2,623 matches
-
contribuie, în 1923, la apariția revistei Voința. Redactează și conduce ziarul Dreptatea 1920-1922. 60. Teodor Onciulescu (1907-1981), lingvist, cu studii la Cernăuți și Roma, profesor la Liceul din Câmpulung Moldovenesc, publică studii de filologie română și romanică, geografie folclorică și etnografică, opere al unor filologi români și străini. 61. Ștefan Pavelescu (1898-1985), publicist, profesor și director al Liceului Ștefan cel Mare din Suceava, licențiat în litere la Cernăuți, pune în scenă 36 de acte dramatice, colaborează la Junimea literară, Suceava, Revista
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
înscăunarea domnilor, obiceiuri de nunți, înmormântări etc. În ultima parte a lucrări am inclus informații despre limba moldovenilor. REPORTER: S-a spus că această lucrare prezintă interes nu numai pentru descrierea geografică sau politică bine documentată, ci și pentru observațiile etnografice și folclorice. DIMITRIE CANTEMIR: Așa este, cred că sunt primul cărturar român care a cuprins în sfera cercetărilor sale etnografia și folclorul. REPORTER: Să nu uităm să reamintim telespectatorilor noștri faptul că tot dvs ați elaborat prima hartă a Moldovei
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Acestea aveau ca puncte nodale suferințele provocate de români moldovenilor în perioada interbelică, legăturile istorice și culturale cu Rusia și Ucraina de-a lungul istoriei și, de asemenea, influențele slave masive manifestate atât în momentul etnogenezei cât și ulterior, unicitatea etnografică a moldovenilor, faptul că unirea Basarabiei cu URSS era un „act progresist”, de progres economic, cultural și stabilea legături cu cea mai avansată gândire social - politică a vremii. La un Congres din 1945 s-a cerut cadrelor didactic să îndeplinească
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a populației Basarabiei și a coloniei vecină cu dânsa, anume gubernia Herson”, spune și P. Bloh pe la sfârșitul secolului al XIX-lea. Dorința unirii celor două state de-a lungul istoriei o susține lucrarea Basarabia. Culegere geografică, istorică, statistică, economică, etnografică, literară și de informație (al lui Pavel Crușevan, de altfel un antiromân). Lucrarea vorbește de încercările românilor de a se uni într-un singur stat: „Imediat după domnia lui Alexandru cel Bun, s-au făcut încercări de unire a Valahiei
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
interes crescut față de cercetarea interpretativă, prin contribuții ce țin de studiile culturale, dar și de orientările feministe, al căror telos emancipativ rămâne cel al "demascării și remedierii dezechilibrelor puterii"45. În al doilea rând, Griffin se referă la ascensiunea metodelor etnografice, cu alte cuvinte, a metodelor de cercetare calitativă bazate pe observația participativă a variatelor contexte culturale. În al treilea rând, e vorba de "încercarea de a pătrunde în "cutia neagră" a minții (umane - adăugirea mea) prin modelarea structurilor mentale și
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
suntem?". Ce poate constata, în baza istoriei teoretico-metodologice pe care tocmai o încheie, este că cele două tipuri de abordări, interpretativă sau umanistă, pe de o parte, tributară metodelor de cercetare calitativă (criticismul retoric, în speță, dar și noile orientări etnografice) și, pe de altă parte, perspectiva social-științifică, empirică, ce dă credit metodelor de cercetare cantitativă, statistică, ajung să dețină porțiuni (cvasi)egale de teren discursiv în ce privește cercetarea pe domeniul Științelor comunicării, la sfârșitul secolului XX. Însă acest lucru nu face
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
SUCCES ÎN CADRUL ORELOR DE ISTORIE Înv. Geta Bâzdâgă, Colegiul „C. Negruzzi”, Iași Înv. Vasile Bâzdâgă, Școala „I. Ghica”, Iași Demonstrația este o metodă cu ajutorul căreia, la orele de istorie, Învățătorul prezintă elevilor, În mod nemijlocit, obiectele reale (urme arheologice, numismatice, etnografice) sau mijlocit (prin substituire) imagini ale acestora (tablouri, portrete, reproduceri, machete), cu scopul de a asigura o bază perceptivă cât mai bogată, care să faciliteze Înțelegerea și asimilarea cunoștințelor de către elevi. Această metodă permite antrenarea unui sistem de operații ale
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Geta Bâzdâgă, Vasile Bâzdâgă () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93544]
-
le Îmbracă metoda demonstrației În predarea-Învățarea istoriei la clasa a IV-a, În funcție de mijloacele de Învățământ folosite. o Demonstrația cu ajutorul unor obiecte și urme istorice reale, poate fi folosită În cazul În care Învățătorul dispune de obiecte și urme arheologice, etnografice și numismatice (arme, vase, unelte, monede etc.). Acestea conferă durabilitate, trăinicie cunoștințelor dobândite de către elevi. Atunci când dorește să prezinte elevilor trecutul orașului Iași, Învățătorul poate desfășura ora În cadrul Muzeului de Istorie. Pentru ca elevii să Înțeleagă mult mai bine anumite aspecte
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Geta Bâzdâgă, Vasile Bâzdâgă () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93544]
-
cultural serios, oricărei creații durabile. O cultură citadină A doua condiție esențială, singura care social vorbind face posibilă pe prima, este saltul calitativ hotărâtor de la cultura rurală la cultura urbană. Nu mai dorim să fim doar un popor pitoresc și etnografic, de eterni săteni ai istoriei. Din acest punct de vedere, E.M. Cioran avea dreptate. M. Vulcănescu făcea observații în același sens 4. Din care cauză, când observăm că României i se consacră, în continuare, numere monografice, în reviste specializate de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a întregului continent, în plină urbanizare. Țăranul tradițional se transformă tot mai mult în fermier. Acest fenomen, inevitabil, se prefigurează, chiar dacă deocamdată în forme extrem de incipiente, și la noi. Că vor supraviețui și o serie de insule, să le spunem, etnografice, este sigur. Dar structura socială de ansamblu a populației se modifică. De unde și importante mutații spirituale. în același timp, este de-a dreptul absurdă respingerea întregii culturi urbane pe criterii exclusiviste, pretins specifiste. A pluti, a ne reîntoarce mai ales
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
lui istorie"3. Înțelegând de la început termenul "științific" aplicat studiilor și cercetărilor sale de istoria științelor ca fiind "mai degrabă filosofic", fiind interesat de "valoarea metafizică" și nu de "descoperirea științifică" și considerând a nu fi redactat o singură lucrare etnografică sau folclorică "pur științifică", Eliade se plasează într-o "lume a miturilor și simbolurilor care trebuia cunoscută și înțeleasă, pentru a putea înțelege situația omului în Cosmos"4. Autorul își include lucrările domeniului filosofiei și nu erudiției pur științifice, și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
erudiției pur științifice, și explică prin trei motive "aspectul tipografic erudit": groaza de diletantism, teama de "a nu fi luat în serios" și natura documentelor spirituale de care se ocupa (documente aparținând Indiei și Orientului în general, culturilor în stadiu etnografic, culturi exotice puțin cunoscute dincolo de cercul specialiștilor). Citite fără note și referințe, documentele dezvăluie "problematica filosofiei". Cât privește coexistența îndeletnicirilor pe care - din toate motivele de mai sus - le numește filosofice, cu creația literară, precizează că de la început a scris
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
vol. II, Proza. Teatrul, Editura Aula, Brașov, 2001. Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Editura Paralela 45, Pitești, 2008. Mauss, Marcel, Eseu despre dar, Editura Polirom, Iași, 1997. Simion Florea Marian, Sĕrbătorile la românĭ. Studiu etnografic, vol. III, Cincĭ-decimea, Edițiunea Academieĭ Române, Bucuresci, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, Furnisor la Curții Regale, 16, Strada Dómnei, 16, 1901. Marino, Adrian, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1980. Miclău, Paul, Semiotica lingvistică, Editura Facla, 1977. Mihăilă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2006. Otto, Rudolf, Sacrul. Despre elementul irațional din ideea divinului și despre relația lui cu raționalul, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1996. Pamfile, Tudor, Mitologie românească, Editura Allfa, București, 1997. Pamfile, Tudor, Sărbătorile de vară la români. Studiu etnografic, Librăriile Socec& Comp., C. Sfetea și Librăria Națională, București, 1910. Pânzaru, Ioan, Practici ale interpretării de text, Editura Polirom, Iași, 1999. Pavel, Toma, Lumi ficționale, Editura Minerva, București, 1992. Petrescu, Liviu, "Orpheu și Eurydice", în Caiete critice, nr. 1-2/1988
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pe baza cercetărilor de indo-europenistică, București, Alcor Edimpex, 2008, p. 737. 23 Ibidem, p. 737. 24 Elena Niculiță-Voronca, Studii în folclor, Tipografia G.A. Lazareanu, vol. I, Bucureșci, 1908, p. 67. 25 Tudor Pamfile, Sărbătorile de vară la români. Studiu etnografic, Librăriile Socec& Comp., C. Sfetea și Librăria Națională, București, 1910, p. 79. 26 Ibidem, p. 91. 27 Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București, 1995, p. 252. 28 Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1985
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pdf, accesatla 27 ianuarie 2016. 138 Marius Sala, Aventurile unor cuvinte românești, ediția a II-a, vol. I, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006, p. 200; Mihai Vinereanu, op. cit., p. 614. 139 Simion Florea Marian, Pascile în Sĕrbătorile la românĭ. Studiu etnografic, vol. III, Cincĭ-decimea, Edițiunea Academieĭ Române, Bucuresci, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, Furnisor la Curții Regale, 16, Strada Domnei, 16, 1901, pp. 1-196. 140 Simion Florea Marian, op. cit., pp. 96-97. 141 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. I, Editura Fundației
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
83. 448 Ibidem, p. 89. 449 Ibidem. 450 Ibidem, p. 97. 451 Ibidem, p. 94. 452 Ibidem, p. 109. 453 Ibidem, p. 113. 454 Ibidem, p. 161. 455 Marcel Olinescu, op. cit., p. 306; Simion Florea Marian, Sĕrbătorile la românĭ. Studiu etnografic, vol. III, Cincĭ-decimea, Edițiunea Academieĭ Române, Bucuresci, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, Furnisor la Curțiĭ Regale, 16, Strada Domnei, 16, 1901, cap. Comorile, p. 241-258; v. și Tudor Pamfile, op. cit., p. 398: căutarea comorii este legată nu numai de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
indirect, Editura Humanitas, București, 1990, p. 263. 460 Mircea Eliade, op. cit., pp. 129-130. 461 Tudor Pamfile, op. cit., p. 467; despre Paștele Blajinilor vezi și Elena Niculiță-Voronca, op. cit., vol. I, p. 37, 254-255 și Simion Florea Marian, Sĕrbătorile la românĭ. Studiu etnografic, vol. III, Cincĭ-decimea, Edițiunea Academiei Române, Bucuresci, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, Furnisor la Curțiĭ Regale, 16, Strada Domnei, 16, 1901, p. 171-188. Etimologia cuvântului blajin este analizată de Simion Florea Marian, ca provenind din sl. blaženǔ, "fericit" sau blažinǔ
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
p. 22. 726 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. IV, Editura Fundației Culturale Române, București, 1992, p. 83. 727 Ibidem, p. 84. 728 Ibidem, p. 99. 729 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 132. 730 Tudor Pamfile, Sărbătorile de vară la români. Studiu etnografic, Librăriile Socec& Comp., C. Sfetea și Librăria Națională, București, 1910, p. 97. 731 Matei Călinescu, op. cit., p. 156. 732 Mircea Eliade, op. cit., p. 106. 733 Ioan Petru Culianu, op. cit., p. 281. Cu referire la termenul weberian Entzauberung utilizat de Culianu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
școlar, etalata prin totalitatea instrumentelor de evaluare; * Curriculum local sau zonal reprezintă oferta educaționala de care beneficiază doar cursanții dintr-un spațiu geografic determinat, deoarece se considera ca anumite valori sau cunoștințe prezintă un interes special (cum ar fi cele etnografice, folclor, istorice, geografice, lingvistice). * Curriculum nucleu este expresia curriculară a trunchiului comun, care cuprinde acel set de elemente esențiale pentru orientarea învățării la o anumită disciplină. El reprezintă unicul sistem de referință pentru diversele tipuri de evaluări ale procesului educativ
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
vechiului regim. (06.03.2010) Un fondator: Ion Chelcea Agricultura la români, o carte recent apărută, la Editura Universității din Pitești, Într-o colecție de sociologie. Lucrarea unui vechi etnograf, universitar ieșean, om Învățat și cunoscător al satului, fondatorul Muzeului Etnografic al Moldovei. Ion Chelcea face parte din stirpea constructorilor, a intelectualilor de elită care au inițiat cunoașterea autentică a realității, deschizând o cale nouă de cercetare, o direcție aplicativă: terenul. De remarcat că doi dintre cei mai fecunzi cercetători români
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
se găsesc turnătoriile studenților care-l Încriminau pentru că nu reflectă la curs realizările științei sovietice. Apoi a fost Îndepărtat și de la muzeu. Concomitent cu activitatea de profesor, bate Moldova În lung și În lat și Întemeiază În 1943 primul muzeu etnografic al Moldovei. Am găsit o expunere asupra Începuturilor În Anuarul acestui muzeu (care e Închis de doi ani și nu se știe dacă va fi redeschis la sfârșitul anului viitor). Vizita mea la muzeu m-a umplut de jale: Palatul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
scris memorii, a adunat piese, le-a inventariat cu rigurozitate, s-a bătut cu autoritățile. Fără fonduri, fără personal, fără nici un fel de ajutoare, toate actele sunt scrise de mâna sa. Într-un manifest de Întemeiere, În 1943, Menirea Muzeului Etnografic al Moldovei, stabilește un program de lucru: salvarea mărturiilor de civilizație și cultură populară, cercetare și sinteză, educație publică. După venirea noului regim, continuă lupta. Domnul Lutic publică o parte din corespondența oficială, memorii și rapoarte de activitate, mărturii despre
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ceea ce are �identitate rom�neasc?� �n sim?irea ?i ac?iunea social?, dac? m? opresc mai mult asupra �scrierilor c?rturarilor� ?i mai pu?în asupra �altor documente� (interne ?i externe), nu �nseamn? c? s�nt de neglijat m?rturiile etnografice, epigrafice, numismatice, cronografice, administrative etc., ci c? ele nu au loc aici, �n aceast? succint? prezentare a unei posibile rescrieri a traiectoriei sociologiei rom�ne?ți. A fost influen?a scrierilor c?rturarilor mai mare alt?dat? dec�ț ast
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a culege informa?îi de la persoanele din localitate care �i cunosc de mult timp familia, sau de la cele care �i influen?eaz? existen?a prin rela?îi patronale�. [Introductions sur la m�thode d'observation, 1862]. Pentru a omogeniza scrierile etnografice ale colaboratorilor s?i ?i pentru a da greutate politic? demersului, el a creat Societatea de economie social? (1856) c?reia i-a fixat ca scop �constatarea, prin observa?ia direct? a faptelor, a condi?iei fizice ?i morale a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]