2,401 matches
-
Maingueneau distinge trei scene: "scena înglobantă", ce implică "un același statut pragmatic", "scena generică" ce se referă la un anume gen de discurs și "scenografia", cadru și modalitate de desfășurare proprii unui anume discurs; Discursul literar. Paratopie și scenă de enunțare, partea a 6-a, (trad. de Nicoleta Moroșan), Institutul European, Iași, 2007 și Dictionnaire d'analyse du discours. 10 "Cette fois in Catastrophe et autres dramaticules", Minuit, Paris, 1986, p. 10. 11 Autorul demonstra astfel esența paradoxului baroc și anume
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Fr. N. Ruwer, Paris, Ed. Minuit, 1963, cap. 9: "Ambreiorii, categoriile verbale și verbul în limba rusă". 45 Probleme de lingvistică generală, Paris, Gallimard, 1966, Partea a 5-a: "Omul și limba". 46 Ne putem forma o idee despre lingvistica enunțării dezvoltată de A. Culioli din seria de interviuri comentate publicate sub titlul Variations sur la linguistique, Paris, Klincksieck, 2002. 47 Le Dire et le Dit, Ed. Minuit, 1984, p. 179. 48 Qu'est-ce qu'un genre littéraire ?, Paris, Ed. Seuil
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Antoine Bloyé, Paris, Grasset. 75 Milan Kundera, Valsul de adio (trad. de Jean Grosu), Editura Univers, București, 1996, p. 5. 76 Nu trebuie să confundăm întâmplarea (evenimentele povestite) cu povestirea, adică textul care consemnează această întâmplare, nici cu narațiunea, actul enunțării care a produs povestirea. Reluăm aici terminologia lui G. Genette (Nouveau discours du récit, p. 10). În capitolul al doilea, vom introduce o accepțiune total diferită a "povestirii". 77 Beaumarchais, Nunta lui Figaro (trad. de Anda Boldur, Valentin Lipatti), Editura
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
1958, pp. 70-71. 182 Louis-Ferdinand Céline, Nord, (trad. de Irina Negrea), Nemira, București, 2002, pp. 10-11. 183 J. Barbey d'Aurevilly, Un prêtre marié, cap. I, 1865. 184 Unii lingviști preferă termenul de "discurs reprezentat", ceea ce nu implică neapărat o enunțare efectivă care ar fi raportată într-un timp ulterior. De exemplu, dacă spun "Paul ar putea spune că...", eu nu raportez neapărat spusele lui. 185 Émile Zola, Doctorul Pascal, (trad. de Despina Teodorescu), Editura Cartea Românească, București, 1975, p. 68
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
elles se trouvent intrinsèquement inscrites, quelle que soit la spécificité du cadre énonciatif" (C. Kerbrat Orecchioni, L'Implicite, A. Colin, 1986, p. 25). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ANALIZA TEXTELOR DE COMUNICARE Dominique Maingueneau LINGVISTICĂ PENTRU TEXTUL LITERAR Cuprins 408 407 Studiu introductiv Situația de enunțare Planurile enunțării: "discursul" și "povestirea" "Scoaterea în relief" și descrierea Polifonia Discursul raportat Clasificare și non-clasificare Coerența textului Cheia exercițiilor Exercice d'application Index
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
trouvent intrinsèquement inscrites, quelle que soit la spécificité du cadre énonciatif" (C. Kerbrat Orecchioni, L'Implicite, A. Colin, 1986, p. 25). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ANALIZA TEXTELOR DE COMUNICARE Dominique Maingueneau LINGVISTICĂ PENTRU TEXTUL LITERAR Cuprins 408 407 Studiu introductiv Situația de enunțare Planurile enunțării: "discursul" și "povestirea" "Scoaterea în relief" și descrierea Polifonia Discursul raportat Clasificare și non-clasificare Coerența textului Cheia exercițiilor Exercice d'application Index
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
6. Auspiciile încurajatoare sub care a început epoca Ceaușescu s-au risipit la puțină vreme, debutul anilor 1970 aducând o neașteptată schimbare de curs, prin reîntoarcerea în forță a ideologiei. Deși semne ale acestei evoluții puteau fi întrevăzute din 19687, enunțarea tezelor din iulie 1971 a fost resimțită ca un șoc. Sintetizând ideile exprimate în intervalul 6-9 iulie 19718, în care au avut loc mai multe întâlniri între Nicolae Ceaușescu și principalii responsabili din sectorul ideologic, politic și cultural-educativ, reorientarea era
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nr. 118, vol. 2, ff. 377-393. 46 Dennis Deletant, Crimes against..., p. 26. 47 Romanian Situation Report, 29 March 1989. HU OSA 300-60-3-8. 48 Ibidem. 49 Cf. George Orwell, O mie nouă sute optzeci și patru, Editura Polirom, Iași, 2012. 50 Enunțarea drepturilor era urmată imediat de enunțarea limitelor. Vezi, de exemplu, Constituția Republicii Socialiste România, 1980, art. 28 și 29. 51 Václav Havel, Words on words. 1 Atitudinea lui Călinescu în timpul regimului comunist reprezintă o temă largă, imposibil de redus la
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
46 Dennis Deletant, Crimes against..., p. 26. 47 Romanian Situation Report, 29 March 1989. HU OSA 300-60-3-8. 48 Ibidem. 49 Cf. George Orwell, O mie nouă sute optzeci și patru, Editura Polirom, Iași, 2012. 50 Enunțarea drepturilor era urmată imediat de enunțarea limitelor. Vezi, de exemplu, Constituția Republicii Socialiste România, 1980, art. 28 și 29. 51 Václav Havel, Words on words. 1 Atitudinea lui Călinescu în timpul regimului comunist reprezintă o temă largă, imposibil de redus la o formulă cuprinzătoare. O lucrare care
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
gravat pe vinil în 1966, așa nu știu unii, azi, de faptul că Bacovia apare într-un film: „George Bacovia - poemul de mîine”, un scurt-metraj bine făcut, operă a unui regizor și poet cu scriitură fină, calmă, Nicolae Cabel. După enunțarea succintă a principalelor teme bacoviene, filmul evocă mediul băcăuan, așa cum l au fixat ilustratele de la începutul secolului XX, evidențiază pasiunea lui Bacovia pentru desen și muzică, relevă existența banală, aproape anonimă, a poetului și, prin contrast cu aceasta, difuzarea tot
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai multe scenarii și care În mod obligatoriu să țină cont atît de experiența cît și de practica de pe plan mondial. b) Pentru evaluare să fie alocat un timp rezonabil cuprins Între 5-10 ani pentru a nu grăbi și forța enunțarea rezultatelor. Referitor la componența comisiilor, În funcție de natura, structura și volumul resurselor, acestea trebuie să includă specialiști din toate domeniile din care este făcută analiza. De pildă la un monument istoric și de arhitectură care cuprinde și piese de muzeu, din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pariziana face să nască misterul, apoi îl face mai dens și nu se grăbește să-l devoaleze. N.Ferrier-Caverivière [p.605, 608] subliniază că imaginea mitică a unui personaj este simplificată, amplificata, idealizata (sau divinizata) și repetabila 44. Pornind de la enunțarea acestui, de fapt, mecanism de mitizare, ne-am propus să urmărim aceste și alte mecanisme în cadrul genezei mitului Parizienei pentru a vedea dacă putem vorbi de un atare mit în sensul deplin al cuvântului. Pariziana este un cuvant cu încărcătură
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
p.11]. 12 Modernitatea se alimentează din noutăți, se constituie prin singularitatea privirii și acuitatea unei percepții. Pentru J.-F.Lyotard "modernitatea nu este o epocă, ci mai curând un mod (aceasta este originea latină a cuvântului) de gândire, de enunțare, de afirmare a sensibilității" [p.44]. Michel Foucault enunța și el o idee asemănătoare "mă întreb dacă modernitatea nu poate fi privită mai curând că o atitudine decât că o perioadă a istoriei; (...) un mod de relatie cu actualitatea; o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
primul caz, gestul în sine, luat separat, are sens sau se constituie ca un cuvânt morfem în anumite situații. Laurențiu Șoitu remarcă faptul că numai ,,categoriile modale" pot reprezenta microcoduri gestuale autonome, deoarece acestea funcționează fără ajutorul vorbirii sau al enunțărilor gestuale de ordin mimetic (așa de exemplu microcodurile negație vs afirmație sau al agenților de circulație bazate pe interdicție vs autorizare). Statutul unor asemenea categorii modale privilegiate este dat de faptul că aceste coduri presupun comunicarea, dar și posibilitatea de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
didactic Dacă aspectele legate de sintactică și semantică au fost îndelung studiate, astăzi capătă o importanță tot mai mare dimensiunea pragmatică, performativă a limbajului și comunicării, care îmbină două direcții de cercetare: cea franceză, bazată pe distincția dintre enunț și enunțare, și cea engleză, centrată pe dubla natură acțională și interacțională a comunicării verbale. Din cele trei componente ale unui act de vorbire (locuționară, ilocuționară, perlocuționară), analiza pragmatică a discursului didactic este interesată de dimensiunea ilocuționară (ca expresie a intenției comunicative
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în articolul său despre rolul teoriei în estetică, Morris Weitz pleacă de la premisa că teoria este principalul mod de exprimare al esteticii, rolul ei fiind acela de a determina natura artei prin intermediul unei definiții a artei, care ar consta în enunțarea proprietăților necesare și suficiente a ceea ce este definit. Ca urmare, toate marile teorii ale artei, printre care enumeră formalismul, voluntarismul, emotivismul, intelectualismul, intuiționismul și organicismul, ar converge în tentativa lor de a enunța proprietățile determinante ale artei. Punând problema condițiilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
multe despre lucrările de artă decât despre criticul de artă susține ideea că acesta din urmă ar trebui să se detașeze în abordarea artei de propriile cunoștințe, credințe și înclinații, pentru a oferi interpretări cât mai puțin subiectiviste. În pofida dezirabilității enunțării unor interpretări obiective, un alt principiu susține poziția sentimentelor în ghidarea interpretării, în măsura în care acestea ar îmbunătăți înțelegerea. Deoarece o persoană poate răspunde critic atât emoțional, cât și intelectual față de o lucrare de artă, pot apare interpretări diferite, contradictorii și chiar
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
estetică și artă, pe care o descrie exemplar prin intermediul distincției dintre formalism și tautologie. Critica formalistă ornamentează obiectul artistic lipsit de concept, atribuindu-i astfel o funcție estetică legitimată prin posibilitatea de exercitare a gustului. În vreme ce estetica este preocupată de enunțarea opiniilor cu privire la perceperea lumii în general, judecând arta dintr-o perspectivă morfologică, arta conceptuală chestionează natura și funcția artei. A picta presupune a accepta, și nu a chestiona, natura artei, câtă vreme pictura este recunoscută ca artă din perspectiva asemănării
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
reprezentând un proces continuu, semnificația acestui procedeu artistic constând în caracterul teoretic al acestei arte169. La rândul său, Joseph Kosuth accentuează asupra importanței regândirii responsabilității artistului cu privire la producerea semnificației, fiind contrariat de faptul că majoritatea artiștilor se complac în acceptarea enunțării bazelor teoretice ale operelor lor de către istoricii și criticii artei care instrumentează instituțional sentințele unei "estetici a administrării" ori se înscriu din inerție pe direcția "misiunii polemice" a scriitorilor. Apariția unei "arte a intenției" (artistului) trebuie să țină cont de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în continuă schimbare, fără a ține cont de critica care nu se întoarce și spre sine însăși. Și tocmai pentru a se elibera de constrângerile ce nu au flerul autoanalizei, propunerile schimbării înțelegerii conceptului de artă nu se realizează în funcție de enunțarea unor definiții discursive, ci mai curând prin intermediul unor definiții ostensive. Se arată o altfel de artă, cum se enunță ea ori ce concept instrumentează, însă nu se intră în detalii tehnice de elaborare discursivă a definiției artei. Prin urmare, arta
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
nu-i așa?), Santayana și Faulkner. Adresa de la Coatesville, apreciază Black, este extrem de interesantă, ca parte a dialogului respectiv, deoarece reprezintă una dintre puținele manifestări expresive, constitutive "dialogului" în cauză, a cărei formă este non-literară. Profesorul Black înaintează, treptat, către enunțarea "loviturii de teatru" pe care o simțim venind încă de la începutul analizei sale. Ba, mai mult, o simțeam din momentul în care constatasem expunerea literală și integrală a adresei de la Coatesville în cartea sa. O simțeam și în cuvintele lui
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
parte singulare în literatura de specialitate românească, extrem de difuză și nu de puține ori controversată în literatura de specialitate străină. De aceea subliniem ineditul subiectului și efortul analitic al numeroaselor lucrări străine, fundamentul teoretic solid care i-a oferit posibilitatea enunțării unor asumpții credibile, lucrarea fiind o contribuție majoră la studierea Relațiilor Internaționale contemporane în România. Primul capitol, Abordarea constructivistă a Relațiilor Internaționale, fundamentează teoretic Relațiile Internaționale din perspectivă constructivistă, ce acordă factorului social și agentului uman un rol și o
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
pierd caracteristica lor esențială, aceea de a fi scopuri: A vorbi despre un scop educațional constituie un nonsens atunci când aproape fiecare act al elevului este dictat de profesor, când singura ordine a succesiunii actelor sale este cea care provine din enunțarea temelor și din îndrumări date de către altcineva 202. Educația este altceva decât dresură, iar diferența esențială este aceea că educația presupune implicarea elevilor în determinarea scopurilor, ca act preliminar al aptitudinii de a-și fixa singuri scopuri. Ierarhia sedimentată de
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
primei părți a lucrării este expusă de viori în octavă. Tonalitatea se schimbă repede și tema e preluată imediat de suflătorii de lemn. De la un pianissimo misterios, sonoritatea crește, conducând spre un motiv cu ritm punctat al întregii orchestre. Expoziția - enunțarea materialului tematic al primei mișcări - se încheie cu patru măsuri, bazate pe repetarea aceluiași motiv ritmic. La începutul dezvoltării, acest motiv se aude la viole, pe urmă la violoncele și contrabași și în sfârșit, pentru o clipă, la toată orchestra
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
și interdicția / 47 1. Cele trei zone / 47 2. Pornografia canonică / 50 3. Pornografia non-canonică/ 55 4. Constrângerile narative / 61 1. Scena / 61 2. Înlănțuirea scenelor / 66 3. O pseudo-narațiune / 70 4. "Personajele" / 74 5. O narațiune tipică / 79 5. Enunțarea pornografică / 83 1. Punerea în tablou și afectele / 83 2. O euforie necesară / 88 3. Un focalizator / 91 4. Vocabularul / 99 6. De la regimul tipărit la regimul audiovizual / 105 1. Regimul tradițional/ 107 2. Regimul de tranziție/ 114 3. Regimul
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]