în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
Cosmin Ciotloș Traian T. Coșovei, Nichita Danilov, Ion Mureșan, Ioan Es. Pop, Liviu Ioan Stoiciu. Așa arată, în texte, la o severă relectură, nucleul granitic al poeziei generației optzeci. Sau cel puțin așa stau lucrurile în viziunea editorilor de la Paralela 45, care au lansat - de curând - pe piață antologia de grup Băutorii de absint. Nu stau să chestionez savant selecția, să mă mir de ce aceștia și nu alții, să bifez și să tai cu o linie groasă prin
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]
-
azi) de Magdalena Boiangiu, Arta din mormanul de gunoi de Cristina Foarfă (se cam repetă semnăturile!), Misterul scoicilor părăsite de Victoria Anghelescu. Foarte impresionant, prin dramatismul mărturisirilor privind condiția intelectualului basarabean, este interviul luat de Laura Toma eminentului scriitor și editor Gheorghe Erizanu. Un oraș de pe Riviera Franceză? Nu. Fotografia reprezintă un oraș românesc de pe malul Dunării, Călărași, văzut de un mare fotograf contemporan cu noi, Nae Riglea. Susținut de primarul localității, Nicolae Dragu, artistul a realizat un întreg calendar de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
numai ultimului moștenitor îi stă bine în această capcană. Poate că n-ar strica să notez ce se mai anunță într-un șantier editorial cu proxime apariții, șantier inițiat și coordonat de Niculae Gheran sub egida Muzeului Județean Bistrița-Năsăud. Volumul editorului operei marelui năsăudean Cu Liviu Rebreanu și nu numai, apărut recent la Editura Academiei Române, a fost deja difuzat (despre el voi scrie într-un număr viitor). Despre volumul Neamul Rebrenilor am pomenit. Andrei Moldovan, critic literar și profesor la Beclean
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
îngreunate, spre casă. De data aceasta, exista o anumită exuberanță, un sentiment al triumfului care n-avea cum să-ți scape: sentimentul limpede că se punea la cale un festin intelectual. Săptămâna trecută, de la "Gaudeamus" lumea a plecat fericită: cititorii, editorii, scriitorii, politicienii. A fost loc suficient pentru toți, iar fiecare a reușit să-și atingă, într-o măsură mai mare sau mai mică, scopurile. Importanța târgurilor de carte nu trebuie subestimată. Probabil că pe la "Gaudeamus" nu trec milioane de români
Ultimul zâmbet al cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9022_a_10347]
-
1989. Iar acolo unde sunt politicieni e și presă. Unde e presă, e scandal. Și unde e scandal e bine pentru politicieni! Evident că nu trebuie să ne culcăm pe lauri, să credem că succesele scriitorilor și teșcherelele dolofane ale editorilor chiar înseamnă salvarea culturii române. Peste tot în lume industria cărții e în declin. România nu face excepție de la această regulă, deși târgurile de carte reprezintă semnficative zvâcnete - dacă nu chiar neașteptate salturi înainte - într-un domeniu primejduit și, din
Ultimul zâmbet al cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9022_a_10347]
-
universitară sau școlară, marile best-sellers internaționale și câțiva scrriitori contemporani. Cunosc, ce-i drept, vreo câțiva scriitori de azi care-ar da orice să beneficieze de statutul de "piratați", chiar riscând să-i ducă la sapă de lemn pe imprudenții editori care-au mizat pe ei - dar asta nu înseamnă că "ilustrele" lor opere vor beneficia de tratamentul de lux al unor Cărtărescu, Patapievici, Liiceanu, Manolescu sau Pleșu. Un recent studiu al lui National Endowment for the Arts - cea mai mare
Ultimul zâmbet al cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9022_a_10347]
-
cititorilor scade dramatic în gimnaziu și continuă să descrească în timpul liceului. N-avem motive să credem că această situație - atent urmărită în Statele Unite, cu implicarea Departamentului Educației și Muncii al guvernului american, a lui "Census Bureau", precum și a unor importanți editori și distribuitori de carte - diferă substanțial în restul lumii. Cauzele sunt mutiple, dar, pe lângă prezența internetului, studiul insistă asupra eșecului sistemului educațional de "a crea deprinderi de lectură". Mă gândesc la școlile de la noi, la urâțenia manualelor de limba română
Ultimul zâmbet al cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9022_a_10347]
-
1813, în cadrul Academiei Grecești din Iași, de către Asachi; prima piesă de teatru în limba română a fost tradusă și reprezentată de același Asachi, în 1816; prima școală normală, ca și primele școli primare, sunt tot opere asachiene, după cum Asachi rămîne editorul primei reviste românești cu apariție îndelungată, "Albina românească", în 1829. Enumerarea acțiunilor lui în domeniul culturii ar umple o pagină întreagă de enciclopedie. Și toate acestea s-au petrecut cu mult înainte ca Heliade să-și fi început acțiunea de
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
comentarii sunt formale. 3. Obligativitatea întemeierii edițiilor academice pe analiza critică a tuturor manuscriselor autografe (eventual și a copiilor antume după manuscrise ipotetic autografe), a edițiilor antume apărute sub supravegherea autorilor și a principalelor ediții postume, analiză a cărei sinteză editorul profesionist, filolog, trebuie să o facă în prefața textologică, prezentând totodată și normele proprii de transcriere stabilite prin menționata analiză critică, norme care asigură stabilirea corectă a textului autentic. Analiza critică a surselor ediției și deducerea din această analiză a
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
textologică, prezentând totodată și normele proprii de transcriere stabilite prin menționata analiză critică, norme care asigură stabilirea corectă a textului autentic. Analiza critică a surselor ediției și deducerea din această analiză a normelor de transcriere se cuvine să-i creeze editorului textolog drept de autor, drept neprevăzut în actuala Lege a drepturilor de autor, dar care trebuie să fie introdus în Lege, dacă vrem să realizăm în condiții de corectitudine științifică edițiile academice de opere complete. Aceste ediții, chiar dacă sunt considerate
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
conjuncturi politice ori acceptării unor exigențe sau a unor intervenții ale cenzurii, precum și - să presupunem -, în cazul unor studii de istorie literară, descoperirii unor documente ce impun modificări ale textului din ediția anterioară sau din ediții anterioare. în asemenea cazuri, editorul filolog trebuie să distingă între ceea ce merită să fie păstrat ca text autentic și ceea ce se cuvine să fie înregistrat, cu adnotările adecvate, la capitolul "variante". 5. Obligativitatea indicării în toate cărțile cuprinzând literatură clasică a ediției/ edițiilor matcă, fie
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
se justifică necesitatea unei noi transcrieri filologice, diferită de cele anterioare, se cuvine să fie creatoare de drept de autor. Această chestiune, ca și originalitatea critică a unei antologii din opera unui scriitor, par a fi de neadmis de către majoritatea editorilor contemporani și de cei ce administrează drepturile de autor, care se bucură, desigur, deocamdată, de prezumția de nevinovăție, întrucât nu sunt filologi. Dar ar fi cazul să recurgă la concursul unui filolog autentic, bine școlit, care să-i ajute să
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
financiare succesorale. în aceeași accepție a noțiunii de copyright poate fi inclus și dreptul succesorului de a interzice difuzarea unei ediții necorespunzătoare exigențelor filologice generale, inclusiv a celor istorico-literare și de a impune retragerea ei din librării, precum și plata de către editor a unor despăgubiri morale, pe lângă drepturile succesorale stabilite prin contractul de editare. Cred însă că în niciun caz copyright-ul nu poate, nu este admisibil să fie confundat cu monopolul și cu interzicerea indirectă, prin solicitarea unor drepturi financiare succesorale
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
în niciun caz copyright-ul nu poate, nu este admisibil să fie confundat cu monopolul și cu interzicerea indirectă, prin solicitarea unor drepturi financiare succesorale exorbitante, a editării operelor literare de valoare în antologii și în manuale școlare. Din păcate, editorii contemporani de literatură clasică română cu care mi-ar fi plăcut să discut pe marginea temelor menționate mai sus nu au fost prezenți miercuri, 24 octombrie, la orele 18, în sala Clubului Prometheus. Dar chiar dacă ar fi fost prezenți, tot
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
A cui este literatura română?", cu anecdote, oricât de amuzante. Am plecat, după sfârșitul întâlnirii, întristat și convins că la întrebarea pusă de redacția României literare "A cui este literatura română?", răspunsul corect este: a succesorilor abuzivi ai scriitorilor, a editorilor lipsiți de competență profesională și a plagiatorilor de ediții. Deocamdată...
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
basarabean, al doilea apărînd după evenimentele din decembrie 19893. De atunci, demersurile avînd ca obiect viața, activitatea și opera lui C. Stere s-au înmulțit. Cît privește reeditarea scrierilor sale, se pot consemna în ultimii 18 ani noi demersuri, datorate editorilor Vasile Badiu, Alina Ciobanu, Iurie Colesnic și Pavel Balmuș. Nici unul dintre acestea, iarăși, nu a aspirat la o cuprindere exhaustivă, fiecare aducînd însă la cunoștința publicului pentru prima dată un număr de "scrieri". Cu toate acestea, o bună parte a
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
poate merge înainte și fără el (așa zic durii și ingrații). Cum ar suporta (durii și ingrații) acea cădere în gol a cărților lansate (nu numai la târgurile editurilor), pe care nu le prinde nimeni din zbor? Pentru că scriitorii și editorii își lansează cu disperare cărțile, trebuie să le prindă cineva, să le semnaleze traiectoriile și să le descrie consistențele. Cititorul obișnuit asistă derutat la spectacol. Alex Ștefănescu nu poate rămâne impasibil. Criticul e primul destinatar al zborului cărților. El le
Aaa! Alex! by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9101_a_10426]
-
sala. Practic, deocamdată, CopyRo e netransparentă. Gestionarea bună sau defectuoasă a acesteia e o problemă independentă, care nu împuținează prin nimic importanța reală a unei liberalizări a proprietății intelectuale, a spus dl. Vasiliu. După o activitate de 50 de ani, editorul Tiberiu Avramescu s-a referit la mai mult decât dificila problemă a editării integrale și profesioniste a clasicilor români, activitate pe cale de dispariție: "Legea drepturilor de autor mai prevede ca, în cazul în care autorii nu mai au moștenitori legali
A cui este literatura română ? by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9112_a_10437]
-
e CopyRo: "Există o nedreptate crucială în atribuirea drepturilor de autor unei instituții care este pe jumătate privată. Orfanii aceștia nu sunt ai CopyRo-ului. Ei sunt ai tuturor. Din publicarea lor, în fond, nu se îmbogățește nici autorul, nici editorul, ci se realizează un demers cultural." Deopotrivă scriitor, editor, autor de manuale și moștenitor, Daniel Cristea-Enache a ridicat și el câteva probleme esențiale. Cred că există un bun-simț al moștenitorului pe care unii îl au, iar alții nu. Ca moștenitor
A cui este literatura română ? by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9112_a_10437]
-
de autor unei instituții care este pe jumătate privată. Orfanii aceștia nu sunt ai CopyRo-ului. Ei sunt ai tuturor. Din publicarea lor, în fond, nu se îmbogățește nici autorul, nici editorul, ci se realizează un demers cultural." Deopotrivă scriitor, editor, autor de manuale și moștenitor, Daniel Cristea-Enache a ridicat și el câteva probleme esențiale. Cred că există un bun-simț al moștenitorului pe care unii îl au, iar alții nu. Ca moștenitor al lui Valeriu Cristea, vreau ca operele lui să
A cui este literatura română ? by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9112_a_10437]
-
să fie editate în condiții cât mai bune. N-o să vin niciodată, însă, cu pretenții absurde. Pentru a-i aduce pe acești moștenitori abuzivi în albia firescului, cazurile ar trebui mediatizate. Așa cum există moștenitori de felul acesta, există totuși și editori abuzivi, care compromit ideea de editare. Singurii care nu vor fi niciodată blamabili sunt autorii de ediții critice. Situația lor ar trebui să ne sensibilizeze în modul cel mai puternic." O foarte bună distincție între opreliștile juridice și acelea morale
A cui este literatura română ? by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9112_a_10437]
-
și cele mai importante sunt, evident, primele "În lege se admite dreptul la citare, dar nu și cel de antologare. Pe de altă parte, ar trebui ca măcar autorii canonici să fie scutiți, în manuale, de copyright." În același sens, editorul G. Pienescu a distins atent în relația dintre patrimoniul literar și drepturile de autor. Accesul la manuscrise e adeseori împiedicat de către fiii și nepoții autorilor. Dacă nu sunt publicate, acestea ar trebui cel puțin inventariate. Altminteri, vor fi pierdute pentru
A cui este literatura română ? by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9112_a_10437]
-
Teodor Vârgolici Prin monografia lui Iordan Datcu despre Ioan Șerb, poet, folclorist, editor, însoțită de prefața lui Eugen Simion, apărută la Editura Universal Dalsi, cei doi foști colegi de facultate ai celui plecat, cu puțin timp în urmă, în lumea de dincolo, îi aduc un afectuos omagiu postum. în prefața sa, Eugen Simion
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]