1,945 matches
-
și posibilă datorită proceselor de interpretare instituționalizate pe baza cărora sunt inițiate alte acțiuni în lumea reală.18 S-a discutat foarte mult în cadrul disciplinei relațiilor internaționale cum poate fi încadrat constructivismul, atât din punct de vedere ontologic cât și epistemologic sau metodologic, dacă poate fi considerat o teorie fundamentală a relațiilor internaționale sau este o abordare general-valabilă pentru științele sociale? Maja Zehfuss este de părere că încă ne lipsește claritatea în a înțelege ce este constructivismul, semnificația constructivismului putând fi
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
referă la rolul cunoașterii și a agenților cunoscători pentru formarea realității sociale. Este o perspectivă teoretică și empirică a relațiilor internaționale, susținută de celelalte două nivele, indicând faptul că teoria relațiilor internaționale și cercetarea trebuie să aibă fundații ontologice și epistemologice sociale.33 Samuel Barkin, fiind preocupat de relația dintre constructivism și realism, consideră că primul pas care trebuie făcut este definirea celor doi termeni, existând o multitudine de opțiuni prin care să fie definite paradigmele din relațiile internaționale.34 Prin
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
pe rolul emancipator al cunoașterii și este reprezentat de Andrew Linklater 53 și Robert Cox. K.M. Fierke caracterizează constructivismul convențional prin faptul că nu respinge asumpțiile pozitiviste și a cărui dispută cu raționaliștii se poartă în domeniul ontologic, dar nu epistemologic. Acest tip de constructivism a mai fost definit "de mijloc", făcând legătura între abordările raționaliste și cele poststructuraliste.54 Maja Zehfuss este de părere că acest constructivism convențional este important nu doar pentru că este considerat reprezentativ, central, ci și datorită
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
ajuns fie văzut ca fiind o cale de mijloc acceptabilă.56 Constructivismul convențional nu a respins asumpțiile științifice ale științei pozitive până la limita atinsă de abordările postpozitiviste. După cum argumentează Jeff Checkel 57, disputa cu raționaliștii nu se purta în termeni epistemologici, ci ontologici. Constructiviștii convenționali adoptă ontologia intersubiectivă punând accent pe norme, agenți sociali și structuri, pe constituirea reciprocă a identităților, însă acceptă o epistemologie de factură pozitivistă care poate include testarea ipotezelor, cauzalitate și explicații. 1.1.1 Ontologia Ontologia
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Având în vedere că realitatea socială nu este pur și simplu undeva în afară, ci este creată de actori, conceptele pe care le folosim sunt parte a vocabularului care este structura imbricată a proiectelor politice.68 Schimbarea atenției de la proclamațiile epistemologice către analiza empirică a constituirii reciproce reclamă clarificarea a două aspecte care definesc poziționarea în ceea ce privește problema interpretării și a cauzalității. Premisa ontologică a constituirii reciproce agent-structură prin intermediul semnificațiilor intersubiective conduce către respingerea existenței unor fenomene obiective distincte față de conceptele care
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
găsească "legi" de comportament, aceștia acordă prioritate aplicabilității explicațiilor în diverse situații concrete. În schimb post-pozitiviștii preferă explicațiile contextuale, să înțeleagă unul sau câteva cazuri studiate și să desprindă învățăminte. Accentul pus pe unicitatea experiențelor este adesea caracterizat în dezbaterile epistemologice ca fiind o căutare a înțelegerii, o abordare asociată disciplinelor umaniste precum istoria sau antropologia (în contrast cu economia sau sociologia). Însă această dihotomie între explicație și înțelegere se bazează pe distincția dintre științele sociale și cele umaniste. În mijlocul acestor dezbateri, constructiviștii
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
din moment ce politica mondială este construită și nu descoperită, nu există o distincție fundamentală între subiect (analist) și obiect.79 Clarificarea problemei cauzalității relevă asumpțiile constructiviste alternative cu referire la comportamentul oamenilor, determinate mai degrabă de presupoziții ontologice, nu de cele epistemologice. Oamenii pot acționa într-un anumit mod pentru că au fost condiționați să acționeze într-un anumit mod de limbaj, care exclude înțelegeri alternative ale lumii. Sau aceștia pot calcula beneficiile materiale și sociale în anumite situații. Cei care asumă raționalitatea
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
certitudine pentru că limbajul nu este o realitate obiectivă și reflectă versiunea realității vorbitorului. Pentru că limbajul este determinat ori construit social, cuvintele și conceptele nu au valoare în afara contextului social în care sunt definite și utilizate.85 Din punct de vedere epistemologic, rolul limbajului a fost ignorat în mare parte în discuțiile care s-au purtat cu raționaliștii. Evitarea tematizării limbajului reflectă în parte efortul de a se menține distanța față de poststructuralism, asociat cu relativismul interpretativ. Este o reflectare a accentului pus
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cu relativismul interpretativ. Este o reflectare a accentului pus de abordarea de mijloc pe problematicile de ontologie. O abordare a limbajului care este în consecvență cu ontologia socială a constructivismului ar trebui să ocupe un teren de mijloc în sfera epistemologică. Între a înțelege limbajul fie ca o oglindă a lumii sau doar ca pură interpretare există și posibilitatea înțelegerii limbajului și acțiunii ca fundament normativ. Această concepție asupra limbajului se bazează pe distincția dintre reguli (preocuparea constructiviștilor convenționali) și interpretare
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
s-a observat existența unor elemente comune. De exemplu, ambele postulează starea de anarhie în relațiile internaționale și consideră statul ca fiind un actor rațional, dornic să supraviețuiască și să se dezvolte. Ambele curente se remarcă prin practicarea unei metodologii epistemologice de tip "obiectivist" prin faptul că atribuie cercetătorului în relații internaționale calitatea de observator exterior față de o lume reală, concretă, măsurabilă. Realul este doar ceea ce trebuie observat, lumea trebuie descrisă științific, prin date cuantificabile și în mod rațional.147 Martin
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
internaționale calitatea de observator exterior față de o lume reală, concretă, măsurabilă. Realul este doar ceea ce trebuie observat, lumea trebuie descrisă științific, prin date cuantificabile și în mod rațional.147 Martin Griffiths le atribuie ca elemente comune atomismul ontologic și pozitivismul epistemologic.148 Teoriile principale ale relațiilor internaționale au fost dominate de patru asumpții pozitiviste: știința este unitară, aceleași metodologii putându-se utiliza atât în cercetarea socialului, cât și în științele reale; existența unei distincții între fapte și valori; lumea socială are
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
1.4.2. Studiile de securitate constructiviste critice Constructiviștii critici susțin că abordările constructiviste convenționale reifică statul ca obiect al analizei și că acest lucru presupune privilegierea normativă a statului ca obiect de referință al securității. Din punct de vedere epistemologic, constructivismul critic atrage atenția asupra orientării pozitiviste a constructivismului convențional, deși este greu de stabilit o departajare clară între cele două abordări, precum și între constructivismul critic și post-structuralism, fiind vorba adesea de zone care se suprapun și mai puțin de
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
că această triadă este cea care poate surprinde problematica mobilității, fluidității și schimbării din politica mondială contemporană.226 Există multă confuzie, iar această confuzie contribuie la lipsa consensului cu privire la acest subiect. Pluralitatea definițiilor și abordărilor identității se intersectează cu "angajamentele" epistemologice și metodologice predominante din disciplina relațiilor internaționale, fapt ce demonstrează că acest concept trebuie regândit și reanalizat pentru a putea servi obiectivelor de cunoaștere specifice disciplinei academice a relațiilor internaționale, altfel ar putea fi cauza problemelor care decurg dintr-o
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de legitimare. Ordinea socială trebuie să ofere în continuare un cadru instituțional pentru acțiunea socială care să fie coerentă cu formele dominante ale identității societale colective. Caracterul imaginar al oricărei pretenții identitare nu lasă loc unui fundament obiectiv pentru evaluarea epistemologică. Problema rezolvării disputelor cu privire la identitate este, la bază, de natură filosofică în care judecata în termeni de moralitate este implicată. O analogie între identitate și libertate individuală ilustrează acest punct. Este nevoie de un test pentru evaluarea necesităților relevante pentru
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
securității o susțin prioritizează moartea prin politică și nu moartea prin economie. Insecuritatea umană este o funcție a relațiilor de putere asimetrice. Dacă realismul ar lua în considerare implicațiile puterii și cauzalitatea în generarea de insecuritate, atunci fundamentele ontologice și epistemologice ar fi substanțial puse sub semnul întrebării. Având în vedere subiectivitatea ideii de securitate, trebuie pusă întrebarea ce înseamnă securitatea pentru diverși oameni; cine decide cine sau ce trebuie securizat; care sunt riscurile și amenințările care trebuie securizate; care sunt
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de la identitatea națională la individ pe temeiul valorilor morale. În măsura în care constructiviștii consideră că etnia, religia, națiunea sunt identități care ne diferențează, discursul securității umane, afirmă autoarea, intenționează să rupă această vrajă. O altă dimensiune a cercetării are în vedere statutul epistemologic al constructivismului daca este sau nu o teorie. În accepțiunea autoarei, constructivismul este o metateorie pentru domeniul științelor sociale în care relațiile internaționale se încadrează, deosebindu-se astfel de alte curente din relațiile internaționale specifice disciplinei (realism, liberalism). Într-o
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
fapte reale. Ele stau însă mărturie pentru faptul că a fost negată autoritatea profesorilor. Dar autoritatea unui profesor universitar în domeniul său este una dintre autoritățile epistemice cele mai întemeiate 58. Bochenski argumentează aici (și pe bună dreptate) împotriva egalitarismului epistemologic, care este un nonsens și o imposibilitate. Dar acest fapt nu-i împiedică astăzi chiar și pe elevii de liceu, să conteste autoritatea epistemică a unor profesori (de reținut că nu ne referim la abuzul de autoritate, adică la arogarea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
realitatea socială). Abordarea noastră presupune de asemenea că ceea ce creează (sau construiește) cineva se bazează pe ceea ce acel cineva alege să creadă. Dacă așa stau lucrurile, atunci atât profesorii, cât și elevii trebuie să fie conștienți de presupozițiile ontologice și epistemologice care stau la baza realității lor222. Atitudinea postmodernă îmbină relativismul cu scepticismul, adică atitudini la prima vedere nu tocmai compatibile cu valorile puse în joc în educație. Autorii studiului amintit scriau: În concepția noastră, o combinare a relativismului cu scepticismul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
cea a unei conștiințe concepute ca un sistem de elemente care acționează împreună (după cum subliniază și Brook și Raymont). Aici se revelează cu deplină evidență ceea ce mai târziu, cu referire la sistemul său de gândire, avea să fie numit "subiect epistemologic" (diferit de subiectul empiric, individual) și tot aici se sugerează cu claritate care este miza înalt-cognitivă a acestei delimitări terminologice (cea a unei întemeieri filosofice riguroase a posibilității oricărei științe în esență obiectivă, deci atașabilă doar la o instanță investigatoare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de activitățile sintetizatoare ale minții"14. Teza unității rămâne astfel în picioare și în contextul unei modernități înclinate să acorde atenție teoretică unor contra-exemple neliniștitoare (cum ar fi existența unor situații dramatice de disociație: cazul schizofreniei), păstrând funcțional argumentul subiectivității epistemologice care o transcende salutar pe cea empirică și corectează astfel în perspectivă absolută accidentul regăsibil la nivelul ei. O atitudine liberă ca atribuirea primește nuanța logică a unui trebuie care sfârșește prin a institui o realitate. Recunoscut ca valid, acest
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
un adevărat program după prescripțiile căruia ar trebui să se călăuzească în parcurgerea căii individuale și pe care trebuie să-l elaboreze în urma unei judicioase examinări de sine. Actul reflexiv ca pură posibilitate reduce tema la domeniul de influență strict epistemologic, pe când actualitatea trăită a conștiinței de sine aduce cu ea vasta anexă teoretică a efortului biografic esențial și o dată cu aceasta o exigență descriptivă a drumului în sine. În conformitate cu această nouă normă, pasul filosofic hotărâtor menit să prelungească și să confirme
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
neconvergentă, de multe ori disparat-concluzivă și supusă oricând dezbaterii, modificării, verificării. Ea este o formă științifică de asumare individuală a realizării unui portret al subiectivității și trebuie să se achite de această sarcină în acord cu toate cerințele unui regulament epistemologic general-admis. A doua sinteză este mai liberă în primul rând în măsura în care găsește în fața sa un teren neexplorat (fără repere teoretice care să imprime investigației un curs unic și care să pretindă din partea cercetătorului o anumită viziune), adică un obiect de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
expresiilor infinit-subtile ale ignoranței tocmai întrucât operează în proximitatea strictă (deși progresivă) a realității interioare (regiune și așa ispititoare prin caracterul ei schimbător). Stereotipul formal al unificării este astfel "umplut" cu conținut concret și mântuit în perspectiva unui dublu beneficiu epistemologic (cel al subiectului însuși și cel al virtualelor comunități de idei în care acesta se poate integra). În plus, libertatea acestei cunoașteri e condiție de posibilitate a dialogului cu sine, nu numai a construcției și a definirii de sine. Astfel
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
subiectivității, într-o ordine care debutează cu configurația internă a personalității, continuă cu decantarea unor constante suprapersonale, cu descrierea teoretică a acestor constante și se finalizează cu unitățile înglobatoare care se degajă din această descriere. Sinteza se revendică de la virtuțile epistemologice ale construirii punctuale și aplicate (pentru fiecare subiect uman în parte) a unei veritabile concepții filosofice, iar conștiința de sine, fiind un fenomen concret, coboară din înălțimea abstractă a acestei concepții și angajează în chip avizat persoana în proiecte cognitive
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
legată prin fire nevăzute de orice încercare cognitivă și îi ritmează acesteia mersul după o regulă a ajustării de conduită reflectantă, după un ritual al reprezentării vizionare care construiește edificii discursive pe un vast fundal de considerații ale unui simț epistemologic educat și înarmat cu tehnică sintetizatoare. Cu mijloacele sale utilitariste, înțelepciunea conferă cunoașterii un sens ascensional și o aduce, în chip paradoxal, la granița unui absolut dispus să dubleze vocația descriptivă a spiritului cercetător cu consistența autonomiilor sale ideale. Atingerea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]