2,032 matches
-
umple tiparele,/ desăvârșindu-se pe-o treaptă/ unde poveștile așteaptă". Dacă la Eminescu necuprinsul, care dă universalitatea stărilor afective și lucrurilor se menține în sfera "gândului etern", în sfera luminii absolute, la Blaga nimbul cosmic este clar-obscur. Limita lucrurilor se estompează, se pierde într-un halo de luminescență viorie prin care are loc absorbția în existența mitică. Rezumând, Eminescu conferă stării poetice sens peren făcându-ne să participăm la fiorul cosmic cu deschidere până la zborul fulminant al lui Hyperion către Demiurg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
nimic altceva", iar Eminescu, în Rugăciunea unui dac aruncă "blestem mișcării prime, al vieții primul colț" care a fost motivația de a pune în versuri, în jocul sublim al formelor prozodice cât mai perfecte atâta dispreț și disperare? Voința esteticului estompează gravitatea ideației, transformă tragicul în "bucuria" nu doar a unui joc pur semantic, ci a creației, adică a descoperirii unui adevăr neschimbător al vieții, al lumii. Poetul filtrează tot ce trăiește exaltare, deprimare, lumină, beznă prin taumaturgia poetică. El are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Eugen Ionescu, sper că voi ajunge la o cunoaștere reală a sa, dincolo de măștile la care au recurs el Însuși sau unii critici ai săi și care n-au făcut altceva decît să acopere naturalul, să mistifice, să anonimizeze, să estompeze individualitatea dramaturgului”. Pentru cunoașterea autorului și a operei, după ce a citit toate cărțile acestuia, Inocențiu Dușa s-a documentat serios, competent (deoarece și documentarea cere vocație!), apelînd la psihanaliștii celebri, la toți ionescologii importanți - Simone Benmussa, Harold Bloom, Matei Călinescu
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
format o anume viziune. Sigur, trebuie să mai spunem un lucru: depindem puțin și de vârstă. La primele spectacole, regizorul este stufos; vrea să rezolve toate problemele lumii, Într-un singur spectacol. Un orgoliu al tinereții care, cu timpul, se estompează. Pe de altă parte, mai există o schimbare a mentalității publicului și a criticii. În 1980, când am făcut „O noapte furtunoasă” la Sibiu, am distribuit În Zița o actriță nu foarte tânără și nu foarte suplă. Sunt eufemist, desigur
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
un element de selecție a valorilor, la nivel interuman. Dincolo de porțile școlii, cei mai buni sunt cei creativi. Adaptarea la creativitate este indispensabilă. A fi creator însemnă să ai valoare, aptitudini specifice creativității., să știi cum nu știe altcineva să estompezi o situație conflictuală, să demonstrezi calități de bun cooperant, să găsești metode de a trece peste neliniștile pe care le au copiii sau colegii de profesie, să ai la îndemână o tehnică proprie de a asculta, de a ajuta, de
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
cel plecat cu tirul pe covorul nelimitat al imaginației sale copilèrești, acest sentiment de fericire cuprinzându-mi atât de intens întreaga ființè încât am senzația cè lumea din jurul meu devine imponderalè, fluidè și plutitoare, zgomotele și trepidația obișnuitè a strèzii estompându-se pânè la dispariție, Am impresia cè pèșesc încet pe fundul unui lac, dar cantitatea imensè de apè, de-o claritate usturètoare pentru ochi, e ușoarè că aerul și, învèluind cu o membranè transparentè clèdirile din centru, le accentueazè contururile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
dar, atenție! nici unul dintre ele nu se aseamènè cu mirosul pe care l-am simțit ieri pe obraji și pe pielea gâtului meu, Hmm! Astèzi nu-l mai simt atât de puternic ca și ieri, pèrând oarecum sè se fi estompat, dar, fèrè sè fi dispèrut complet, știu cè e acolo, înfiltrat în straturile adânci ale pielii, așteptând ca porii pielii sè se deschidè și sè se rèspândeascè din nou la suprafață epidermei, Chiar dacè aș stă zece ore în cadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
un motiv oarecare, pot: pot să-l văd pe Jake la Kew, Jake în seara asta, la cină, arătând imposibil de bine. E atât de diferit de Patrick, iar amintirile, care mi-ar fi adus o puternică nostalgie... s-au estompat. Acum simt că mă inundă o ușurare aproape paralizantă. Mă cam temeam, în sinea mea, că nimeni n-o să mă mai atragă vreodată. Știu că sună ridicol, dar eram speriată la culme. Iar acum sunt - îmi verific starea, amintindu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Nu mă auzise. MIHAIL! strigai din nou, mai aproape de el. CE? E DE AJUNS, MIHAIL! CE? E DE AJUNS! AM AUZIT. CE E DE AJUNS? RAMPA. E BUNĂ AȘA! Făcuse semn la toți să înceteze și, foarte rapid, zgomotul se estompă și se pierdu în aer. Toți răsuflau ușurați și se așezară pentru a-și trage sufletele. Ba nu e bun așa, Corvium! E foarte bun, Mihail. Nu avem nevoie de perfecțiune aici. Trimite-i înăuntru, la celelalte scări. Ți-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
noul-venit, ci în jos, în inima întunericului, ca în vis. Era bătrân, dar încă îndeajuns de menținut fizic ca mușchii să nu-i atârne ca niște cârpe în vânt. Poate nu m-a sesizat. Am înaintat. Sunetul pașilor mei era estompat și doar eu îl percepeam. Când eram pe la jumătatea potecii, și-a întors leneș capul spre mine. M-am oprit derutat. Ce urma să se întâmple? Bine ai venit! zise el voios. Eram fără cuvinte. Mă aflam sub pământ, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
să-l sfâșie, să-l rănească și să-l țină în agonie o eternitate! Dar își dădea seama că era deja prea târziu pentru asta. Govar se lăsă greu în tăișul sabiei, închise ochii surprinși și respirația-i sacadată se estompă subit. Trădătorul muri. Își smulse sabia din corpul acestuia și se uită în jur. Nu mai era nimeni din grupul Gardienilor viu. Cineva rănit? Răspunseră doar Velail și Mihail, care erau ușor atinși la braț. Se mișcaseră bine. Mergem mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
vine spre masa noastră, simt un val puternic de emoție. Ăsta e bărbatul de care credeam că sunt Îndrăgostită. Ăsta e bărbatul care s-a folosit de mine la modul ăla absolut incalificabil. Acum că șocul inițial s-a mai estompat, sentimentele de durere și de umilință amenință să mă copleșească din nou și să mă facă iar piftie. Dar n-am să le las. Am să fiu puternică și demnă. — Nu-l băgați În seamă, spun către mama și tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
dintre aceste intervenții au o relevanță pentru dezbaterea problemei plagiatului la Nae Ionescu, dar și acestea s-au pierdut în zgura zarvei produsă de acuzatori și de autodesemnați „apărători“. După ce efectul de scandal al textului Martei Petreu s-a mai estompat, au apărut și voci care, acceptând posibilitatea unei inspirații sau a unui împrumut, au deplâns exagerările procuratoriale ale procesului de plagiat. Unii au remarcat că, deși o contribuție de sursologie la problema operei naeionesciene este binevenită și necesară, termenul „plagiat
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
stăpânit de dureri ascuțite și dese, niște arsuri necruțătoare pe care și le imagina ca adevărate momente insuportabile când cineva i-ar fi aruncat capul cu tâmpla dreaptă pe jar! Atunci mușca perna sau mâneca bluzei de training pentru a estompa geamătul de durere, gândind tot timpul la eventualitatea nefastă de a fi auzit de cineva. Apoi peretele de oale lua forma muntelui Pietricica, străchinoiul cu smalțul lucind creștea până la dimensiunile soarelui abia răsărit pe muntele său drag, verdele oalelor de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
i-a umplut un ulcior de vreo cinci litri cu vin olăresc. Maria tocmai se pregătea să stingă lampa când În liniștea care se așternuse se auzi un plâns ce părea aproape nefiresc, Ștefan se străduia În zadar să-l estompeze, să și-l rețină sub forma unor icnituri și geamăte scurte, apoi cele două gazde amuțiră atunci când văzu că oalele, una câte una, sunt luate de la locul lor și din spărtura falsului zid apăru mai Întâi capul lui Ștefan și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
legea lor . Nu au identitate, sunt o istorie vie de deziluzii și infirmități sufletești, nu au speranțe și nici nu sunt capabili să invidieze sau să urască. Antoniu mijește ochii până când panglica albă lăsată pe cer de avion, s-a estompat, s-a topit. Sufletul Îi este greu. A revenit după atâția ani la scris, dar creierul și mâna Încă nu merg cum trebuie, nu par a fi conservat În pauza atât de lungă, spontaneitatea și pofta de lucru, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dezbrăcau.Ajunse în fața unei oglinzi. Imaginea îi aparținea.Lângă el,pe o bancă se așezase și vesela Lore. Amândoi purtau manuși polare.Un grup de localnici îi amenințau cu bâte de baseball.Făcu eforturi disperate să părăsească banca.Imaginea se estompa.Un tip spilcuit îi arăta fotografiile unor starlete.Una din imagini îi atrase atenția.Gina sau Lore? Nu. Era el în travesti.Costum de cabaret. Lore chicotea din nou. Acum era într-o caleașcă de lux,cu un echipaj demn
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
în cameră și-a făcut apariția Mira cu o tavă cu cafele și prăjiturele. Astfel începea căsnicia noastră.Totul era deosebit.Soseam la serviciu relaxat după o zi dificilă de muncă acasă. Știam că în prezența ei toate problemele se estompau.Nu semăna cu persoana pe care o cunoscusem cu 3 ani în urmă.Era diferită.Era spirituală,veselă,plină de farmec și tandrețe. Intr-una din zile am trecut pe lângă cinemagazin. Era închis.Se aștepta marfă. Intr-o duminică,la
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
dispărem unul în celălalt, ne picurăm tăcerea în vacarmul cel mare. eu doar mai aud tânguirea, tu ești frânt, asurzit, înduri ceea ce pe mine nu mă mai doare. următoarea chemare încețoșată linie frântă, trupul acesta al meu se șterge, se estompează, mai ușor decât scama în aer plutește, abia mai vibrează. schimba-voi locul acesta cu nimbul violet al notei do celei mai de jos, cuvântu-mi apune. voi încolți neștiută, în tăcere, ca pălămida cărnoasă și dulce, nimicul voi hrăni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Bine, fie, acceptă ea. Am să vin. O ceață de toamnă se ridica dinspre râu, podul era umed sub tălpile lor, grămezi de frunze uscate se înșirau pe marginea drumului. Cam la o sută de metri în fața lor contururile se estompau. Ei știau că fac parte dintr-o lungă procesiune de oameni înșirați pe drumul ce ducea spre Brinac, dar pe porțiunea lor de drum, delimitată de două valuri de ceață, erau izolați ca într-o încăpere. O bună bucată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
care se poate impune atât în fața celor din jur, cât și în timpul orelor. Nu sunt cel mai inteligent din clasă, dar încerc să țin ștacheta cât mai sus. Am citit undeva că „Vulgaritatea cuvintelor, comportamentul agresiv și lipsit de maniere estompează nivelul de cultură”. Am citat aproximativ, dar este foarte adevărat. Părinții mei cred că eu fac parte dintr-un grup de prieteni culți, manierați și foarte inteligenți. Adevărul este undeva pe la mijloc. Manierați sunt doar pe jumătate, vulgari prin folosirea
ANTOLOGIE:poezie by Denis David Damşa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_673]
-
trebuie să arate slabă. Paul pare confuz. ― Uite. Vei poza asta? Paul se uită și aprobă din cap. Ești tu atât de priceput s-o faci să arate slabă? Ai putea să-i aranjezi un pic bărbia și să-i estompezi obrajii și s-o faci să pară slabă. Paul zâmbește. ― Ca favor pentru tine, Geraldine, o fac. Când o vrei gata? ― Păiiiii, spune ea, privindu-l cu niște ochi albaștri imenși. N-o poți face acum? Paul suspină fericit, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
spune ea, privindu-l cu niște ochi albaștri imenși. N-o poți face acum? Paul suspină fericit, ar face orice numai s-o țină pe Geraldine aproape, așa că stă și scanează poza Jemimei. După ce fotografia apare pe ecran, Paul îi estompează bărbia Jemimei, cu câteva clicuri din mouse. ― Uimitor, rostește Geraldine pe nerăsuflate. Poți face ceva și cu obrajii ei? Paul îi îngustează fața și apoi alege exact aceeași nuanță ca aceea a tenului Jemimei. Cu o precizie incredibilă, îi estompează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
estompează bărbia Jemimei, cu câteva clicuri din mouse. ― Uimitor, rostește Geraldine pe nerăsuflate. Poți face ceva și cu obrajii ei? Paul îi îngustează fața și apoi alege exact aceeași nuanță ca aceea a tenului Jemimei. Cu o precizie incredibilă, îi estompează obrajii, până când îi apar pomeții. Pomeți perfecți, frumoși, proeminenți. ― Doamne, exclamă el, uitându-se fix la ecran. ― Doamne, spune și Geraldine, uitându-se fix la ecran. ― Ar fi frumoasă dacă ar slăbi. Uită-te la față, e absolut superbă, cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
pe pieptul meu gol, înainte să fi tăiat cordonul ombilical, totul și-a reluat cursul firesc, timpul, mișcările, vorbele, ne-am urnit iarăși din loc, amintirea culoarului pe care ne-am văzut pentru prima dată unul pe altul s-a estompat până la dispariție. Și așa am ajuns să fim doi. Și așa am devenit mamă. 2. Încerc să evit textul pe care îl scriu acum, mi-e greu să-l las să iasă-n afară. Și de fapt cine a fost
Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]