1,639 matches
-
partenerul este ambivalent rejectant. Dar în astfel de relații, partenerul evitant va încerca să se separe, punându-se la adăpost. c) Adulții clasificați în categoria atașamentului insecurizant ambivalent trăiesc dragostea ca pe o stare cu intense suișuri și coborâșuri, de la euforie și speranțe nemăsurate, la gelozie intensă și depresie. Dezvoltă o obsesie față de partener și nu sunt niciodată mulțumiți de reciprocitatea partenerului. Se îndrăgostesc repede, la prima vedere și sunt tot atât de repede dezamăgiți de partener. Construiesc relații de ură-dragoste și nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lit.a din CVIM diferența fiind numai sub aspect gramatical, probabil sub influența criticilor profesorului André TUNC la Viena în 1980 pe care, fără a fi respinse, Secretariatul a omis să le ia în seamă corijând textul, în graba și euforia adoptării în după amiaza zilei de 10 aprilie 1980. Textul Convenției nu mai păcătuiește gramatical și logic ca cel al Convenției de la Viena; Convenția de la Haga din 1986 nu se aplică vânzărilor de mărfuri cumpărate pentru uz personal, familial sau
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
o combinație originală, ambiguă, de sistem democratic de tipul republicii parlamentare (bicameral) cu sistem de tipul republicii prezidențiale. După aproape cinci decenii în care libertatea politică a fost suprimată 18, singura opțiune politică fiind "partidul unic", revoluția a adus o euforie în direcția activismului pe acest plan. Libertatea de asociere și exprimare politică (libertatea de a alege și de a fi ales), odată recâștigate, au condus între decembrie 1989 și aprilie 1990 la situația înființării a mai mult de două sute de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nu ne-am propus și nu am analizat cauzele care determină aceste tendințe în identificările valorice la tineri, este rezonabil să presupunem că ele se înscriu în tabloul mai larg al schimbărilor sociale prin care trece societatea românească 22. Dacă "euforia" post-revoluționară a începutului anilor '90 și-a lăsat puternic amprenta pe opțiunile tinerilor către schimbare și liberalism, domnia "tranziției" postcomuniste, ce a adus cu sine creșterea riscurilor sociale, estomparea perspectivelor, declinul încrederii și speranței și acutizarea pesimismului, face ca aceste
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ultimele vagoane. Cu toate că nu ne-am propus și nu am analizat cauzele care determină aceste tendințe în identificările tinerilor, este rezonabil să presupunem că ele se înscriu în tabloul mai larg al schimbărilor sociale prin care trece societatea românească. Dacă "euforia" post-revoluționară a începutului anilor '90 și-a pus puternic amprenta pe opțiunile tinerilor către schimbare și liberalism, domnia tranziției ce a adus cu sine creșterea riscurilor sociale, estomparea perspectivelor, declinul încrederii și speranței și acutizarea pesimismului a făcut ca aceste
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
inspirată: în toamnă, urmăream zilnic, la apusul soarelui, într-un impasse din St. Dominique, randevuul a doi cerșetori, cerșetori și nu prea, cu nasurile cam roșii, cu hainele cam jegoase, dar de o bună dispoziție, ce mai, contaminantă, datorată, firește, euforiei lor etilice, dar și pasiunii de a-și număra mărunțișul, deloc subțire, de a-și face casa... la sfîrșitul unei zile de activitate: ce rîsete, ce ocheade, ce îmbrățișări! Și ei, oho! mulți alții, văzuți peste tot, numai în metrou
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
iar Clujul tot Cluj-Napoca. Ce teribil a prins, și-aici, țîfna protocronist-comunistă! Văd o fotografie, unghi neștiut, cu statuia lui Lenin urmînd să fie dată jos, în '90, de pe soclul din Piața Scînteii și tresar mirat ca și cum aș fi uitat euforia sublim-nebună de-atunci. Și chiar, cumva, am uitat-o. Cum am cam uitat-o cu toții. Se uită. Istoria așază, cu cinism calm, lucrurile la locul lor și le oferă, apoi, spre studiu, la rece. Celor interesați. Dar fotografia-i covîrșitoare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
poate și pentru că cei ce le frecventau de ani și ani îmbătrîniseră, se împuținaseră și împrumutau zidurilor, scaunelor, scenelor ceva din tristețea plecării lor lente, fără întoarcere, le părăseam contaminat de același marasm, aceeași dezordine care acaparaseră întreaga societate, după euforia descătușării. Ce miracol! Teatrul Național, Filarmonica, Opera, vernisajele freamătă acum de, i-aș zice... lume nouă, dacă nu mi-ar fi frică de arhibătuta sintagmă, realmente de o lume cu care mă întîlnesc, fascinat, pentru prima oară. Pentru că sălile acestea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
le inventariez pe îndelete, cu dorită acribie și trecute prin filtrul uzului personal să le restitui celor care mi-au dus dorul. Sau celor care m-au crezut răposat. Acum însă la frisonatul debut să decupez doar cîteva. Pentru digitație. - euforiile apropierii "Pragăi" duc mercurul puterii spre punctul de fierbere; vlădica dîmbovițeană vrea să ne lase că credem că Vltava își iese din matcă doar pentru că vrea vlădica asta. De revenit la amploarea iluziei. Pe moment, punctînd doar ce ne-a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fiind doar pretextul rîsului debordant al sălii. Ce-ar fi spus gravul Noica? Nu cred să nu fi rîs și el. 2006 Pol de stînga? Pall-Mall! 17 ianuarie Prin anii '90, vocea încă necunoscutei Cher îmi inducea un fel de euforie vag dementă, augmentată și de prelucrarea ei electronică de o noutate pe-atunci șocantă. Asta și explică oarecum translația produsă în ambitusul melomanului de-o viață al Filarmonicii: de la regimul clasic la cel de consum. Evident, doar o secundă una
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acum un an. Pînă la cel consumat recent. Mai ales acesta. În care cîntăreața cea fără corp în anii '90 avea în sfîrșit un corp... Ce corp! One man show-ul enigmaticei se transforma, în pupilele-mi dilatate, într-o euforie nu atît de dementă ca-n acei ani, oricum euforie. Vedeam cum o femeie splendidă care nu mai era de mult foarte tînără știa și prin procedurile miraculoase ale terapeuților ei să fascineze total. Silueta magnifică din care picioarele își
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acesta. În care cîntăreața cea fără corp în anii '90 avea în sfîrșit un corp... Ce corp! One man show-ul enigmaticei se transforma, în pupilele-mi dilatate, într-o euforie nu atît de dementă ca-n acei ani, oricum euforie. Vedeam cum o femeie splendidă care nu mai era de mult foarte tînără știa și prin procedurile miraculoase ale terapeuților ei să fascineze total. Silueta magnifică din care picioarele își luaseră partea... leoaicei era așadar sediul acelei voci bizare, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
necesității pentru bărbați, ca să nu mai vorbim despre femei, de a deveni cunoscători În politică și cetățeni activi. Drept consecință, nu a existat nici un interes În a furniza infrastructura și instituțiile, care să slujească nevoile și interesele cetățenilor 27. După ce euforia declarației de suveranitate s-a mai temperat, francezii au adoptat o definiție mai restrictivă a cetățeanului, „limitând drepturile politice la bărbații educați și cu proprietate”28. Americanii, englezii și majoritatea celorlalte state-națiuni ale secolelor al XVIII-lea și al XIX
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Constantin Popa, actor al teatrului și principal interpret în spectacol, refac o experiență în datele ei primordiale similară cu aceea a personajelor din Cui i-e frică de Virginia Woolf? Alternanța dintre imaginar și realitatea imediată, dintre visarea lucidă și euforia ieșirii din mediu nu sînt rău conduse în textul actorului-dramaturg. Din păcate, spectacolul seamănă cu o lectură abia urcată în scenă a piesei. [...] Ioan Lazăr ("România literară", 11 martie 1982) * * * Constantin Popa este o mai veche cunoștință a noastră, actor
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și apoi de dezvoltat și consolidat până a se ajunge, în 1938, la nivelul maxim. Momentele Unirii din 1918 nu au rezolvat, ipso facto, problemele unificării. De fapt, nici nu și-au propus acest obiectiv, dar în entuziasmul și chiar euforia manifestate în acele clipe (sentimente explicabile, de altminteri), unele lucruri au fost tratate superficial. Pe lângă gravele probleme economico-financiare, statul român avea de rezolvat pe cele izvorâte din însuși procesul de consolidare a Marii Uniri, de realizare a unificării administrative, legislative
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
se declară ,,tineri”, ,,democrați” și ,,competenți”. Nu-i vorbă că și sociologii - cel puțin, unii dintre ei - i-au primit cu brațele deschise. Peisajul sociologiei În România de azi este departe de ceea ce mulți dintre noi am sperat În momentul euforiei prăbușirii comunismului. Domenii de cunoaștere sociologică aproape că au dispărut. Cine se mai preocupă azi de sociologia cunoașterii? De sociologia științei? Dar de sociologia educației, a sportului? De sociologia artei? S-a produs o Îngustare a câmpului cercetării sociologice, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
le-a publicat în 1945, debutând editorial în 1952, cu placheta Bună dimineața!. Încă de la debut, precum și în cărțile de versuri din deceniul următor, R. se dovedește mai degrabă un dibaci „compunător” de ode și reportaje lirice (suprasaturate de patetism, euforie și declarativism) despre „realitățile” satului postbelic. Și în poemele din Vremea cireșelor (1972) și Struguri de foc (1976) el plătește tribut realismului socialist. Când se nutrește din creația populară, din umorul și satira folclorică, scrisul lui are un timbru mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
multe ori sunt adverse și se anulează reciproc. Prin această ineficiență, economia națională a fost privată de competitivitate internațională vizibilă, flexibilitate structurală, dinamism în adaptare, reacție rapidă și capacitate de atenuare și de absorbție a șocurilor externe asimetrice. De asemenea, euforia unor rezultate economice satisfăcătoare, induse de situația de țară emergentă, integrată în UE, ca un fenomen global de posibilă recuperare mai rapidă a întârzierilor în dezvoltarea economică individuală, a susținut în mod nenatural înclinația spre compromisuri și de îndepărtare de la
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
editate 60 la repezeală, fără a reuși totuși să releve legătura dintre refulările trecutului și consecințele acestora, astăzi din nou active. În condițiile unei actualități presante, cititorilor nu li s-au oferit decît teorii depășite, elaborate încă în spiritul unei euforii naționale ce domnea la începutul anilor 1980, sau chiar și mai simplificate încă, prezentînd cataclismul ce survenise în țările postcomuniste drept un efect al unei patologii primitive. Deși democrațiile occidentale afectau o aparentă depășire a reflexelor naționale, acestea subzistau. Dar
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ultimii 50 de ani și să se Întoarcă la momentul cultural al anilor ’30 - În timpul lui Brîncuși - cînd Bucureștiul era cunoscut ca «micul Paris», iar leul românesc era la paritate cu dolarul”. Neil Leach vorbește despre un anume fenomen al „euforiei post-revoluționare”. Cel mai recent și mai remarcabil produs al acestei tendințe culturale românești este cartea despre care vorbim aici, publicată de MIT În 1999. Cu ilustrații excepționale, unele publicate pentru prima oară și avînd la bază o cercetare de arhivă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care face ca o anume dimensiune să iasă în prim plan sau ca un ungher umbrit să fie luminat dintr-o dată. Comicul, "realismul ironic", "momentul", tema cu variațiuni, moftul, "marea trăncăneală", mahalaua, carnavalescul, miticismul, politicianismul, semidoctismul, figurile triunghiului conjugal burghez, euforia gastronomică etc. sunt astfel de embleme. Miracolul caragialismului poate fi explicat și prin faptul că s-a disipat în astfel de microunități indivizibile și s-a putut infuza mai ușor pe o suprafață literară imensă, ignorând granițele formale între teritoriile
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
la Val-Fourré. Aceste imense blocuri, aflate la distanță unele de altele, dădeau impresia că acolo e mai mult aer decât în restul orașului. Apartamentele erau mari, cu tot confortul modern al epocii. Era un paradis"117. O atmosferă asemănătoare de euforie a cuprins și primii locatari ai Lyon-ului care s-au instalat în 1966 în Minguettes. Blocurile de aici simbolizau opțiunile municipalității comuniste pentru habitatul colectiv și locuințele sociale. În 1967, un raport al orașului făcea aprecierea următoare: "Dacă orașul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
consta în a face ecou într-o conjunctură obnubilată de schimbare. Societatea este în același timp fascinată și îngrijorată de evoluția științei și tehnicii (puterea nucleară și informatica). Ea se îngrijora de ritmul amețitor al transformărilor (în special, accelerarea urbanizării). Euforia economică mergea în paralel cu nenorocirea sociologică. Prospectiva își datora audiența capacității sale de a integra într-o manieră pozitivă tema "accelerării istoriei", devenită banală și recurentă în privința argumentelor. Devenea inutil să autorizezi clarviziunea cu extrase din lecțiile de istorie
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Bucolismul acesta e fals, Fundoianu nu este nici un poet sentimental, nici unul descriptiv. El nu se supune la obiect în chip parnasian, nu exultă în maniera lui Fr. Jammes, nici nu evocă nostalgic, precum Ion Pillat. Contemplația nu-i provoacă adeziune, euforie, ci, mai degrabă, neliniște și tristețe. Fundoianu e un neliniștit care nu caută alinare în peisaj - ca un romantic sau ca un citadin -, dar care aleargă în natură spre a-și exacerba suferința, pentru ca pe un fundal impasibil zbuciumul să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
poți spune “ Dacă ia el, de ce să nu încerc și eu”. Și așa începe drumul.... O persoană care consumă droguri este respinsă de societate. Drogurile cunoscute sunt: Heroina, Cocaina, Marihuana, Ecstasy. Heroina: un drog tare care produce puternice stări de euforie. Efectele acestui drog sunt dramatice . Cocaina: este o pudră cristalina de culoare albă. Un drog destul de puternic care poate duce la dependență. Ecstasy: se expune sub formă de tabletăpastile.Acest drog afectează creierul. Trebuie să învățăm să zicem “NU DROGURILOR
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by CRĂIŢĂ MARIA-MAGDALENA, DEACONESCU MIHAELA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2022]