2,466 matches
-
persoane cu hiperreactivitate bronșică la o multitudine de stimuli. Ea se caracterizează prin crize repetitive de dispnee șuierătoare (wheezing), provocată de o obstrucție bronșică generalizată, variabilă ca intensitate și reversibilă în mod spontan sau după aplicarea unui tratament. După criteriul etiologic se deosebesc două tipuri de astm bronșic : alergic și nealergic. Astmul alergic. Se mai numește și extrinsec sau atopic. El are la bază o reacție alergică a bolnavului la un antigen prezent în mediul ambiant (exogen). Astmul nealergic. Nu are
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
indică participarea mediatorilor chimici, cu atât mai mult, cu cât s-a constatat că stimulii termici pot induce degranularea mastocitelor. Punerea diagnosticului de astm bronșic , nu comportă dificultăți în cazurile tipice sau care evoluează cu crize de dispnee paroxistică. Diagnosticul etiologic este însă dificil, deoarece identificarea cauzelor declanșatoare ale crizelor nu este întotdeauna posibilă. Pentru natura alergică a astmului bronșic pledează: • antecedentele alergice familiale și personale • apariția acceselor repetitive în condiții asemănătoare de timp (perioada de polenizare), de loc (declanșarea crizelor
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
cerebral caracterizat printr-o activitate neuronală anormală, ce apare în crize paroxistice , de durată limitată și intermitentă,cu revenire spontană la normal. Boala a fost cunoscută încă din antichitate când era denumită „morbus sacer” datorită aspectului straniu al crizelor convulsivante. Etiologic se descriu două forme de epilepsie, una idiopatică sau esențială și o a doua formă de epilepsie simptomatică. Epilepsia idiopatică (genuină sau esențială) este reprezentată de cazurile în care factorul etiologic este încă necunoscut. Boala apare ca expresia unei tendințe
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
denumită „morbus sacer” datorită aspectului straniu al crizelor convulsivante. Etiologic se descriu două forme de epilepsie, una idiopatică sau esențială și o a doua formă de epilepsie simptomatică. Epilepsia idiopatică (genuină sau esențială) este reprezentată de cazurile în care factorul etiologic este încă necunoscut. Boala apare ca expresia unei tendințe convulsivante crescute a creierului, predispoziția pentru crize având un caracter ereditar în 10% din numărul bolnavilor de epilepsie, față de media populației. Dat fiind posibilitățile de investigație moderne, numărul cazurilor de epilepsie
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Dacă există hipo sau hipertensiune arterială va fi tratată corespunzător • Dacă tensiunea arterială este normală se va recurge la serviciul de Ambulanță pentru preluarea pacientului și transportul acestuia într-un serviciu de urgență în scopul stabilirii diagnosticului și a tratamentului etiologic. Maladia Parkinson este una din cele mai răspândite boli neurologice de care suferă în întreaga lume aproximativ două milioane de oameni. Boala este incurabilă, simptomele putând fi doar atenuate în oarecare măsură cu ajutorul medicamentelor. În ultimul timp se tinde către o
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
și preventiv este incontestabilă într-un număr important de cazuri, deși el are încă adversari numeroși. La congresul din mai 1996 al A.V.A Michael Marberger a afirmat că 3/4 din bolnavii cu litiază oxalică au un bilanț etiologic care nu permite a se recunoaște un factor de risc litiazic și recunoaște numai un mic beneficiu al tratamentului medical. În replica sa, G.M. Preminger subliniază că tratamentul medical reduce riscul de recidivă litiazică (33% la cei tratați, față de 78
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
substanță de contrast iodată. Este de recomandat a nu se practica decât 10 secțiuni abdominale și 10 pelvine . În timpul și în afara sarcinii, T.C. spiralată, în general fără injectare de substanță de contrast, este un examen rapid și eficace pentru diagnosticul etiologic al colicii renale. Sensibilitatea acestui examen este mult superioară celei a urografiei i.v. Acești autori au constatat că în 12 din 53 de cazurile analizate în care urografia i.v. a fost normală, scanerul a fost pozitiv. Traubici și
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
cunoscută din antichitate. Primele descrieri aparțin lui Hipocrate (descrierea clinică a hidatidozei hepatice), dar și Talmudului (chistul hidatic fiind recunoscut în organele animalelor sacrificate). Pentru prima oară termenul de „chist hidatic” a fost utilizat de Rudolphi în 1808. ETIOPATOGENIE Agentul etiologic Este reprezentat de Echinococcus Granulosus din clasa Cestodelor. Acesta trebuie diferențiat de Echinococus multilocularis, care cauzează leziuni multiloculare (alveolare) cu potențial de invazie locală. Parazitul are o existență dublă. a. În stare adultă viermele trăiește în intestinul subțire al câinelui
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
primară este lupul, iar gazde intermediare sunt elanul (Alaska, Canada), respectiv coiotul și căprioara (California) și una pastorală în care gazda primară sunt câinii, iar gazdele intermediare oile, caprele, respectiv cămilele în Orientul Mijlociu [11, 12]. b. În stare larvară, agentul etiologic trăiește și se dezvoltă sub forma chistului hidatic în organele unor gazde intermediare (mai frecvent ierbivorele, mai rar maimuța și accidental omul). Hidatida (stadiul de dezvoltare chistică) are o formă sferică, conținut lichidian și un perete format din două straturi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
CU BOLILE APARATULUI RESPIRATOR (Noțiuni elementare privind supurațiile bronho-pulmonare) 119 V.1. ABCESUL PULMONAR 119 V.2. BRONȘIECTAZIILE 125 VI. DATE SUMARE DESPRE PLEUREZII 133 VI. 1. ETIOPATOGENIE 133 VI. 2. DIAGNOSTICUL POZITIV DE PLEUREZIE NEPURULENTĂ 134 VI. 3. DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC AL PLEUREZIILOR CU LICHID CLAR 135 VI. 4. DIAGNOSTICUL POZITIV DE PLEUREZIE PURULENTĂ 136 VII. TUTUNUL ȘI SĂNĂTATEA 137 VII.1. COMPONENTELE FUMULUI DE TUTUN 138 VII.2. PRINCIPALELE AFECȚIUNI CAUZATE DE FUMAT 140 VII.3. EFECTELE NOCIVE ALE CONSUMULUI
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
pe care le îmbracă, tuberculoza impune vaste cunoștințe de medicină internă celor care o tratează. Nu se poate pune un diagnostic de tuberculoză, fără a ști cum arată pneumonia, abcesul pulmonar, astmul bronșic, bolile de sînge sau care sînt spectrul etiologic și manifestările conexe ale epanșamentelor pleurale. Apoi, dacă tuberculoza preferă forme extrarespiratorii, este cu siguranță nevoie de un bagaj minim de cunoștinte privitoare la bolile pericardului, aparatului osteoarticular, laringelui, rinichiului, meningelui etc. Nu de puține ori pacienții cu tuberculoză solicită
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
neprevăzută ce ar putea să se creeze în cabinetul stomatologic. II. TUBERCULOZA II.1. DEFINIȚIA TUBERCULOZEI Tuberculoza este o boală infecțioasă, cauzată de germeni care aparțin genului Mycobacterium, derivat unic al familiei Mycobacteriaceae, provenind din ordinul Actinomycetalis. La om, agenții etiologici ai tuberculozei sînt: Mycobacterium tuberculosis (în imensa majoritate a cazurilor), Mycobacterium bovis și Mycobacterium africanum. Pătrunderea mycobacteriilor complexului tuberculos în organismul uman determină o maladie transmisibilă, caracterizată printr-un mare polimorfism clinic, patogenic, radiologic și evolutiv. Unele proprietăți specifice mycobacteriilor
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
de Hipocrate, dar secole întregi omenirea a fost victima unei maladii considerate nemiloasă și incurabilă. Progrese modeste în cunoașterea tuberculozei au fost făcute în secolul XVIII, prin descrierea în linii mari a modificărilor lezionale specifice, însă principalele descoperiri privind agentul etiologic se situează în a doua jumătate a secolului XIX. Laennec este cel care descrie pentru prima dată fidel particularitățile anatomice și clinice de boală. În 1882, la 24 martie, Robert Koch face cunoscută cauza bolii, colorînd bacteria care îi va
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
în centrul imaginii (vezi Fig. 4 b.). Tomografia simplă de hil permite stabilirea rapoartelor anatomice ale ganglionilor cu structurile anatomice de vecinătate. Tomografia toracică computerizată este indicată pentru detalii privind numărul, dimensiunile și topografia ganglionilor, cu posibile orientări de diagnostic etiologic al acestora. Rezonanța magnetică nucleară poate oferi informații asupra naturii inflamatorii sau tumorale a adenopatiilor. Adenopatiile hilare sînt expresia unor procese patologice cu etiologie multiplă. În fața unei probleme de diagnostic diferențial al unei imagini hilare, medicul trebuie să răspundă mai
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
răspundă mai întii la întrebarea: opacitatea se datorează unui ganglion mărit de volum sau altei structuri? Dacă nu este ganglion, poate fi o opacitate datorată unor elemente vasculare, bronșice, osoase, structuri mediastinale etc.) Dacă este ganglion, se va încerca încadrarea etiologică în una din cele patru categorii de afecțiuni implicate în producerea de adenopatii ale hilului: inflamatorii, neoplazice, profesionale și mixte (în mare parte idiopatice sau de cauze imune). Vom trata succint diagnosticul diferențial al adenopatiilor hilare, avînd în vedere cele
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
distribuție alveolară sau interstițială, mai mult sau mai puțin sistematizate; * originea bacteriană este demonstrată cu certitudine, prin izolarea germenelui cauzal din secreții, sau serologic, ca și prin regresia rapidă a simptomelor sub tratament antibiotic specific. Înainte de a stabili un diagnostic etiologic, se vor evalua semnele de gravitate. Acestea pot fi: CLINICE: respiratorii: polipnee, cianoză, tiraj. hemodinamice: hipotensiune arterială, semne de șoc. neuropsihice: tulburări de conștiență, stupoare, agitație, se poate ajunge pînă la comă. hematologice: purpură. RADIOLOGICE: aspect de pneumonii extinse bilaterale
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
în vedere: * dacă există un anumit context particular epidemiologic specific unei clase de bacterii. * criterii clinice sugestive (semne extrarespiratorii). * aspecte radiologice patognomonice (de exemplu bule stafilococice). * examene biologice în anumiți parametri care permit ascocieri cu germeni particulari. Prin aceste orientări etiologice se poate indica antibioterapia de primă intenție, care se va schimba o dată cu rezultatul antibiogramei. IV.1. PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂ În proporție de 5-10% dintre adulți sînt colonizați cu S.pneumoniae mai ales în timpul iernii (Marrie T.J., 1998). Se întîl-nește în procent
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
al expectorației sau la prelevările protejate de secreții prin fibrobronhoscopie sau puncție transtraheală. Germenul nu poate fi surprins prin colorație clasică, Gram. Poate fi și cultivat pe medii speciale. Se poate face și un diagnostic serologic, retrospectiv, care oferă certitudine etiologică: creșterea titrului anticorpilor, la un interval de 15 zile, la un titru superior valorii de 256. Evoluția este, în general, progresiv favorabilă, în condițiile instituirii precoce a tratamentului. Tratamentul preferat este cu Eritromicină, 3g/zi, pentru 3 săptămîni. Și chinolonele
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
etc.), citologice (hematii, limfocite, polimorfonucleare etc.) și bacteriologice. Există și puncții pleurale efectuate în scop terapeutic, atunci cînd este necesară evacuarea unei cantități mai mari de lichid, pentru a înlătura simptomatologia supărătoare (dispnee, tuse, etc) a bolnavului. VI. 3. DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC AL PLEUREZIILOR CU LICHID CLAR Între cele două mari tipuri de pleurezii există o serie de diferențe, stabilite pe baza diagnosticului de laborator. Vom reda mai jos doar cîteva dintre ele (Boutin și Viallat, 1996). A) TRANSSUDATELE Acest tip de
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
aspectul vigilenței) prezența unor unde lente pe EEG scăderea nivelelor plasmatice de catecolamine și cortizol. VII.2. PRINCIPALELE AFECȚIUNI CAUZATE DE FUMAT La nivelul aparatului respirator Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) Obiceiul de a fuma este considerat cel mai important factor etiologic al BPOC. Fumătorii au o mai mare prevalență a simptomelor respiratorii și a anomaliilor funcționale respiratorii, o scădere anuală mai accelerată a VEMS și o mortalitate mai ridicată prin BPOC, față de nefumători. Vîrsta la care încep să fumeze, numărul total
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
Leziuni cicatriceale: - Glomeruloscleroza - Fibroza interstițială • Difuze (afectează > 50 % dintre glomeruli) sau focale (afectează < 50 % dintre glomeruli); • Globale (afectează glomerulul în întregime) sau segmentare (afectează doar unele structuri sau zone ale glomerulului). 4.1.4. Clasificare (1) Din punct de vedere etiologic, NG se clasifică în: • NG primitive (idiopatice), în care suferința glomerulară apare ca o boală de organ, fără etiologie cunoscută și fără semne de afectare concomitentă a altor organe. • NG secundare, în care etiologia leziunilor renale este cunoscută, iar acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
a pierderii sale urinare; - alterarea funcției plachetare: creșterea agregabilității plachetare la ADP și colagen (asociată hiperlipidemiei și hipoalbuminemiei); - alterarea funcției endoteliale. 6. Diagnosticul SN implică diagnosticul pozitiv, diagnosticul diferențial (cu alte sindroame edematoase), diagnosticul formei clinice (pur vs impur), diagnosticul etiologic și diagnosticul anatomo-patologic. 7. Puncția-biopsie renală este indicată în toate cazurile de SN primitiv la adult. Ea permite diagnosticul formei histologice, furnizează informații valoroase pentru prognostic și permite urmărirea evoluției prin biopsii repetate. De asemenea, PBR poate releva diagnosticul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
peste alte GN primitive 6 % Nefropatie lupică 4 % Crioglobulinemie, altele 4 % PBR este adesea necesară, pentru stabilirea diagnosticului de GNEC (crescents), a tipului patogenic (prin IF) și a unor elemente de prognostic. Hemoragiile pulmonare pot să apară în diverse circumstanțe etiologice: sindromul Goodpasture (cele mai severe), LES, micropoliangeita, boala Wegener, purpura reumatoidă, crioglobulinemii. Sindromul Goodpasture Sindromul Goodpasture (SG) constă în triada: hemoragii alveolare difuze, glomerulonefrită crescentică și prezența în circulație a Ac anti-MBG. Ac anti-MBG determină leziuni renale și pulmonare, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
3. Nefropatia membranoasă Nefropatia membranoasă (numită și nefropatie sau glomerulopatie extramembranoasă, GEM) este cauza cea mai frecventă de SN la adult în țările occidentale: 20-40 % dintre cazuri. Survine, cel mai adesea, în jurul vârstei de 30-40 ani. Din punct de vedere etiologic, GEM poate fi: • primitivă (78 %); • secundară (22 %); • medicamente (8 %): săruri de aur, D-penicillamină, (excepțional AINS, captopril); • neoplazii (7 %): cancer pulmonar, cancere digestive (colon/rect, esofag, stomac), hemopatii maligne, altele (sân, rinichi, prostată etc.); • boli autoimune (4 %): LES, (mai rar tiroidită
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cancer pulmonar, cancere digestive (colon/rect, esofag, stomac), hemopatii maligne, altele (sân, rinichi, prostată etc.); • boli autoimune (4 %): LES, (mai rar tiroidită autoimună, sarcoidoză...); • infecții (3 %): filarioză, hepatită B, lues etc. Având în vedere această diversitate de cauze posibile, bilanțul etiologic al unei GEM trebuie să cuprindă: • Anamneza și examenul fizic: tabagism, consum de medicamente, antecedente familiale, călătorii în țări cu boli infecțioase endemice, semne generale (neoplazii? LES?). • Explorări paraclinice sistematice: hemoleucograma, serologii hepatită virală, lues, Ac antinucleari, complement seric, radiografie
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]