3,414 matches
-
îndoială în 1980, cu ocazia comemorării a "2050 de ani de la făurirea de către Burebista a primului stat independent și centralizat al geto-dacilor". Evenimentul a fost celebrat în fața a peste 3.000 de participanți, majoritatea străini, pe stadionul 23 August sub egida Congresului Mondial de Istorie din 1980 organizat la București (Petre, 2010). Monumentalitatea festivismului comemorativ desfășurat în deceniul al șaptelea al secolului trecut evidențiază cele trei semne distinctive identificate de V. Georgescu (2008, pp. 118-120) drept caracterististice ale întregului discurs istoric
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în 1984 varianta naționalistă a evenimentului, sub titlul Revoluția populară de sub conducerea lui Horea. "Răscoala țărănească" devenea "revoluție populară", caracterul social, de clasă, al răscoalei era metamorfozat la rându-i în caracter național. Punând întreaga mișcare ca desfășurându-se sub egida idealului național, Pascu procede la etnificarea revoluției, ceea ce echivalează cu românizarea mișcării. Solidaritatea de clasă este pulverizată în fața solidarității naționale, țăranii români luptând împotriva nobililor maghiari. Revoluția populară a lui Horea avea și un pronunțat caracter naționalist, întrucât scopul final
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
astfel introduși în iconografia națională a memoriei românești. După cum a punctat și L. Boia (1997, pp. 72-74), regimul comunist intrat în faza de exaltare națională a recurs la înregimentarea post-mortem a intelectualității românești, așezând marile figuri ale culturii române sub egida simbolică a Partidului. Cazul lui Nicolae Iorga este, într-adevăr, elocvent: ca monarhist și gânditor situat la dreapta spectrului politic, "opus prin toate fibrele sale modelului comunist" (Boia, 1997, p. 73), Iorga este înrolat post-mortem în Frontul Popular Antifascist condus
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asemenea, Legea stipulează că "în unitățile de învățământ se utilizează numai manuale școlare aprobate de Ministerul Învățământului" (art. 128, al. 2). Prefacerile cele mai semnificative ale sistemului național de învățământ au fost lansate în ministeriatul lui Andrei Marga (1997-2000) sub egida ideii de "reformă comprehensivă" a educației. Textele programatice, precum și evaluările post-festum scrise de (ex)ministrul Marga ilustrează din plin proeminența ideilor de "tranziție" și "reformă" care au ghidat restructurarea învățământului românesc. Două din textele centrale ale sale se numesc Educația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
VATRA, revistă care apare la Târgu Mureș, lunar, din aprilie 1971, inițial sub egida Uniunii Scriitorilor din R.S. România și a Comitetului de Cultură și Educație Socialistă al Județului Mureș, ca serie nouă a revistei cu același titlu, fondată în 1894 de I. L. Caragiale, Ioan Slavici și George Coșbuc. Redactori-șefi: Romulus Guga (1971-1984) și
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
VIAȚA STUDENȚEASCĂ, revistă apărută la București, lunar, bilunar și săptămânal, între decembrie 1956 și decembrie 1989, sub egida Asociațiilor Studențești din RPR (RSR). Redactor-șef în prima perioadă este Al. Ionescu, colegiul redacțional fiind format din Paul Cornea, Dorel Dorian, Mihai Gafița ș.a. În 1962 din redacție fac parte cadre didactice universitare și studenți, având ca redactor-șef
VIAŢA STUDENŢEASCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290539_a_291868]
-
, cotidian apărut la București între 31 martie 1941 și 20 august 1944 cu subtitlul „Ziarul de dimineață al tuturor cetățenilor”, sub egida Ministerului Propagandei. Director: Liviu Rebreanu. Este ultima publicație condusă de scriitor, înscriindu-se într-un șir de realizări publicistice de prim rang. Pornește la drum spre a fi, în condițiile zbuciumate ale războiului și ale ciuntirii țării, „o tribună vie
VIAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290544_a_291873]
-
VIITORUL, cotidian apărut la București din 26 martie 1990, sub egida Partidului Național Liberal, ca serie nouă a ziarului cu același titlu (1907-1946). Directori: Gelu Netea (martie-iulie 1990), Alexandru Dincă (din iulie 1990). Din colegiul redacțional mai fac parte Florin Dumitrache și Radu Boroianu. În articolul-program intitulat La început de drum
VIITORUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290570_a_291899]
-
săracă. Progrese îmbucurătoare se înregistrează și în efortul de fundamentare teoretică, un exemplu grăitor în acest sens fiind lucrarea Introducere în educația adulților, coordonată de Simona Sava și Dorel Ungureanu, apărută la Editura Mirton din Timișoara în anul 2005, sub egida Institutului Român deEducație a Adulților din Timișoara - IREA. Lucrarea a fost testată deja ca suport de curs la studenții din anul al treilea de la specializarea Pedagogie; de aceea, va fi valorificată în mod substanțial în elaborarea lucrării de față. Prin
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de învățământ care organizează programe de formare profesională pentru adulți, centre de pregătire specifice unor anumite domenii de activitate, centre de formare profesională aflate în subordinea ANOFM etc.; - furnizorii din sectorul privat: centre de formare profesională ce oferă cursuri sub egida unor Camere de Comerț și Industrie, patronate, sindicate, fundații, asociații patronale, agenți economici, ONG-uri, persoane fizice autorizate (de exemplu, în cazul uceniciei la locul de muncă). Din cele două categorii, printre cei mai importanți furnizori de formare profesională, menționăm
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Dacey și Travers, culturile preindustriale și cele non-occidentale nu acceptă o subsecvențializare a vârstei adulte, care cuprinde intervalul dintre 25 și 60 de ani. De altfel, primul congres național care s-a desfășurat în 1974 pe tema calității vieții, sub egida Asociației Medicale Americane, plasează vârsta adultă aproximativ în aceeași perioadă, adică între 25 și 65 de ani. Aceste repere cronologice consonează și cu opinia vehiculată de școala românească de psihologie, prin Șchiopu și Verza ( 1997). Cât privește oportunitatea stadializării vârstei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
săracă. Progrese îmbucurătoare se înregistrează și în efortul de fundamentare teoretică, un exemplu grăitor în acest sens fiind lucrarea Introducere în educația adulților, coordonată de Simona Sava și Dorel Ungureanu, apărută la Editura Mirton din Timișoara în anul 2005, sub egida Institutului Român deEducație a Adulților din Timișoara - IREA. Lucrarea a fost testată deja ca suport de curs la studenții din anul al treilea de la specializarea Pedagogie; de aceea, va fi valorificată în mod substanțial în elaborarea lucrării de față. Prin
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de învățământ care organizează programe de formare profesională pentru adulți, centre de pregătire specifice unor anumite domenii de activitate, centre de formare profesională aflate în subordinea ANOFM etc.; - furnizorii din sectorul privat: centre de formare profesională ce oferă cursuri sub egida unor Camere de Comerț și Industrie, patronate, sindicate, fundații, asociații patronale, agenți economici, ONG-uri, persoane fizice autorizate (de exemplu, în cazul uceniciei la locul de muncă). Din cele două categorii, printre cei mai importanți furnizori de formare profesională, menționăm
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Dacey și Travers, culturile preindustriale și cele non-occidentale nu acceptă o subsecvențializare a vârstei adulte, care cuprinde intervalul dintre 25 și 60 de ani. De altfel, primul congres național care s-a desfășurat în 1974 pe tema calității vieții, sub egida Asociației Medicale Americane, plasează vârsta adultă aproximativ în aceeași perioadă, adică între 25 și 65 de ani. Aceste repere cronologice consonează și cu opinia vehiculată de școala românească de psihologie, prin Șchiopu și Verza ( 1997). Cât privește oportunitatea stadializării vârstei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
români. Desigur, ele erau văzute ca „patrii” românești, având atributele unei statalități naționale. Dar chiar și În momentele de maximă trăire a utopiei de la 1848, românii ardeleni nu Își imaginează Înfăptuirea proiectului lor politic național decât prin intrarea Principatelor sub egida Casei Austriece, și nu prin transformarea spațiului locuit de români Într-o construcție politică avându-și izvorul suveranității În statalitatea existentă În Principate. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, ardelenii făceau o distincție clară Între „patrie” și „națiune
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
exact aceleași argumente vor fi folosite pentru justificarea proiectelor de reunire națională a românilor din anul următor, 1849, de data aceasta sub sceptrul Austriei, și nu al Ungariei. Inclusiv insistența cu care se subliniază ideea că românii se reunesc sub egida unei Austrii liberale, și nu a uneia reacționare, este perfect simetrică În raport cu argumentele pro-maghiare ale lui Cipariu. Cipariu XE "Cipariu" renunța așadar cu mare ușurință, la „specificitatea” statală a Transilvaniei, la fel cum vor renunța la ea și autorii proiectelor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și nu poate Înregistra decât cu simpatie atât spiritul de opoziție al italienilor față de ocupantul austriac, cât și atmosfera tensionată a Lombardiei. Extrem de semnificative pentru imaginea sa asupra Italiei și pentru receptivitatea față de cauza națională a italienilor sunt versurile sub egida cărora Își plasează prima epistolă din Italia. Renunțând la autoritatea citatului latin, Încă preferat În epocă de ardeleni (opțiune relevantă În sine pentru trecerea la un nou tip de sensibilitate), el recurge la versurile emblematice ale lui Dante, atât de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
create cu bună știință de către arhitecți, pentru a păstra bine ascunse acele piese lipsă din marele labirint al istoriei. Importanța scrierilor apocrife nu trebuie însă neglijată, deoarece, în vederea recreării imaginii de ansamblu a unei epoci, trebuie să aducem sub aceeași egidă toate elementele eterogene ce o compun. Din acest motiv am luat drept etalon secolul al XVII-lea, un secol complex, care însumează mari evenimente ale istoriei, de la războaie, molime, lovituri de stat, comploturi și până la mari descoperiri tehnologice, geografice, și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
din Galați) cât și prin aria de prezentare, această expoziție depășește cadrul unui eveniment cultural obișnuit. În anul 1984 a reînceput activitatea editorială de medalii în vechea capitală a Moldovei. Din cele 11 medalii, apărute pe parcursul a două decenii sub egida Secțiunii din Iași a SNR, vom prezenta în continuare pe acele care, prin limbajul lor specific, vorbesc despre cultura Cucuteni, despre dacii lui Burebista și ai lui Decebal, despre cucerirea Daciei de către Traian, despre atestarea documentară și despre statutul de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de la Iași. Ca o realizare deosebită ne apare placheta viitoarei comemorări din 2014, 510 ani de la moartea domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și 125 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, bătută la Monetăria Statului în anul 2010, sub egida Secțiunii din Iași a SNR. Deosebit de interesante ni se par efigiile afrontate ale celor două mari personalități pe aversul plachetei (fig. 32av), cât și imaginea de pe revers a Mănăstirii Putna, numită de Eminescu Ierusalimul Românesc (fig. 32rv). Placheta este machetată
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
eveniment care reprezintă, de fapt, adevăratul act de înființare a ceea ce va fi, ulterior, Institutul Politehnic din Iași. În luna martie a anului 1937, ca urmare a votării Legii Învățământului de către Parlamentul acelor vremuri, învățământul superior tehnic este scos de sub egida Universității prin înființarea Școlii Politehnice, singura instituție de învățământ superior abilitată să acorde de la acea dată titlul de inginer. Ca urmare firească a dezvoltării școlii inginerești ieșene, instituția nou creată a luat de la bun început numele lui Gheorghe Asachi, întemeietorul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
10. Plt. maj. Barbacaru Dumitru Alin: ,,ANA TRAINING”, Afganistan. 11. Plt. Pavăl Gheorghe: OMLT 2, Afganistan. Din gama largă de misiuni și acțiuni internaționale la care Armata României participă, un capitol aparte îl constituie misiunile de menținere a păcii sub egida O.N.U. La astfel de misiuni, România și-a început participarea cu contingente de menținere a păcii (în limbaj curent ,,căști albastre”), iar din 1999 și cu observatori militari. Din cadrul Centrului Militar Zonal Iași și Centrelor Militare Județene subordonate
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
în diferite misiuni pe continentul african. Particularitățile misiunii de observator O.N.U. ne sunt prezentate de locotenentul colonel Gavril SĂNDUȚI, participant la două astfel de misiuni: ,, Am avut șansa să particip la două misiuni de menținere a păcii sub egida O.N.U. ca observator militar, prima în perioada 2007 - 2008 - UNMEE (Misiunea Organizației Națiunilor Unite in Ethiopia și Eritreea), iar cea de a doua ONUCI (Misiunea Organizației Națiunilor Unite in Coasta de Fildeș), în perioada 2010 - 2011, și am
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
vedere fenomenul îngrijorător reprezentat de corupție și de criminalitatea organizată, care pot afecta procesul democratic în țările din centrul și S-E. Europei aflate în procesul de tranziție, în iunie 1996 a fost lansată prima fază a programului OCTOPUS sub egida Comisiei Europene și a Consiliului Europei. Între 1996 și 1998 au fost analizate probleme referitoare la corupție și măsuri anticorupție întreprinse de guverne în cadrul a 16 state aflate în tranziție, printre care și România. OCTOPUS II a fost lansat în
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
Conform teoriei dominoului, dacă Stalin nu era oprit în Coreea, el avea să avanseze și alte țări urmau să intre în sfera de influență sovietică. Când Nordul a atacat Sudul, americanii au reacționat rapid, bombardând Nordul și trimițând trupe sub egida O.N.U. Truman plănuia chiar utilizarea bombei atomice pentru a-i descuraja pe chinezi, ce trimiteau „voluntari” în Coreea. Dar s-a renunțat, președintele american nedorind să fie el cel care să declanșeze al treilea război mondial. Războiul din
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]