5,096 matches
-
Evului Mediu eticheta de regimuri de castă, așa cum arată și Célestin Bouglé Într-o lucrare fundamentală publicată În 1908. De ce nu putem aplica această etichetă regimului feudal? Pentru că acest regim permitea exprimarea individualismului, astfel Încât existau destine individuale; În plus, ierarhia ereditară putea fi bulversată. Aceleași observații sunt valabile și pentru Antichitatea clasică: chiar dacă cele trei elemente sunt neîndoios prezente, „era tocmai destinul și, Într-un fel, misiunea cetății antice să Învingă toate aceste tendințe” (Bouglé, 1969, p. 8). Ar exista, se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
puterea democrației; În civilizația egipteană, existența unei monarhii puternice a fost cea care i-a Împiedicat dezvoltarea (ibidem, p. 11). În schimb, India nu prezintă nici unul dintre aceste obstacole În calea perpetuării regimului. Desigur, au existat și excepții de la specializarea ereditară, dar, pe de-o parte, acestea sunt colective (grupuri Întregi preiau o nouă profesie), și nu individuale (fiii continuă activitatea părinților) și, pe de altă parte, schimbările de meserie rămân ilicite de drept. Apoi, dacă ierarhia poate, În anumite cazuri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prisma apartenenței la o rasă (diferiți de „noi” și opuși „nouă”) variază de la „sălbatici”, „barbari” și „primitivi” la „mai puțin evoluați” sau la „prea puțin evoluați”, de la imperfectibili sau „necivilizabili” la „degenerați” și alți purtători de „tare” sau defecte presupuse ereditare, de la „indezirabili” la „neasimilabili”, de la „inferiori din punct de vedere biologic (sau genetic)” la „vieți fără valoare de viață” (clișeu al limbajului nazist) (Fredrickson, 1988). În fața acestei nesfârșite perindări de categorisiri ale alterității inferioare sau de temut, ce putem face
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lui; 2) convingerea referitoare la inferioritatea naturală a unor grupuri percepute ca infraumane, În virtutea moravurilor lor considerate „sălbatice” ori „barbare” sau a culorii pielii (negri din Africa, indieni din America); 3) imaginarea unei diferențe ierarhice Între descendențe pe care calitățile ereditare le disting și le opun, de unde ideea unei „lupte” fatale În rândurile populației aceluiași regat (În acest caz, regatul Franței, Înaintea inventării națiunii franceze), Între nobili, descendenți din strămoși cuceritori și Învingători, și ceilalți, precum și recomandarea de a evita orice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
socială. Înainte de a fi tematizată, afirmată și teoretizată, inegalitatea dintre „rase” apare implicită În convingerile și practicile mixofobe: diferența de culoare a pielii va deveni treptat indicele vizibil al unei diferențe de natură a „sângelui”, purtător invizibil al unor calități ereditare superioare sau inferioare. În teoriile rasialiste și În rasismele ideologice din secolele al XIX-lea și XX, aceste reprezentări, temeri și scheme vor fi regândite În cadrul unui proiect pozitivist sau materialist de creare a „științei despre om”, ce presupune nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de la părinții părinților mei“, a evidențiat Oana Rusu. Pe cei rămași să soarbă diverse pe terasa clubului așteptând spectacolul de dans al Simonei Jovic, Gelu Rusu i-a acaparat în relatări și chiar bancuri, spuse cu har - e ușor observabil - ereditar. Cei care însă s-au grăbit să plece, nu au făcut-o decât pentru a-și „lipi urechea“ de țambalul lui Marius Mihalache, instalat pentru un concert care a păstrat standardele artistului, în sala Colegiului de Artă al urbei. Sorin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
am jucat «de-a mama și de-a Ina». Acum, gata, de mai bine de trei luni am făcut scenarii despre «cum ar fi dacă». Nefericirea mi se pare o responsabilitate prea mare și la fel de periculoasă ca orice altă boală ereditară“. Păpuși mai mici sau mai mari, fetele din casa vagon, chiar dacă stau una în spatele alteia în fața oglinzii sau la aceeași fereastră care dă înspre lucruri, chiar dacă se strigă prin pereții subțiri ai compartimentelor, chiar dacă se iau de mână și se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
citogenetice distincte, denumite generic „sindromul de rupere cromozomală”, manifestat prin fragilități cromozomale crescute, observate și în culturi celulare la persoanele cu Xeroderma pigmentosum și Ataxia telangiectazia care au un risc crescut de neoplazie. Au existat numeroase discuții referitoare la natura ereditară a maladiei canceroase. Probabilitatea apariției unui proces neoplazic nu se supune însă regulilor generale de transmitere de la părinți la descendenți a altor patologii ereditare care au un pattern de ereditate mendeliană. Numai că toate proliferările neoplazice au o anumită componentă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Ataxia telangiectazia care au un risc crescut de neoplazie. Au existat numeroase discuții referitoare la natura ereditară a maladiei canceroase. Probabilitatea apariției unui proces neoplazic nu se supune însă regulilor generale de transmitere de la părinți la descendenți a altor patologii ereditare care au un pattern de ereditate mendeliană. Numai că toate proliferările neoplazice au o anumită componentă ereditară, deoarece apar pe fondul unor instabilități genomice provocate de mutații genice, cromozomale sau genomice. Transformarea malignă, considerată adesea ca fiind rezultatul unei mutații
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a maladiei canceroase. Probabilitatea apariției unui proces neoplazic nu se supune însă regulilor generale de transmitere de la părinți la descendenți a altor patologii ereditare care au un pattern de ereditate mendeliană. Numai că toate proliferările neoplazice au o anumită componentă ereditară, deoarece apar pe fondul unor instabilități genomice provocate de mutații genice, cromozomale sau genomice. Transformarea malignă, considerată adesea ca fiind rezultatul unei mutații somatice, are atributul trăsăturilor ereditare, deoarece caracterul malign se transmite în succesiunea generațiilor de celule tumorale. Mutația
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de ereditate mendeliană. Numai că toate proliferările neoplazice au o anumită componentă ereditară, deoarece apar pe fondul unor instabilități genomice provocate de mutații genice, cromozomale sau genomice. Transformarea malignă, considerată adesea ca fiind rezultatul unei mutații somatice, are atributul trăsăturilor ereditare, deoarece caracterul malign se transmite în succesiunea generațiilor de celule tumorale. Mutația protooncogenelor determină activarea acestora la nivel amplificat de funcționare, amplificare care condiționează conversia protooncogenei structural normală într-o oncogenă celulară activă. Inactivarea prin mutație a genelor de supresie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
genele implicate în controlul proliferării celulare. Mutația acestor trei tipuri de gene poate avea loc în celulele somatice generând neoplazii cu caracter neereditar, netransmisibile la urmași, sau poate avea loc în linia germinală și, în acest caz, neoplazia dobândește caracter ereditar; ea se poate transmite în descendență sub forma susceptibilității, adică a predispunerii la malignizare. O mutație singulară este însă insuficientă pentru inducerea transformării maligne, dar, odată produsă în linia germinală, ea va fi transmisă, ca atare, la descendenți și odată cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ipotezei prezenței unei/unor gene supresoare de tumori în 3p243p21, ipoteză argumentată și de frecventa deleție a acestei regiuni constatată în carcinoame renale și pulmonare cu celule mici, precum și în alte tumori de la om. Există unele neoplazii care se transmit ereditar, fiind cunoscute peste 100 de malignități monogenice, cu fenotipuri care includ diferite forme de tumori (Ștefănescu și Călin, 1996). Tumorile condiționate monogenic sunt rare. Ele segregă în familii, în conformitate cu modelul mendelian, iar datorită penetranței incomplete a genei patologice, astfel de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Mult mai răspândite sunt neoplaziile comune, care au un determinism multifactorial (multigenic). Neoplaziile condiționate monogenic debutează în copilărie, iar cele determinate multigenic debutează mult mai târziu. În cazul tumorilor condiționate monogenic, tumorile primare sunt multiple și multifocale. De regulă, neoplaziile ereditare comune sunt monogenice. Există sindroame ereditare asociate cu risc crescut de apariție a neoplaziei. Astfel sunt maladiile monogenice cu transmitere autozomal-recesivă, care se caracterizează prin fragilitate cromozomală și predispoziție la dezvoltarea unor neoplazii: sindromul Bloom, ataxia-telangiectazia, anemia Fanconi, Xeroderma pigmentosum
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
care au un determinism multifactorial (multigenic). Neoplaziile condiționate monogenic debutează în copilărie, iar cele determinate multigenic debutează mult mai târziu. În cazul tumorilor condiționate monogenic, tumorile primare sunt multiple și multifocale. De regulă, neoplaziile ereditare comune sunt monogenice. Există sindroame ereditare asociate cu risc crescut de apariție a neoplaziei. Astfel sunt maladiile monogenice cu transmitere autozomal-recesivă, care se caracterizează prin fragilitate cromozomală și predispoziție la dezvoltarea unor neoplazii: sindromul Bloom, ataxia-telangiectazia, anemia Fanconi, Xeroderma pigmentosum. În cazul acestor maladii nu se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de zoologul american E. Sutton, a elaborat ipoteza cromozomală a eredității - a adus primele dovezi certe privitoare la anomaliile nucleare și mitotice care apar în celulele transformate malign. Încă din anul 1913, Warthin a dovedit tendința de transmitere familială, adică ereditară, a unei proporții de 1% dintre neoplaziile umane. Astăzi se știe că, în marea lor majoritate, cazurile ereditare de neoplazie se transmit în manieră mendeliană, autozomal dominantă, având determinanți genetici bine definiți și localizați: 13q14, în retinoblastom; 5q, în polipoza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
anomaliile nucleare și mitotice care apar în celulele transformate malign. Încă din anul 1913, Warthin a dovedit tendința de transmitere familială, adică ereditară, a unei proporții de 1% dintre neoplaziile umane. Astăzi se știe că, în marea lor majoritate, cazurile ereditare de neoplazie se transmit în manieră mendeliană, autozomal dominantă, având determinanți genetici bine definiți și localizați: 13q14, în retinoblastom; 5q, în polipoza adenomatoasă familială; 17q, în neoplazia de sân, cu debut timpuriu; 17p, în sindromul Li-Fraumeni; 19p, în neoplaziile endocrine
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
11 se asociază cu tumorigeneza în hibrizii celulelor HeLa × fibroblaste diploide umane, după cum prezența cromozomului 1 este implicată în supresia tumorigenezei în hibrizii celulelor din fibrosarcom × fibroblaste umane diploide și într-o linie hibridă cu celule din tumora Wilms. Baza ereditară a neoplaziei se poate deduce și din identificarea aberațiilor numerice și structural cromozomale în numeroase tipuri de neoplazii: monosomia 22 asociată cu meningiom; translocația t (11; 22), în sarcomul Ewing; amplificare genică a oncogenei N-myc exprimată prin dubluminusculi (DM) și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulare instabile, din care genele amplificate sunt parțial pierdute atunci când presiunea selectivă este relaxată, în acest caz copiile amplificate ale genei dhfr fiind în ipostaza lor extracromozomală ca DM. Toate aceste date reprezintă argumente incontestabile pentru admiterea existenței unei baze ereditare a malignizării celulare. O descoperire de mare importanță în înțelegerea naturii cancerului a fost aceea că elementul central în malignizare este dereglarea funcționării protooncogenelor. Figura 17.1. Amplificarea ADN și transformarea malignă: A. Mecanismul amplificării ADN și interconversia DM ' HSR
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
comportamentului celular normal. Malignitatea nu afectează o entitate celulară singulară, ci un complex extrem de heterogen de entități citofiziologice determinate de alterarea structural-funcțională a multor gene. Celulele maligne se divid, rezultând celule-fiice care păstrează caracteristicile maligne ale celulelormamă, ceea ce dezvăluie NATURA EREDITARĂ A TRANSFORMĂRII MALIGNE. Variabilitatea care însoțește mitozele celulelor maligne este mai mare decât aceea înregistrată în cazul celulelor normale, întrucât rata diviziunii unor asemenea celule maligne este mult mai înaltă decât a celor normale. Variabilitatea dobândită în desfășurarea mitozei celulelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celula transformată malign, genele silențiate postnatal să fie activate, iar cele active postnatal să fie silențiate funcționează mecanisme complexe. Dar, cunoștințele actuale sunt încă prea limitate și fragmentare pentru înțelegerea deplină a unor asemenea procese de tip macaz. Printre condițiile ereditare care predispun la malignizare se citează perturbările funcției imunitare, transmise recesiv, ineficiența proceselor de reparare a leziunilor moleculei de ADN și activitate hormonală anormală (Cavenee și colab., 1989). Un alt grup de condiții ce predispun la malignizare include modelele familiale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
anormală (Cavenee și colab., 1989). Un alt grup de condiții ce predispun la malignizare include modelele familiale bazate pe ereditatea unor trăsături patologice dominante. Neoplaziile de sân, de colon și de ovar sunt grupate individual în familii, moștenite ca trăsături ereditare autozomal dominante. Neoplazia este originară într-o singură celulă care suferă transformare malignă. Mutațiile conferă celulei transformate malign avantaje selective de creștere, în competiția cu celulele normale, realizând o veritabilă evaziune față de mecanismele de control al proliferării normale. Mutația inițială
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
păstrând caracteristicile normale și nefiind tumorigene, după inocularea experimentală la animale. De aici rezultă că IMORTALIZAREA CELULARĂ și TUMORIGENEZA CELULARĂ sunt proprietăți distincte. Totalitatea caracteristicilor manifestate de celulele maligne ale unei tumori este un exemplu clar de pleiotropie, deoarece modificarea ereditară inițială care stă la baza transformării maligne a unei celule somatice se exprimă printr-o multitudine de trăsături al căror ansamblu constituie tocmai fenotipul tumoral. Celulele transformate malign nu suferă moartea celulară programată genetic (apoptoza). Transformarea malignă implică modificarea multor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
implicate în procesul reparator sunt afectate de mutații, procesul de reparare a leziunilor ADN induse de iradiere devine ineficient, lăsând cale liberă desfășurării proceselor care conferă celulei starea de transformare malignă. Iradierea promovează transformarea malignă în cazul unor stări patologice ereditare umane specifice, cum sunt Xeroderma pigmetosum și anemia Fanconi. Cel mai trist experiment privind efectul mutagen și carcinogen al iradierii a fost cel prilejuit de explozia bombelor atomice americane de la Nagasaki și Hiroshima, din Japonia, la sfârșitul celui de Al
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
chimică și anume dimetilbenzantracenul. Acțiunea îndelungată a acestui compus organic îi conferă deopotrivă valențe de promotor și de inițiator al carcinogenezei. Substanțe precum diclor- și tricloretilena au efect slab, atât mutagen cât și carcinogen. Reactivitatea organismului la carcinogeni este determinată ereditar. Caracterul ereditar al reactivității la carcinogeni este dovedit de constatarea că efectul carcinogenilor este diferit de la o specie la alta, dar și de la un individ la altul. Astfel, ciclamatul de sodiu determină neoplazie de vezică urinară la șobolan, pe când la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]