10,337 matches
-
balcanic, populația României dobândise o anumită rezistență la contaminare. Remarcăm în treacăt că, puțin înaintea intrării României în primul război mondial, Victor Babeș revendica, într-o comunicare prezentată la Academia Română, în ziua de 31 mai 1916, principalul merit pentru situația epidemiologică destul de favorabilă în care se găsea atunci țara noastră. El afirma că, în ultimii ani, nu apăruse "decît o singură lucrare importantă asupra holerei și care a schimbat cu totul noțiunile noastre și a pus combaterea holerei pe o bază
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
începutul lunii iunie, de către profesorul Daniel Danielopolu, directorul clinicii medicale de la Spitalul Filantropia. Era vorba de o cârciumăreasă din satul ilfovean Crîngași, care decedase după cinci zile de la internarea în clinică. În fecale i s-au găsit vibrioni holerici. Ancheta epidemiologică a stabilit că infecția a provenit de la un soldat dintr-un pichet de pază cantonat pe malul Nistrului. Tânărul militar venise, la sfârșitul lui iunie, în concediu la Crîngași, satul său natal. Aici s-a manifestat boala și, îndată după
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
eficacitate este suverană". Dacă în alte părți vaccinarea profilactică împotriva holerei n-a mai intrat în atenția forurilor sanitare, în România avea să continue fără întrerupere producția vaccinului antiholeric inactivat, invocîndu-se în favoarea acestei atitudini atât un anumit specific al realităților epidemiologice autohtone, cât și tradiția creatoare a Institutului "I. Cantacuzino". Un eveniment memorabil a fost, în 1938, trimiterea în China, la solicitarea organelor sanitare de acolo, a unui transport de vaccin antiholeric, preparat de laboratorul bucureștean. În cursul ultimului război, ca
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în practica și teoria combaterii celor două calamități epidemice 598. Într-un articol tipărit în 1972, Alexandru Calomfirescu, prim-adjunctul ministrului Sănătății, declara: Un mecanism de alarmă bine pus la punct funcționează azi în țara noastră, bazat pe o informare epidemiologică perfecționată, pe mijloace moderne de depistare și diagnostic, pe un sistem verificat de supraveghere și de izolare a eventualelor cazuri apărute... Nu poate decât să ne bucure faptul că pe teritoriul României nu s-a înregistrat în ultimii ani nici un
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
îmbolnăviri și 6 infecții asimptomatice); 128 în 1994 (79 de îmbolnăviri și 49 de infecții asimptomatice); 166 în 1995 (118 îmbolnăviri și 48 de infecții asimptomatice). În anii următori nu s-au mai înregistrat cazuri de holeră 601. Actuala conjunctură epidemiologică a holerei în România era astfel caracterizată în 1994 de C. Ciufecu: "Toate aceste epidemii s-au datorat importului din zone contaminate prin bolnavi ambulatorii sau persoane asimptomatice, călători veniți, probabil, din Orientul Mijlociu, din Turcia sau din zona riverană brațului
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ne avertizează cei doi autori, că pe un anumit teritoriu nu se poate evita, oricât de stricte măsuri preventive ar fi luate, apariția unor focare de import, dar "în țările cu standarde sanitare și social-economice convenabile (apa potabilă asigurată, supraveghere epidemiologică corectă etc.), importul este limitat fie la un număr redus de cazuri secundare, fie la focare epidemice care pot fi stăpînite". Putem spera că România își află astăzi locul printre țările cu asemenea "standarde convenabile", ceea ce o asigură împotriva agresivității
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
convenabile", ceea ce o asigură împotriva agresivității care nu pare să se curme prea curând, a nepotolitei molime. Departe de a da semne de prompt regres, holera lasă impresia că se menține și astăzi pe unele din cele mai amenințătoare poziții epidemiologice. În anumite țări din Asia, din Africa și din America de Sud, unde pe vremuri ea apărea doar sporadic, acum a devenit endemică, arătîndu-se gata să dezlănțuie de aici atacuri împotriva altor zone, aflate câteodată la mare depărtare. Pretutindeni unde igiena individuală
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Este de la sine înțeles că un germene în stare să-și schimbe atât de lesne habitatul, adică locul și stilul de trai, și să-și modifice temporar însăși conformația organismului devine mult mai greu de supravegheat din punct de vedere epidemiologic. Simpla "epurare" a bolnavilor sau purtătorilor și dezinfecția oricât de conștiincioasă a ambianței infestate se dovedesc prea puțin satisfăcătoare atunci când agentul patogen reușește să îmbrace forme greu decelabile și-și poate asigura supraviețuirea adăpostindu-se în compartimente necunoscute ale mediului
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
descoperiri din fiziopatologia, tratamentul și epidemiologia bolii, mai mult de o treime din populația lumii continuă să trăiască în neliniștea provocată de boala holerică"603. În orice caz, holera, cu complexul ei de enigme, promite să se mențină în actualitatea epidemiologică a globului. Nimeni nu o va putea împiedica să viziteze din când în când și România. Va depinde însă de vigilența organelor noastre sanitare și de dotarea serviciilor antiepidemice ca asemenea vizite să fie extrem de scurte și fără consecințe pe
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
variațiile fiind între 16,0-17,3 % (în relație cu vîrful lactației), după care sunt constatate scăderi importante ale valorilor pînă la 8,9 % la lactațiile a-VII-a și peste (lactația în declin), diferențele între lactații fiind foarte semnificative. Într-un studiu epidemiologic RUGINOSU ELENA,1999 a constatat în cadrul morbidității generale, o valoare medie a incidenței afecțiunilor puerperale la vaci de 41,5%. Alte afecțiuni au fost reprezentate de: afecțiuni medicale (22,5 %), chirurgicale (19,4%), mamare (10,6 % ), metabolice (3,5 %) și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
plătesc o contribuție stabilită de legislația în vigoare. Actele necesare înscrierii copiilor în grădinițe sunt: cerere de înscriere, adeverințe cu veniturile părinților (pentru grădinițele cu program prelungit și săptamânal), copie după certificatul de naștere al copilului, fișa lui medicală, aviz epidemiologic. Scoaterea copilului din evidența grădiniței se face în caz de boală infecțioasă cronică (cu avizul medicului), în cazul în care copilul absentează două săptămâni consecutiv fără motivare (conducerea grădiniței trebuie să ia măsurile necesare pentru menținerea frecvenței copiilor). Structura anului
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
românești este Nicolae Manolescu (1850 - 1910) urmat de Dimitrie Manolescu și Dimitrie Michail. D. Manolescu a format generații de oftalmologi între care I. Păcuraru și P. Vancea. Preocupările acestora au fost orientate în special asupra trahomului și implicațiilor sociale și epidemiologice generate de această boală. în oftalmologia ieșeană se afirmă și prima femeie profesor universitar din țara noastră, Elena Pușcariu-Densușeanu (1875 - 1965). în ceea ce privește otorinolaringologia se afirmă Leopold Kigel care, în 1908, împreună cu Costiniu, Gheorghe Sănculeanu și Birman-Bera fondează Societatea română de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
auscultatorii de determinare a presiunii arteriale, interesul în ceea ce privește acest parametru vital a crescut. La început, au existat nivele similare de interes atât în hipertensiune cât și în hipotensiune. Odată însă cu recunoașterea contribuției (pe la mijlocul secolului trecut) hipertensiunii cronice la riscul epidemiologic de accidente vasculare cerebrale și infarcte miocardice, atenția comunității medicale internaționale s-a concentrat mai ales pe aceasta. Datorită acestei concentrări, au fost realizate descoperiri extrem de importante în farmacoterapia hipertensiunii, aceasta devenind una din poveștile de succes ale terapeuticii moderne
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai fost denumită și insuficiență vegetativă progresivă (Bannister, 1983), sindrom Bradbury-Eggleston (Robertson, 1984) sau la ora actuală, insuficiența vegetativă pură (Bannister, Mathias și Polinsky, 1988). Este o afecțiune foarte rară, iar dificultatea încadrării diagnostice nu a permis efectuarea de studii epidemiologice. Datele puține deținute până la ora actuală descriu o predominență de 2:1 la bărbați, o vârstă medie mare (decadele 4-5 de viață) și o relativă benignitate (sub 10% din pacienți au murit în cursul perioadei de urmărire), spre deosebire de sindromul Shy-Drager
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pentru nepurtarea măștii în spațiile publice. Mai mult decât atât, dispozițiile art. 13 lit. a) din Lege intră în contradicție cu Ordinul ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne nr. 874/81/2020 privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție, a triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS CoV-2 pe durata stării de alertă, care impune măștile doar în spații publice închise, spații comerciale, mijloace de transport în comun și locuri de muncă. Potrivit prevederilor art. 108
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
în sarcina statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice a cetățenilor. Maniera de reglementare criticată denotă intenția legiuitorului de a crea un cadru legal pentru implementarea măsurilor cu caracter administrativ necesare și adecvate particularităților crizei epidemiologice existente și evoluției acesteia în fiecare perioadă de timp. Aceste necesități de reglementare nu puteau fi, în mod evident, anticipate la data elaborării Legii și nici prevăzute, în mod expres, în cuprinsul acestei legi, având în vedere caracterul lor variabil
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
vedere, se va implementa măsura obligatorie a purtării măștii de protecție în perioada pandemiei de COVID-19. Spre exemplu, art. 2 din Ordinul ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne nr. 30/1/2022 privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție, a triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 7 ianuarie 2022, prevede următoarele excepții: a) copiii cu vârsta mai mică de
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
organele judiciare în cursul procesului penal. Din reglementarea acestor măsuri rezultă că ele nu se impun automat ca urmare a instituirii/prelungirii stării de alertă, ci aplicarea lor se va realiza în urma aprecierii, în funcție de situația concretă de risc epidemiologic, cu privire la cele mai adecvate măsuri necesar a fi aplicate în scopul prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19. ... 115. Cu referire specifică la presupusa încălcare a libertății întrunirilor, Curtea a reținut, în Decizia nr. 340 din 26 mai
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
afecta susceptibilitatea pacientului la afecțiuni sistemice în trei moduri: prin factori de risc comuni, prin biofilmele subgingivale, care pot acționa ca rezervoare de bacterii gram-negative, periodonțiul, care poate acționa ca un rezervor de mediatori ai inflamației. Un număr de studii epidemiologice au sugerat că infecția orală, în special parodontita apicală și marginală, pot fi un factor de risc pentru afecțiunile sistemice. Dinții sunt singurele suprafețe neprotejate din organism, iar nivelele bacteriene pot atinge până la 10 la puterea 11/mg de placă
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
au sugerat că infecțiile orale, în special periodontita, reprezintă un factor de risc potențial pentru o varietate de afecțiuni sistemice importante. Endocardita este una dintre cele mai studiate. Se pare ca procedurile dentale și infecțiile orale îndeplinesc, de obicei, criteriile epidemiologice pentru a determina endocardita. Dinții constituie focare de infecție la mai mult de jumătate dintre bolnavii cu endocardită bacteriană. Cercetările bacteriologice au evidențiat la persoanele cu gingivită cronică, bacteriemie, după periajul dinților. La fel, intervențiile stomatologice efectuate asupra focarelor septice
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
legătura acesteia cu practica stomatologică este una complexă, fiind vorba, pe de o parte, de recunoașterea unor boli infecțioase, cum sunt rujeola, mononucleoza infecțioasă, HIV, cu debut clinic în sfera sistemului stomatognat, iar pe de altă parte, boli cu legătură epidemiologică, în sensul posibilității transmiterii infecției prin manevre stomatologice: infecția cu virusul hepatitic B, C, HIV, gripa și alte boli cu posibilitate de transmitere aerogenă în cadrul unui cabinet stomatologic. În practica stomatologică modernă, trebuie amintită și însușirea de către medicul stomatolog a
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
E, dar acesta nu este încă disponibil pe scară largă. Problema existenței unui alt tip de hepatită acută, în afară de cea cu transmitere fecal-orală, epidemică (cu virus A), s-a pus încă din secolul al XIX-lea, pe baze clinice și epidemiologice: apariția unei hepatite acute cu o perioadă de incubație mai lungă, după inocularea unor produse ce conțineau ser uman (vaccin antivariolic, Bremen, 1833). Cazuri cu un tablou clinic și o evoluție asemănătoare au fost semnalate în prima parte a secolului
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
mare a SAOS la sexul masculin ar putea fi explicată prin rezistența faringiană mai mare, activitatea deficitară a musculaturii dilatatorii faringiene și predispoziția pentru obezitate tronculară superioară, care se combină cu creșterea riscului pentru apariția apneii de somn. Trei studii epidemiologice mari au demonstrat că prevalența SAOS la femei crește după menopauză. La femei, SAOS are o prevalență net crescută după menopauză, probabil datorită încetării rolului protector hormonal și excesului ponderal după această vârstă. După 60 ani, frecvența SAOS este egală
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
apariția și derularea revoluției demografice a fost scăderea presiunii factorilor coercitivi: În special diminuarea până la dispariție a crizelor de subzistență, Îmbunătățirea standardului sănătății publice și controlul bolilor infecțioase, Îndeosebi a celor cu potențial epidemic, fapt ce a permis schimbarea cadrului epidemiologic În existența colectivităților. Toate acestea au avut loc concomitent cu expansiunea industrială, ca rezultat al progreselor tehnice și științifice care au precedat-o și au susținut-o. Se asociază aici și facilitățile moderne care favorizează schimburile de valori materiale și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Dacă astăzi acești factori se manifestă cu o anumită constanță, iar mortalitatea infantilă la o populație dată este predictibilă funcție de acești factori, de-a lungul timpului istoric au operat și alți factori, cu impact adeseori dezastruos, cum ar fi: contextul epidemiologic; În care infecțiile cu caracter epidemic și parazitozele erau devastatoare; clima; care făcea ca mortalitatea celor născuți iarna să fie mai mare; industrializarea și urbanizarea, care În primă fază a făcut ca mortalitatea infantilă să fie de două sau chiar
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]