2,305 matches
-
cu răspunsul la o întrebare lansată în finalul capitolului anterior: „Cine e Sarah? Din miezul căror tenebre vine ea?” Răspunsul nu este cu siguranță cel așteptat de tipul de lector cuminte, obișnuit să guste linguriță cu linguriță porțiile echilibrate de enigmatic pe care le oferă schema unui roman așa-zis „bun”, dacă ar fi să vulgarizăm problema, ci este, mai curând, un răspuns care provoacă la reflecție: „Habar nam. Istoria asta pe care o povestesc e în întregime imaginată. Aceste personaje
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
lucrurile, este abilul Sam; dar nici despre el nu știm dacă până la urmă și-a atins țelul pe care l-a urmărit în permanență de-a lungul istoriei. Cartea, rămâne, și în cazul lui, deschisă. Imaginea atât de incertă a enigmaticei Sarah Woodruf, frivolitatea mascată de o ironie ușor copilărească a Ernestinei, naiva libertate pe care o manifestă Mary în naturalețea ei nu sunt decât ipostaze ale unei feminități exacerbate manifestate pe fondul aceleiași epoci plină de convenționalism. Dintr-un anumit
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Pentru Slavici observă criticul era o evidență ceea ce a devenit, ulterior fir al Ariadnei pentru mai toate prestațiile științifizate ale psihanaliștilor veacului al-XX-lea și anume că nucleul, și, totodată, nodul gordian al unor asemenea relații este Erosul: adică acea dintotdeauna enigmatică mișcare sufletească ce echivalează cu decisivul început al cunoașterii de sine și de semeni, pentru oricine. Așa se explică de ce trăirile dragostei constituie nu doar o "temă" printre altele, ci "supratema" obsesională, "Alfa" și "Omega" pentru întreagă epică a scriitorului
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în general. Pentru scriitor era o evidență ceea ce a devenit, ulterior "fir al Ariadnei" pentru mai toate prestațiile științifizate ale psihanaliștilor veacului al XX-lea; anume că nucleul și totodată nodul gordian al oricărei relații umane este dragostea, acea dintotdeauna enigmatică mișcare sufletească ce echivalează cu decisivul început al cunoașterii de sine și de semeni, pentru oricine, când i-a venit vremea să rupă "cordonul ombilical" psihic, nu biologic care-l legase de aceea care i-a dat naștere. Așa se
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
publicul potențial, fie să se folosească de ideile preconcepute ale audienței pentru a o predispune să accepte un anumit punct de vedere. Titlul prezentului eseu a fost ales pentru un scop aproape opus folosirea termenilor obișnuiți într-un mod ușor enigmatic pentru a scoate cititorul din reflexul automat al preconcepțiilor standard. Este conceput ca un fel de provocare, nu pentru emoții, ci pentru o gândire dedicată. Folosește termeni familiari într-un mod nefamiliar pentru a arăta că modul nostru obișnuit de
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
acest sens Heidegger dă la iveală autentice fragmente de bravură hermeneutică. De exemplu analiza fragmentului "Cum "lumea adevărată" a ajuns să devină basm", pe care el o citește ca pe o expunere în șase capitole a istoriei platonismului. Sau interpretarea enigmaticei expresii nietzscheene: circulus vitiosus deus, înțeleasă drept formulare ipotetică a eternei reîntoarceri ca alternativă la tradiționala explicație teologică a devenirii (deus?) și care implică reîntoarcerea tuturor lucrurilor, chiar și a celor negative și a nihilismului însuși (vitium). În sfârșit, elucidarea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
face cu o dublă confesiune. Fiecare dintre cei doi protagoniști îi destăinuie celuilalt propria poveste de dragoste, într-o ordine cronologică inversată, impusă de autor, în intenția sa de a construi o operă unitară, dar nu lipsită de un suflu enigmatic. Există cu siguranță o simetrie studiată atent în construcția romanului, simetrie care lasă în cele din urmă o oarecare impresie de artificialitate ce i s-a reproșat aproape întotdeauna lui Mircea Eliade atunci când a fost vorba despre romanele sale (mai
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
Ileana / Lena); descrierea fizică a femeii iubite de Mavrodin, respectiv de Hasnaș este practic a aceleiași persoane văzută în două moduri diferite (Ileana, ca și Lena, este un personaj misterios al cărui trecut nu-l cunoaște nimeni, este o femeie enigmatică a cărei fragilitate se simte în fiecare gest, în fiecare cuvânt); rupturile sunt urmate de fiecare dată de fuga, inexplicabilă pentru cei doi bărbați, a Ilenei / Lena. Dincolo de aceste elemente care pregătesc gradat, pe tot parcursul romanului, finalul pe care
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
din rai, scriitorul utiliza acest procedeu pentru a atrage atenția asupra unor probleme esențiale care ar fi putut trece neobservate în mulțimea de idei și de evenimente prezente în roman. Aici rolul sublinierilor este strâns legat de construcția romanului. Caracterul enigmatic al cuvintelor subliniate este în concordanță cu misterul în care scriitorul își ,,învăluie” personajul feminin. Cititorul este astfel prevenit că va fi părtaș la descoperirea unei taine, este ,,pregătit” de către autor pentru identificarea Ilenei cu Lena. Dincolo de intenția de a
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
de faptul că discursul se adresează cuiva. De aceea nu mai apar acele asocieri insolite de cuvinte prezente în dialogul lui Pavel Anicet. Adjectivele sunt în general abstracte, iar asocierea lor în serii de câte trei, destul de rară, amplifică orizontul enigmatic al sensurilor romanului (Mavrodin o ,,bănuie” pe Ileana ,,vie, inteligentă, melancolică” - p.15, vrea să scrie cum îi place ei, ,,sobru, limpede și totuși patetic” etc. - p.53). Revenind la tehnicile cinematografice, pentru care Mircea Eliade manifestă un interes deosebit
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
Am impresia că s-a mai întâmplat o dată asta, șopti ea respirând anevoie, și nu pot să-mi amintesc.” - p.96 etc.) sau cele premonitorii (,,Gândește-te bine ce faci gândește te bine...” - p.33) plasează personajul într-o lume enigmatică, plină de simboluri incerte care se înscriu în aceeași ambiguitate conștientă pe care scriitorul o întreține până la sfârșitul romanului. Pentru Ileana / Lena, ,,nunta în cer” este un ,,element mistic” pe care nici nu îl conștientizează, este ,,propriul ei mod de
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
în a face o alegere. Este reluată aici o temă prezentă și în Întoarcerea din rai, dar abordarea este mult mai subtilă. Femeile pe care Ștefan Viziru le iubește sau visează să le iubească în același timp, au acea aură enigmatică pe care o întâlneam și în cazul Ilenei / Lena din Nuntă în cer. Ele par a exista doar pentru a întreține frământările sufletești ale personajului masculin, amplificate tocmai de necunoscutul în care sunt învăluite, atât pentru cititor cât și pentru
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
studenților și prin discutarea lui cu o grupă numeroasă de masteranzi compusă din profesori și directori de școală generală sau liceu. Atît studenții, cît și profesorii au confirmat că studiul i-a ajutat să înțeleagă o situație care uneori părea "enigmatică sau confuză". În ceea ce privește cercetarea preponderent cantitativă, avînd în vedere că nu am apelat la o eșantionare, nu se pune problema măsurii în care rezultatele pot fi extrapolate la populația vizată. Putem, însă, să ne referim la măsura în care non-răspunsurile
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
pauzele descriptive, în continuare propun să ne îndreptăm atenția către pauzele explicative, la fel de strict marcate: deschisă prin verbul explicit ("este necesar să explicăm aici") și închisă prin întoarcerea la contextul narațiunii (punctul de vedere al personajului care a rostit cuvântul enigmatic de la început: La Pouraille). Putem considera că problema (prima macro-propoziție explicativă) este aici implicită. Enigma ce apare în replica "cum trage la dreapta" lui La Pouraille justifică pauza explicativă. Ansamblul paragrafului care urmează după această replică în discurs direct aduce
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
reușind tablouri de o picturalitate cu sonorități ancestrale: „e frumos e seara când bat clopotele în Dover... / șoseaua ne alunecă dinspre Londra spre Mare / cămașa nopții ne împresoară... ” (Ieșirea din Albion) Descriptivul cucerește. în „unduirile” leneșe ale Tamisei transpar formele enigmaticelor sirene (nimic despre dragoste). Privind „trunchiul” bătrânului fluviu, imaginarul poetic pulsează: „cu un surâs / preface amintirea în blazon medieval / purtând trepte de dragoste...” (blazon medieval) Orașul îi apare poetului-căOător o adevărată corabie, și nu oricând, ci într-o „preaiubită răcoare
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
o iubea drept „mamă” a ei, era, în fapt, o trăGătoare. E cumplit de dureros, ca speranțele pe care și le punea Irina, încercând să consulte dosarele la CNSAS, care i-ar fi „liniștit sufletul” să primească din partea Vitoriei un enigmatic răspuns: „și dacă tot n-ai să-l liniștești?” în adevăr, în momentul în care Irina află adevărul, confruntarea cu „mama” Vitoria nu a mai putut fi posibil... Murise. Impresionează două gesturi care surprind, mai întâi, moartea unei armonii („se
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
transpare în dublă ipostază, cunoscând dezamăgirea? Ne amintim de-acel „Crai Cripto, inimă ascunsă”, „rigă spân” care e dispus să se smulgă din umbra-mpărăției sale pentru a-și apăra iubirea? Asemenea și în Nunta neagră, eroul este o prezență enigmatică, un „strigoi” înnobilat de extaz („scăldat de spaime, / și cu fruntea în țărână”) și încântare pentru ființa iubită: „O aștept ca altădată, / Să se nască din copaci / Alergând înfiorată. / și cu buze, ochi de maci / Să aprindă iar pădurea / Ca
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
jertfită pe altarul unei căVătorii, pe care ea nu o acceptă. Tânăra - „cerească făptură” (Friedrich eölderlin) - arată precum o „plantă ce-i bolnavăși nu poate să-ndure soarele...” și natura pare răvășită. Blând își despletește toamna ramurile clătinate-n vânt... Enigmatic peisaj de fiori (pre)romantici (amintindu-ne de Byron, Novalis, eeine), la care concură „cerul roșu ca o rană”, dar și mai grav, tăcerea „de ger” a zeilor. Doar apariția nuntașilor „lălăind” - corteJiu gălăgios - animă peisajul, înfiorând pădurea. Copacii par
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
a tunci când devin conștienți de ele, aceștia sânt ajutați și de G raț ia Divină. După ’89, într un ziar nou apărut atunci, ,,Zig - Zag“ era o rubrică mai deosebită: ,,Ne Vorbesc Morții.” Până atunci mai citisem despre lucruri enigmatice, totuși acum se trata un fenomen foarte bine definit și susținut de întâmplări stranii. La un moment dat îmi spuneam că totul nu este d ecâ t un fals, așa cum mai făcuseră comuniștii timp de 45 de ani și că
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
Augustus a așteptat peste două decenii pentru a pedepsi delictul lui Ovidiu de a fi închinat poezii Iuliei Maior exilată, pentru viața ei libertină, în insula Pandataria, în anul 20 a. Chr. și, mai ales, cum trebuie să explicăm acel enigmatic aliquid vidi? În secolul trecut, R. Verdière a tradus sintagma Caesarea puella întâlnită în textul lui Sidonius Apollinaris, nu prin "copilă crăiască" adică Iulia Maior, ci prin "metresă crăiască" adică amanta lui Augustus. De aici speculația că Augustus ar fi
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
licență și încă și mai mulți fără doctorat. La Facultatea de Istorie, în anii '50, cel puțin șapte profesori și conferențiari nu aveau studiile universitare complete, și funcționa un lector temutul aventurier Sașa Mușat, omul lui Roller, participant apoi la enigmaticul hold-up din 1959 care nu-și terminase niciodată liceul. Desigur, acolo unde greșelile puteau fi fatale în chirurgie, de pildă, sau în construcții adevărații specialiști erau păstrați în posturi, dacă nu făcuseră politică înainte de 23 august și nu proveneau din
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a mașinii de imagini a acestuia, televiziunea, cele două centre care apar în prim-planul revoluției imanginate. Câteva ceasuri mai târziu, aceste două centre simbolice, înconjurate de mulțimi entuziaste, devin subit țintele unui atac pe cât de spectaculos, pe atât de enigmatic, care va fi transmis în direct nu doar în toată țara, ci în întreaga lume. Începea astfel revoluția în direct, care punea capăt revoluției anticomuniste și arunca întreaga Românie într-o lume virtuală. În ciuda faptului că nu participaseră efectiv, în
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de absența unei receptări pe măsura așteptărilor mele, mi-am făcut totuși curaj și am izbutit să-i scriu, într-un sfârșit, continuarea, încredințat fiind că abia în literatura lui Lovinescu e de găsit calea de acces către personalitatea sa enigmatică, de scriitor cu vocație critică și suflet de artist. Așadar, abia cu acest volum pot spune că am încheiat, mai târziu și mai greu decât prevăzusem, "capitolul Lovinescu" al doilea din proiectata serie consacrată marilor critici români. Iar de acum
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
i se confesează Goethe lui Eckermann, la 75 de ani!2). Dar nici atunci Lovinescu nu pare să fi stat chiar degeaba, cu mâinile în sân. Dacă punem cap la cap informația biografică și consemnările diaristice (lapidare, condensate până la scurtimea enigmatică a formulelor oraculare), observăm că niciodată criticul nu pleacă de acasă fără motiv, de dragul aventurii. Lovinescu nu e un plezirist. Căsătoria (în 1915) îl leagă și mai mult de cămin, pe care îl transformă apoi în salon literar. Aici, în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Italia". Oricâte conjecturi am face asupra mobilului ascuns al intempestivului voiaj, discreția criticului ne obligă la o rezervă pe măsură, avertizându-ne astfel în privința capcanei interpretărilor tendențios biografiste atât de ispititoare, însă! De-am fi descoperit și alte asemenea pasaje enigmatice, nu știu la ce concluzii puteam ajunge... Noroc că în celelalte cazuri (spre exemplu, călătoria din 1935, la Karlsbad de data aceasta), autorul ne furnizează indicii ceva mai explicite: "Vineri, 26 apr. (1935). Tribulațiile plecării în condiții materiale și morale
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]