1,715 matches
-
este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură striată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
esofagului (alcătuită din musculatură netedă și striată) tranzitul durează aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară a esofagului (alcătuit numai din fibre musculare netede) tranzitul durează 3 secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se descriu trei tipuri de unde de contracție esofagiană: Undele primare (unde propulsive principale) iau naștere sub sfincterul superior al esofagului atunci când are loc înghițirea alimentelor sau a salivei. Propulsia bolului alimentar de-a lungul faringelui până în esofagul superior determină apariția acestor unde primare. Propagarea lor este de tip
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
atunci când are loc înghițirea alimentelor sau a salivei. Propulsia bolului alimentar de-a lungul faringelui până în esofagul superior determină apariția acestor unde primare. Propagarea lor este de tip peristaltic; contracție în amonte și relaxare în aval de bol. Durata tranzitului esofagian variază în funcție de consistența alimentelor (lichidele putând parcurge esofagul în 2 secunde). Undele secundare sunt unde peristaltice cu frecvență de 3/minut și viteză de deplasare de 3-5 cm/secundă, declanșate de distensia esofagului superior prin prezența bolului alimentar sau prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
subiecții tineri sănătoși, dar și la subiecții în vârstă (când se pot opune deglutiției). Joncțiunea eso-gastrică Esofagul se termină printr-o porțiune de aproximativ 2-5 cm situată deasupra joncțiunii cu stomacul, unde musculatura circulară a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii și superioare ale esofagului, care sunt relaxate. Unda de relaxare care precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
joncțiunii cu stomacul, unde musculatura circulară a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii și superioare ale esofagului, care sunt relaxate. Unda de relaxare care precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
porțiunile mijlocii și superioare ale esofagului, care sunt relaxate. Unda de relaxare care precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior. Reflexul de vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale. In același
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior. Reflexul de vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale. In același timp se produce o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior. Reflexul de vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale. In același timp se produce o relaxare a corpului și fundusului gastric, esofagului și contracția antrumului piloric, alături de contracția puternică a musculaturii abdominale. Evacuarea conținutului gastric în cursul vomei se datorește presiunii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
34 prezintă toate activitățile gastrinei, dar numai 10% din puterea G17. Rolul fiziologic al gastrinei se bazează pe efecte de stimulare a următoarelor: secreția acidă gastrică, secreția de pepsină; creșterea mucoasei gastrice; motilitatea gastrică; contracția musculaturii care include joncțiunea gastro esofagiană; secreția de insulină (și secreția de glucagon, dar numai după un prânz bogat în proteine și nu după un prânz bogat în glucide). Secreția de gastrină este modificată în funcție de conținutul gastric, rata de descărcare în nervii vagi și de factori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
nu există certitudinea unei suprafețe de absorbție(intestin subțire scurt, fistule digestive), trebuie menținut repausul tubului digestiv (HDS, pancreatită acută). Modalități de administrare: per os, sonde(naso gastrică, naso-duodenală, naso-jeunală lestate la capăt, plasate sub control fluoroscopic sau endoscopic), stomii (esofagiene, gastrice, jejunale). În cazul administrării intra-gastrice pacientul va fi poziționat cu capul și toracele mai ridicate și va fi încurajat să se plimbe frecvent pentru a minimaliza riscul de regurgitare și aspirație a conținutului gastric. Administrarea se poate face
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
de acizi grași esențiali, dezechilibre ale profilurilor unor aminoacizi, comă hiperosmolară noncetozică, precipitarea insuficienței hepatice, renale, respiratorii. Dezechilibre ale echilibrului hidro-electrolitic sau acido-bazic: exces sau deficit de volum sau ioni, acidoză sau alcaloză metabolică. Complicații ale nutriției enterale: mecanice (reflux esofagian, aspirația conținutului gastric), complicații legate de menținerea îndelungată a sondelor digestive eroziuni nazale, esofagiene), alterări ale funcției tractului digestiv (greață, vărsături, distensie abdominală, crampe, diaree). Complicații ale nutriției parentrerale: complicații legate de inserția unei linii venoase centrale, tromboflebite, sepsis. Existența
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
hepatice, renale, respiratorii. Dezechilibre ale echilibrului hidro-electrolitic sau acido-bazic: exces sau deficit de volum sau ioni, acidoză sau alcaloză metabolică. Complicații ale nutriției enterale: mecanice (reflux esofagian, aspirația conținutului gastric), complicații legate de menținerea îndelungată a sondelor digestive eroziuni nazale, esofagiene), alterări ale funcției tractului digestiv (greață, vărsături, distensie abdominală, crampe, diaree). Complicații ale nutriției parentrerale: complicații legate de inserția unei linii venoase centrale, tromboflebite, sepsis. Existența acestor complicații impune o monitorizare atentă, clinică și paraclinică, a pacienților supuși terapiei nutriționale
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
pacienți cu ingestie de droguri; ... c) convulsii după ingestia de droguri. ... E. Tulburări gastrointestinale a) sângerări digestive amenințătoare de viață, inclusiv hipotensiune, angina, sângerare activă sau cu condiții de comorbiditate; ... b) insuficientă hepatică fulminanta; ... c) pancreatita acută severă; ... d) perforație esofagiana cu sau fără mediastinita. ... F. Tulburări endocrine: a) cetoacidoza diabetica complicată cu instabilitate hemodinamica, alterarea stării de conștiență, insuficiență respiratorie sau acidoza severă; ... b) comă tiroidiana cu instabilitate hemodinamica; ... c) stare hiperosmolară cu comă și/sau instabilitate hemodinamica; ... d) crizele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222377_a_223706]
-
afectare hemodinamica ori neurologica. ... C. Rezultate imagistică (radioscopie/radiografie, ecografie, tomografie, rezonanță magnetică) și endoscopie: a) hemoragie vasculara cerebrală, contuzie sau hemoragie subarahnoidină cu afectarea stării de conștiență ori semne neurologice focale; ... b) rupturi de viscere, vezica urinară, ficat, varice esofagiene sau uter cu instabilitate hemodinamica; ... c) anevrism de aorta disecant. ... D. Electrocardiograma: a) infarct miocardic cu aritmii complexe, instabilitate hemodinamica sau insuficiență cardiacă congestiva; ... b) tahicardie ventriculara susținută sau fibrilație ventriculara; ... c) bloc complet cu instabilitate hemodinamica. ... E. Semne fizice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222377_a_223706]
-
ventriculo-peritoneal. Ingestie de droguri sau supradozare: ● orice pacient cu ingestie ori supradozare de droguri stabil hemodinamic care necesită urmărire neurologica, pulmonară sau cardiacă. Tulburări gastrointestinale: ● sângerări gastrointestinale cu hipotensiune ortostatica ce răspunde la terapia volemică; ● pacienți cu sângerare din varice esofagiene fără semne de sângerare activă și stabilitatea semnelor vitale; ● insuficientă hepatică acută cu semne vitale stabile. Tulburări endocrine: ● pacienți cu cetoacidoza diabetica necesitând administrarea continuă de insulină în perfuzie pentru stabilizare în faza de recuperare după comă cetoacidotică; ● comele hiperosmolare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222377_a_223706]
-
35 calorii/kg/zi timp de minimum 10 zile 6 D 116 Alimentație enterala: 35 calorii/kg/zi timp de minimum 10 zile, cu debit constant 3 D 117 Reinjectare de lichid de ascita 10 D 118 Tamponare de varice esofagiene: montare sau supraveghere 3 D 119 Sunt arteriovenos: montare sau supraveghere 10 D 120 Sonda ureterala: montare sau supraveghere 3 D 121 Cateter suprapubian: montare sau supraveghere 1 D 122 Tracțiune ortopedica complexă 6 D 123 Bilanț neurologic 1 D
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222377_a_223706]
-
pacienți cu ingestie de droguri; ... c) convulsii după ingestia de droguri. ... E. Tulburări gastrointestinale a) sângerări digestive amenințătoare de viață, inclusiv hipotensiune, angina, sângerare activă sau cu condiții de comorbiditate; ... b) insuficientă hepatică fulminanta; ... c) pancreatita acută severă; ... d) perforație esofagiana cu sau fără mediastinita. ... F. Tulburări endocrine: a) cetoacidoza diabetica complicată cu instabilitate hemodinamica, alterarea stării de conștiență, insuficiență respiratorie sau acidoza severă; ... b) comă tiroidiana cu instabilitate hemodinamica; ... c) stare hiperosmolară cu comă și/sau instabilitate hemodinamica; ... d) crizele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218195_a_219524]
-
afectare hemodinamica ori neurologica. ... C. Rezultate imagistică (radioscopie/radiografie, ecografie, tomografie, rezonanță magnetică) și endoscopie: a) hemoragie vasculara cerebrală, contuzie sau hemoragie subarahnoidină cu afectarea stării de conștiență ori semne neurologice focale; ... b) rupturi de viscere, vezica urinară, ficat, varice esofagiene sau uter cu instabilitate hemodinamica; ... c) anevrism de aorta disecant. ... D. Electrocardiograma: a) infarct miocardic cu aritmii complexe, instabilitate hemodinamica sau insuficiență cardiacă congestiva; ... b) tahicardie ventriculara susținută sau fibrilație ventriculara; ... c) bloc complet cu instabilitate hemodinamica. ... E. Semne fizice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218195_a_219524]
-
ventriculo-peritoneal. Ingestie de droguri sau supradozare: ● orice pacient cu ingestie ori supradozare de droguri stabil hemodinamic care necesită urmărire neurologica, pulmonară sau cardiacă. Tulburări gastrointestinale: ● sângerări gastrointestinale cu hipotensiune ortostatica ce răspunde la terapia volemică; ● pacienți cu sângerare din varice esofagiene fără semne de sângerare activă și stabilitatea semnelor vitale; ● insuficientă hepatică acută cu semne vitale stabile. Tulburări endocrine: ● pacienți cu cetoacidoza diabetica necesitând administrarea continuă de insulină în perfuzie pentru stabilizare în faza de recuperare după comă cetoacidotică; ● comele hiperosmolare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218195_a_219524]
-
35 calorii/kg/zi timp de minimum 10 zile 6 D 116 Alimentație enterala: 35 calorii/kg/zi timp de minimum 10 zile, cu debit constant 3 D 117 Reinjectare de lichid de ascita 10 D 118 Tamponare de varice esofagiene: montare sau supraveghere 3 D 119 Sunt arteriovenos: montare sau supraveghere 10 D 120 Sonda ureterala: montare sau supraveghere 3 D 121 Cateter suprapubian: montare sau supraveghere 1 D 122 Tracțiune ortopedica complexă 6 D 123 Bilanț neurologic 1 D
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218195_a_219524]