2,590 matches
-
RALUCA MARINCEAN - RENATA MÂNDRUȚ - RENATA MÂNDRUȚ - RENATA MÂNDRUȚ - ANDREEA BOCA - RENATA MÂNDRUȚ - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN - ANDREEA BOCA - CLAUDIA CIUBĂNCAN - ANDREEA BOCA și RALUCA MARINCEAN - ANDREEA BOCA - ANDREEA MICU POSTFAȚA - CLAUDIA CIUBĂNCAN REVIZORI: CLAUDIA CIUBĂNCAN și RALUCA MĂRINCEAN Epopeea lui Ghilgameș, trad. de Virginia Șerb]nescu și Al. Dima, București: Editură pentru literatur] universal], 1966, p. 132. Biblia de studiu pentru o viat] deplin], versiunea Dumitru Cornilescu, Life Publishers România, Oradea, 2000. „Two jews, three views” Biblia de studiu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
32-40, 66-68; Negoițescu, Ist. lit., I, 286-288; Radu Bogdan, Mesajul lui Tristan Tzara, RL, 1992, 2; Constandina Brezu, Tristan Tzara - schița unui portret de tinerețe, JL, 1992, 13-14; Al. Piru, Tristan Tzara, L, 1992, 47; Dominique Combe, Tristan Tzara și „epopeea antiumana” din „Omul aproximativ”, CC, 1993, 1-2; Geo Șerban, Accente noi în relația Marcel Iancu-Tristan Tzara, RL, 1993, 38; Raimund Meyer, Judith Hossli, Guido Magnaguagno, Juri Steiner, Hans Bolliger, Dada global, Zürich, 1994, passim; Dumitru Micu, Reverie și joc, L
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
ținutul Bucovinei natale, dar nu puține sunt referirile la viața intelectualității interbelice, mai ales la cea bucureșteană, cât și medalioanele, consacrate lui E. Lovinescu, G. Călinescu, Perpessicius, Camil Petrescu și Mihail Sadoveanu. V. rămâne în conștiința cititorului și prin traducerea epopeii finlandeze Kalevala, publicată în 1959 (peste douăzeci și cinci de mii de versuri, cu aproape două mii mai mult decât originalul, creștere impusă de necesități prozodice), o izbutită echivalare artistică. Primăvara în țara fagilor e una din cărțile, cum am întâlnit atâtea, dense
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
-o În legendă. Putem verifica adevărul acestei afirmații printr-o simplă trecere În revistă a nesfârșitului inventar de relicve, amintiri și tradiții, pe care ni l-a transmis revoluția până În ziua de azi: „Deșteaptă-te, române!”, Avram Iancu XE "Iancu" , epopeea moților din Apuseni, tricolorul roșu, galben și albastru, pentru români; „15 martie”, Kossuth XE "Kossuth" Lajos XE "Lajos" , martirii de la Arad, tricolorul roșu, alb, verde, pentru maghiari. Toate aceste simboluri mai sunt prezente și azi printre noi, peste tot, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
putea fi sceptici cu privire la importanța acestor aspecte pur formale, care țineau de titulatura suveranului sau de „forma” jurământului, dacă istoria revoluției nu ne-ar fi oferit o confirmare extraordinară a eficacității respectivelor metode de mobilizare ideologică. Este vorba despre binecunoscuta epopee a batalionului nr. 1, din cadrul regimentului năsăudean, care a fost trimis, În luna iulie, În Ungaria, la cererea guvernului maghiar, pentru a lupta Împotriva grănicerilor sârbi răsculați. Vreme de un an de zile, până la sfârșitul revoluției, soldații batalionului vor refuza
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
românii și maghiarii au format unul dintre principalele cupluri conflictuale ale continentului. Alături de turci și greci, de ruși și polonezi, de germani și francezi, de irlandezi și englezi, maghiarii și românii sunt protagoniștii unei secvențe particulare, dramatică și fascinantă, din epopeea marilor adversități istorice europene. Ca orice construcție istorică, nici această reprezentare nu s-a născut, pur și simplu, din materialul faptic oferit de o anumită istorie reală. Ea Își datorează substanța mai ales unei grile specifice de lectură aplicată respectivului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a fost Dacii (1967), în regia aceluiași Sergiu Nicolaescu și tot pe un scenariu de Titus Popovici. Decebal, interpretat de Amza Pellea, este simbolul curajului și demnității dacilor în fața colosului roman. El va apărea episodic și în următorul film al epopeii cinematografice naționale Columna (1968), în regia lui Mircea Drăgan, a cărui acțiune este situată în perioada Daciei romanizate, nu întâmplător, scopul propagandistic fiind contracararea teoriilor rösleriene privind „vidul valah”, formarea poporului român în sudul Dunării, teorii agreate de către sovietici. Este
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
individualismul constituie o altă caracteristică fundamentală a omului bizantin"23. Iată de ce sfântul și cavalerul de pildă, creați în evul mediu timpuriu ca un legatum al unei străvechi distincții dintre sacerdoțiu și imperiu 24, populează literatura hagiografică, prind consistență în epopeea Dighenis Akritas, ca să prolifereze în forme mai mult sau mai puțin degradate în imaginarul modern din sud-est, incluzând aici și folclorul. Deja în epopeea amintită cavalerul apare în mai puțin de patru ipostaze tipologice, anume, "akritul" (însărcinat cu paza frontierelor
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
legatum al unei străvechi distincții dintre sacerdoțiu și imperiu 24, populează literatura hagiografică, prind consistență în epopeea Dighenis Akritas, ca să prolifereze în forme mai mult sau mai puțin degradate în imaginarul modern din sud-est, incluzând aici și folclorul. Deja în epopeea amintită cavalerul apare în mai puțin de patru ipostaze tipologice, anume, "akritul" (însărcinat cu paza frontierelor Imperiului), "apelatul" (provenit, de obicei, din soldatul musulman, luat prizonier și apoi încreștinat), precum și omologii lor islamici - "ghâzî" și "sa'âlîk"25. Fiecare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
aleagă o ediție de bază, care de obicei este fie prima ediție, fie ultima ediție revăzută de autor. Uneori, ca în cazul Firelor de iarbă ale lui Whitman care a suferit multe adăugiri și revizii succesive, sau ca în cazul epopeii .lui Pope, The Dunciad (Dunciada), care există în cel puțin două versiuni foarte diferite, ar putea fi necesar ca ediția critică să publice toate versiunile. *14 În general, editorii moderni nu sunt prea dispuși să publice texte eclectice, deși trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
la argumente pozitive; de exemplu, în cazul Hroswithei, călugărița germană din secolul al X-lea despre ale cărei piese a existat bănuiala că ar fi fost falsificate de umanistul german Conrad Celtes, din secolul al XV-lea, sau în cazul epopeii ruse Cinice despre oastea lui Igor, de obicei atribuită secolului al XII-lea, dar despre care s-a susținut chiar recent că ar fi un fals de la sfârșitul secolului al XVIII-lea *35. În Boemia, problema falsificării a două manuscrise
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
ce le revin și încercarea de a evita o escaladare, chiar neintenționată, a conflictelor le-a făcut să dezvolte în timp mai multe mecanisme de natură să evite confruntările directe, cu consecințe grave. Aceasta este semnificația Europei Congreselor de la sfârșitul epopeii napoleoniene: prin stabilirea unui concert de putere, a consultărilor dintre cei mai importanți actori asupra problemelor majore ale scenei internaționale, s-a reușit, pentru mai multe decenii, să se evite o conflagrație continentală generalizată. În secolul al XIX-lea și
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
implică faptul că artiștii au doar o cunoaștere primitivă a artei lor. Multe triburi băștinașe au ajuns la o abilitate surprinzătoare în: sculptură, împletituri, prelucrarea pieii și chiar cea a metalelor 8. Odată cu acceptarea alfabetului folosit de civilizația Orientului Apropiat, epopeile lui Homer, Iliada și Odiseea, precum și poemele epice ale lui Hesi‑ od, și mai cu seamă Teogonia, au dus la crearea unei identități culturale comu‑ ne poporului grec. Temele mitologice care au derivat din ele, mult mai târziu, vor fi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
aprinde poftele în viața țăranului. Acest roman reprezintă ”un magnific imn adus pământului”, atribuindu-i rolul principal și personificându-l, având ca temă opoziția dintre micimea omului, neputința acestuia și imensitatea, rodnicia pământului, conferindu-i astfel romanului o aură de epopee. Pentru a avea pământul mult râvnit și pentru a-l stăpâni, personajele lui Zola sunt capabile de orice act, de orice sacrificiu, asemenea eroului rebrenian. Louis Fouan este imaginea țăranului tradițional ale cărui idealuri sunt întruchipate de pământ și pentru
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
-au generat erau foarte diferite. Clasele sociale care creează sau cer anumite tipuri de artă pot fi foarte deosebite în unul și același loc și în unul și același moment. Catedralele gotice au un cadru social diferit de cel al epopeii franceze ; iar adesea sculptura este apreciată și sprijinită de un public foarte diferit de cel al romanului. La feil de eronată ca și ideea existenței unui cadru social comun artelor în unul și același loc și în unul și același
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
distribuție etimologică (sufixul apare la formații vechi: cărăruie, cetățuie, ferestruie). Imprumuturile culte sunt foarte rare. O situație specială are statuie, care înlocuiește mai vechiul statuă - statue 23. Integrate parțial acestui tipar sunt și câteva neologisme franțuzești: alee - alei, diaree - diarei, epopee - epopei, melopee - melopei, idee - idei etc. Chiar și formațiile normate în DOOM2 ca invariabile cunosc în uz forme variabile (vezi internet: cornee - cornei; "în cazul unei cornei intacte", www.farmaline.ro, internet, 2008). Grafia maschează pronunția, căci hiatul din finala
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
etimologică (sufixul apare la formații vechi: cărăruie, cetățuie, ferestruie). Imprumuturile culte sunt foarte rare. O situație specială are statuie, care înlocuiește mai vechiul statuă - statue 23. Integrate parțial acestui tipar sunt și câteva neologisme franțuzești: alee - alei, diaree - diarei, epopee - epopei, melopee - melopei, idee - idei etc. Chiar și formațiile normate în DOOM2 ca invariabile cunosc în uz forme variabile (vezi internet: cornee - cornei; "în cazul unei cornei intacte", www.farmaline.ro, internet, 2008). Grafia maschează pronunția, căci hiatul din finala cuvintelor
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
panaceu - panacee, panseu - panseuri, piure - piureuri, puseu - puseuri, șemineu - șemineuri, turneu - turnee, varieteu - varieteuri. (ii) Altele, deși au rămas în clasa femininelor, au preferat alte tipare flexionare: fie tiparul (e)e - (e)ǐ din forme ca: alee - alei, idee - idei, epopee - epopei, diaree - (DOOM2 recomandă pluralul diarei), melopee - melopei, trahee - trahei 24, fie o formă invariabilă precum: acnee, apnee, cefalee, cornee, logoree, maree, tranșee 25 etc. - Niciuna dintre creațiile diminutivale recent înregistrate (și nu sunt puține!) nu se mai obține cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
panacee, panseu - panseuri, piure - piureuri, puseu - puseuri, șemineu - șemineuri, turneu - turnee, varieteu - varieteuri. (ii) Altele, deși au rămas în clasa femininelor, au preferat alte tipare flexionare: fie tiparul (e)e - (e)ǐ din forme ca: alee - alei, idee - idei, epopee - epopei, diaree - (DOOM2 recomandă pluralul diarei), melopee - melopei, trahee - trahei 24, fie o formă invariabilă precum: acnee, apnee, cefalee, cornee, logoree, maree, tranșee 25 etc. - Niciuna dintre creațiile diminutivale recent înregistrate (și nu sunt puține!) nu se mai obține cu ajutorul sufixului
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
fiind „ctitorul romanului românesc modern". Primul lui roman de tip obiectiv este Ion, „cea mai mare creație epică românească" după concepția lui Eugen Lovinescu, apărut în 1920, urmat la un scurt interval de Pădurea spînzuraților(1922), Răscoala (1932) ultima, considerată epopeea națională a poporului român. Lui Liviu Rebreanu, deschizător de drumuri noi în contestul creației românești naționale și europene, i se aliniază alți mari creatori de romane din perioada interbelică, având un rol benefic în evoluția speciei, ca M. Sadoveanu, Camil
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
romanului autohton față de literatura europeană este un fenomen explicabil așa cum îl prezintă Garabet Ibrăileanu și Mihai Ralea. Criticul literar, G. Ibrăileanu prevede fenomenul dezvoltării romanului social „stufos, plin de probleme și documente omenești". M. Ralea consideră că romanul continuă firesc epopeea, iar literatura noastră populară care nu cunoaște epopeea, ci doar balada ca amplă specie epică, tinde mai întâi spre nuvelă. În consecință, această tardivă eflorescență a romanului românesc implică o foarte mare diversitate de tendințe și orientări care, în alte
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
explicabil așa cum îl prezintă Garabet Ibrăileanu și Mihai Ralea. Criticul literar, G. Ibrăileanu prevede fenomenul dezvoltării romanului social „stufos, plin de probleme și documente omenești". M. Ralea consideră că romanul continuă firesc epopeea, iar literatura noastră populară care nu cunoaște epopeea, ci doar balada ca amplă specie epică, tinde mai întâi spre nuvelă. În consecință, această tardivă eflorescență a romanului românesc implică o foarte mare diversitate de tendințe și orientări care, în alte literaturi, au apărut treptat. Problemele complexe social-politice, produse
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Istoria literaturii române de la origini și pînă în prezent, G.Călinescu opina că „Ion e opera unui poet epic care cântă cu solemnitate condițiile generale ale vieții: nașterea, nunta, moartea. Romanul e făcut din cânturi vădit cadențate în stilul marilor epopei” Tocmai în tonul sec, neutral, stă „poezia relatării”, acea „vibrație de încredere în energiile” care zac în poporul năpăstuit și care ne face să simțim „lauda țăranului român". Atât în Ion, Pădurea spânzuraților cât și în Răscoala ca în toată
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
iui Rebreanu, în intenția autorului care ambiționa să lase posterității un bogat epos național. Al treilea roman de rezistență este Răscoala (1932), capodoperă îndelung meditată, ca și Ion. Mulți cercetători au susținut cu temei, documentarea minuțioasă a scriitorului despre această „epopee tragică a gloatei”. Ca și Sadoveanu, cu toată deosebirea dintre dânșii, Rebreanu nu putea scrie, decât despre ceea ce a văzut și a trăit, plecând de la realități. Calificat de Eugen Lovinescu „cel mai mare creator epic al literaturii noastre”, apreciat de
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
legii care dictează în societatea întemeiată pe relații de proprietate.Dacă degradarea ar înainta până la ultimul termen- cum acceptă să creadă o parte a criticii e sigur că romanul lui Rebreanu și-ar pierde marea ținută, marea liniște, caracterul de epopee tragică”. Pe linia motivațiilor lui Lucian Raicu în cartea sa, se cuvine să completăm că pământul este și va fi mereu avutul cel mai de preț al țăranu-lui. Începutul romanului Ion a devenit cu timpul “metafora însăși a alunecării imperceptibile
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]