2,689 matches
-
Paris, Leroux. WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție germană: 1922). Φ Clan, Stratificare, Valori Categorisiretc "Categorisire" Φ Atitudine, Rasă, REPREZENTARE SOCIALĂ Călătorietc "CĂlătorie" A călători, indiferent dacă motivele călătoriei sunt de ordin politic (revoluție, emigrare, exil, exod, deportare, epurare), intelectual sau moral, material sau tehnic, Înseamnă a te juca subtil cu timpul și cu spațiul și a accepta pierderea contactului direct cu pământul și locul de origine, ba chiar dezrădăcinarea. Înseamnă a-ți recunoaște „dorul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din ce În ce mai importantă, penuria de mână de lucru incitând tot mai multe state să-și deschidă granițele. Sfârșitul colonialismului politic și menținerea subdezvoltării vor accentua fluxul migrator dinspre Sud Înspre Nord. Ceea ce fusese o caracteristică a „societăților noi” (create În urma unor emigrări de dată recentă: Australia, Statele Unite, Canada etc.) ă adică eterogenitatea, pe baze etnice și culturale, a spațiului național ă devine un fenomen generalizat În majoritatea statelor-națiuni cu tradiție din Europa. Dacă la Început s-a considerat că diversitatea etno-culturală este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
miros ludic rafinat. Ada Milea și Bobo de la Fără zahăr creează chitaristic și vocal tensiune și comic de situație. Inventează rime haioase, jocuri de cuvinte năstrușnice, cântă pe mai multe voci strania dispariție a nasului umblător. Nasul e istoria unei „emigrări corporale“. Numai că organul atât de necesar revine la purtător fără să fie expulzat. Ada Milea și Bobo își pun tot corpul la bătaie pentru a muzicaliza scriitura lui Gogol. Nările lui Bobo scot cele mai ciudat-hilare sunete, tot așa cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
slujbei religioase în limba proprie, a fost înăbușită de bande grecești înarmate, care acționau pentru „păstrarea ordinii“, teroarea dezlănțuită căzînd în vina aromânilor: „dacă nu ar fi existat o mișcare națională, aromânii ar fi fost scutiți de teroare și de emigrare; ei ar fi fost absorbiți, pe nesimțite, de lumea greacă“ <footnote Max Demeter Pfeyfuss, Chestiunea aromânească. Evoluția ei de la origini pînă la pacea de la București (1913) și poziția Austro-Ungariei, București, 1994, p.120. footnote> . Orice comentariu e de prisos. Dispariția
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
25 și 60 este una dintre cele mai ridicate din lume, similară cu rata Bangladeshului, una dintre cele mai sărace țări. Același deficit este observat în multe alte țări europene. Italia, Spania și Portugalia care au fost odinioară țări de emigrare sunt astăzi țări de imigrare. Jack Goldstone 1 observă mai multe tipuri de dezechilibre ale populației: ultraurbanizarea; cea cu privire la locurile de muncă disponibile în orașe; supracalificarea, cu privire la locurile de muncă pentru personalul calificat; și creșterea importantă a numărului tinerilor, o
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
despre romanul meu Îngerul de gips, care, la apariție, din ordinul partidului, nu a avut parte decât de critici vehement negative; fapt și mai lăudabil, vrând să insereze acest studiu Într-o carte - mi se pare ultima ei apariție Înainte de emigrare -, a trebuit să lupte cu Marin Preda, directorul Editurii Cartea Românească, gelos, se pare, pe orice elogiu care se făcea unui confrate de marcă... Evident, un spirit mai „relaxat”, mai „pozitiv”, ar fi luat acest epitet - „retardat” - drept ceea ce era
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a locuitorilor bulgari din Dobrogea. Unii dintre aceștia s-au aflat în serviciul trupelor bulgare în perioada 1916-1918, iar ulterior au plecat în Bulgaria de teama repercusiunilor pe care le-ar fi suferit conform legilor românești. Totuși, acest curent de emigrare era susținut „din îndemnul șefilor mișcării bulgare” cu sediul la Tulcea, între care se numărau Cristu și Mișu Cialicoff, Petre Hagi Ivanoff, Ivan Ivanoff, Stoicu Stoicoff, Iordan Boțoff și alții. Îndemnul la dezertare avea drept pretext faptul că bulgarii vor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și Basarabia); secte religioase; cluburi sportive; mișcarea studențească; mișcarea antisemită în general; mișcarea fascistă; mișcarea ofițerilor de rezervă; mișcarea demobilizaților; chestiunea agrară. 2. Chestiuni politice: a) propaganda: antimilitaristă, naționalistă maghiară, monarhistă rusă, ucraineană, bulgară (Societatea „Dobrogea” și acțiunea ei), antidinastică, emigrări; b) Acțiunea minorităților: unguri, sași, germani, ucraineni, bulgari și ruși. 3. Chestiuni profesionale: muncitori (doleanțe și nemulțumiri); mișcarea profesorilor, institutori și învățători; mișcarea amploaiaților comerciali și industriali; mișcarea comercianților; mișcarea funcționarilor publici. 4. Chestiuni economice: mișcarea proprietarilor și chiriașilor; mișcări
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din Brăila se afla afiliată Uniunii Evreilor Pământeni, înființând societăți filantropice și de ajutor reciproc, ca și la Tulcea, unde Societatea „Lumina” dispunea de o bibliotecă cu 5000 de volume, pusă la dispoziția celor interesați. Sioniștii au promovat și susținut emigrarea în Palestina, toți evreii oferind un larg concurs financiar pentru acest scop. Totuși, deși exista o propagandă intensă înființării unui stat evreu, cei din România nu aveau intenția să plece în Palestina. Mișcarea antisemită a fost semnalată în special între
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
externe; c. Biroul acțiunilor străinilor și minorități; d. Biroul de studii, presă și al Buletinului Poliției; e. Biroul secretariatului și cifrului. 2. Serviciul Pașapoartelor și Controlul Străinilor, cu următoarele birouri: a. Biroul pașapoartelor, certificate și vize de călătorie; b. Biroul emigrării, imigrării și statisticii; c. Biroul autorizări de intrare în țară, expulzări și certificate de identitate; d. Biroul prelungirii de ședere în țară. În subordinea directă a Direcției Poliției de Siguranță se mai aflau Inspectoratul Corpului Detectivilor și Biroul Registraturii și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nu același lucru a fost valabil și în cazul lui Iuliu Maniu. Liderul P.N.Ț. și-a expus „față de intimii săi” punctele de vedere asupra situației internaționale, care, în mare parte, au fost contrazise de evenimentele ulterioare. O escrocherie cu emigrări ilegale de evrei din Budapesta și Bratislava către Palestina, via România și Bulgaria, a fost descoperită în Ungaria. Autorul principal a fost avocatul Elemer Szilard care „a amăgit” un grup de evrei unguri că îi va duce în Palestina, iar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
O dată cu ocuparea Basarabiei s-a observat o stare „de exuberanță” în rândurile militanților comuniști, care s-a manifestat prin exodul unui număr „apreciabil” de persoane în U.R.S.S. Partidul Comunist din România și Legația U.R.S.S. au sprijinit cererile de emigrare în Basarabia a celor interesați, dar a fost interzisă „cu desăvârșire” plecarea celor cu atribuții de propagandă, munci de răspundere și chiar a simplilor membri de partid. În ziua de 11 iulie 1940, monitorizarea curentelor din opinia publică a evidențiat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Biroul Siguranței Generale; b. Biroul Informațiilor; c. Biroul Presei și translatorilor; d. Biroul Secretariat și cifru; e. Biroul Documentare și evidență. 2. Serviciul Controlului populației române și străine, cu trei birouri: a. Biroul Populației și cartea de imobil; b. Biroul Emigrări, imigrări și statistică; c. Biroul Autorizațiilor, expulzări și controlul străinilor. 3. Serviciul Registraturii, Arhivei și Cazierului, cu trei birouri: a. Biroul Registraturii; b. Biroul Arhivei; c. Biroul Cazierului. Tot în subordinea D.P.S. se aflau Serviciul Brigăzilor centrale, care acționau exclusiv
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
să le aibă, similare cu cele de care se bucură instituțiile românești din Ardealul cedat. Partea confidențială a cuprins aceeași idee a ocupării întregului Ardeal („la momentul oportun”), cel puțin până la linia Mureșului și Târnavei, acționarea „intens” pentru a împiedica emigrarea ungurilor din România (depopularea fiind dăunătoare intereselor maghiare) și atenta supraveghere ca numele cetățenilor ungari să nu fie „denaturate” de organele administrative românești. Sintezele S.S.I. au reliefat propaganda depusă „cu mult zel” de-a lungul întregului an 1941 de reprezentanții
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
persoanelor fizice, uniformizarea reglementărilor și a practicilor în materie de pașapoarte și vize pentru regimul străinilor, statutul refugiaților și al altor categorii de migranți; - participarea la acțiunile care au ca scop convenirea unui sistem de informare reciprocă între statele de emigrare și cele de imigrare, asupra situației economico-sociale din fiecare țară, îndeosebi în privința pieței forței de muncă; - elaborarea de propuneri vizind completarea și îmbunătățirea reglementărilor legale privind statutul refugiaților și al altor categorii de migranți, regimul străinilor, regimul pașapoartelor și vizelor
HOTĂRÎRE Nr. 417 din 14 iunie 1991 *** Republicată privind constituirea Comitetului Roman pentru Probleme de Migrari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107874_a_109203]
-
Articolul 5 1. I.O.M. va aplica în România, în cooperare sau cu asistență autorităților guvernamentale interesate, a instituțiilor publice și a organizațiilor neguvernamentale, un program de informare referitor la migrări, care va oferi informații asupra procedurilor legale de emigrare și admitere și în legătură cu condițiile de viață în diverse țări de imigrare, ca și asupra problemelor legate de emigrarea ilegală. 2. I.O.M. va stabili, de asemenea, la cererea sau cu consimțămîntul Guvernului României și sub rezerva disponibilității fondurilor
HOTĂRÎRE nr. 568 din 21 septembrie 1992 privind aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Organizaţia Internationala pentru Migrari referitor la statutul juridic, privilegiile şi imunităţile acestei organizaţii în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108825_a_110154]
-
instituțiilor publice și a organizațiilor neguvernamentale, un program de informare referitor la migrări, care va oferi informații asupra procedurilor legale de emigrare și admitere și în legătură cu condițiile de viață în diverse țări de imigrare, ca și asupra problemelor legate de emigrarea ilegală. 2. I.O.M. va stabili, de asemenea, la cererea sau cu consimțămîntul Guvernului României și sub rezerva disponibilității fondurilor, și alte programe legate de migrare, cum ar fi emigrarea naționalilor și a străinilor, reintegrarea naționalilor returnați, repatrierea cadrelor
HOTĂRÎRE nr. 568 din 21 septembrie 1992 privind aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Organizaţia Internationala pentru Migrari referitor la statutul juridic, privilegiile şi imunităţile acestei organizaţii în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108825_a_110154]
-
țări de imigrare, ca și asupra problemelor legate de emigrarea ilegală. 2. I.O.M. va stabili, de asemenea, la cererea sau cu consimțămîntul Guvernului României și sub rezerva disponibilității fondurilor, și alte programe legate de migrare, cum ar fi emigrarea naționalilor și a străinilor, reintegrarea naționalilor returnați, repatrierea cadrelor calificate, folosirea experților în programe de asistență pentru țările în curs de dezvoltare, migrarea selectivă și servicii consultative. Articolul 6 Pentru îndeplinirea programelor și activităților în România, I.O.M. este
HOTĂRÎRE nr. 568 din 21 septembrie 1992 privind aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Organizaţia Internationala pentru Migrari referitor la statutul juridic, privilegiile şi imunităţile acestei organizaţii în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108825_a_110154]
-
capital cu caracter personal: a) împrumuturi; ... b) cadouri și donații; ... c) dote; ... d) moșteniri și legate; ... e) achitarea de către imigranți a datoriilor în țară în care au avut stabilită anterior reședința; ... f) transferuri de active ale rezidenților, realizate, în cazul emigrării acestora, în perioada premergătoare plecării, la data instalării sau pe perioada șederii în străinătate; ... g) transferuri de sume reprezentând economii ale imigranților, dispuse de aceștia pe perioada șederii în România, având ca destinație țară în care au avut stabilită anterior
REGULAMENT nr. 3 din 23 decembrie 1997 - (*actualizat*) privind efectuarea operaţiunilor valutare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116851_a_118180]
-
părți contractante. 2. Legile și reglementările unei părți contractante referitoare la intrarea în, șederea pe, tranzitul prin sau ieșirea din teritoriul său a pasagerilor, echipajelor, bagajelor, mărfii sau a postei transportate de aeronave, inclusiv reglementările referitoare la intrare, ieșire, imigrare, emigrare, pașapoarte, vama, valută și carantină vor fi respectate de către sau în numele acestor pasageri, echipaje, bagaje, marfă sau poștă ale companiei aeriene desemnate a celeilalte părți contractante, la intrarea în sau ieșirea din sau în timp ce se află în limitele teritoriului primei
LEGE nr. 25 din 19 ianuarie 1998 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Croatia privind serviciile aeriene, semnat la Bucureşti la 29 septembrie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120147_a_121476]
-
părți contractante. 2. Legile și reglementările unei părți contractante, referitoare la intrarea în, la șederea pe, la tranzitul prin sau la ieșirea din teritoriul său a pasagerilor, echipajelor, bagajelor, mărfii sau postei aeronavelor, inclusiv reglementările privitoare la intrare, ieșire, imigrare, emigrare, pașapoarte, vama, valută și carantină, vor fi respectate de către sau în numele acestor pasageri, echipaje, bagaje, marfă sau poștă ale companiei aeriene desemnate a celeilalte părți contractante la intrarea sau ieșirea în/din sau în timp ce se găsesc în limitele teritoriului primei
LEGE nr. 37 din 14 februarie 1998 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Bahrain privind serviciile aeriene, semnat la Bucureşti la 19 iunie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120209_a_121538]
-
cu anul 1999, a unei rate minime de 150% a creșterii anuale a volumului pieței, astfel încât, în valoarea absolută, să atingă 230 milioane UȘ$ în anul 2000 (software, excluzând serviciile); * reducerea drastică a gradului de folosire ilegală de software; * limitarea emigrării specialiștilor în informatică; * creșterea numărului de întreprinderi mici și mijlocii implicate în producția de date pentru export; * atingerea unui nivel de export de producție de date de 20 milioane UȘ$, până în anul 2000; * absorbirea unui număr de 6.000 de
HOTĂRÂRE nr. 58 din 2 februarie 1998 pentru aprobarea Strategiei naţionale de informatizare şi implementare în ritm accelerat a societăţii informationale şi a Programului de acţiuni privind utilizarea pe scara larga şi dezvoltarea sectorului tehnologiilor informatiei în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120284_a_121613]
-
mai grea. Probleme similare existaseră, firește, și în alte părți ale lumii. Fuseseră de obicei adoptate trei soluții: modernizarea metodelor de cultivare astfel ca produsele oferite să fie mai competitive, industrializarea țării, care putea asigura angajarea surplusului populației agricole, sau emigrarea în masă în alte ținuturi. Înaintea Primului Război Mondial, cea de-a treia variantă era deosebit de răspîndită în multe din regiunile balcanice și habsburgice de care ne ocupăm. Cu începere din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, zonele acestea Grecia și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
populația nu puteau fi hrănită și îmbrăcată în mod corespunzător apelînd doar la produsele ținutului. Cea mai mare parte a oamenilor trăiau într-o sărăcie lucie. Întrucît nu exista nici o posibilitate de industrializare sau de expansiune teritorială, unica soluție era emigrarea pe scară largă. S-a apreciat că o treime sau chiar mai mult dintre bărbații apți de muncă au fost nevoiți, în 1912, să se angajeze cu ziua în alte părți sau să emigreze definitiv, în general în Statele Unite. Sumele
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de trai. Soluția țăranului fusese contractarea de împrumuturi sau trimiterea membrilor familiei să lucreze sezonier în alte părți. Întrucît creditele agricole nu erau ușor de obținut în termeni acceptabili, țăranii fuseseră victimele cămătarilor și adesea incapabili să-și plătească datoriile. Emigrarea fusese un mijloc răspîndit de diminuare a presiunii la care era supusă populația locală. După primul război mondial, această alternativă nu mai era însă la îndemîna oricui; Statele Unite, cea mai bună ieșire din impas pentru acești oameni, a instituit cote
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]