4,693 matches
-
nu tocmai benignă, în care un ins crede că e ospătat cu salmi de sitar, dar de fapt i se servește cioară gătită după faimoasa rețetă franțuzească de preparare a vânatului cu pene. Mai dezvoltată, cea de-a treia secțiune, Evocări, propriu-zis memorialistică, unde nu se mai simte tirania modelului, ar fi fost realmente interesantă, mai ales datorită caracterului documentar. Apropiat al grupării „Vieții românești” din perioada ieșeană, U. surprinde nuanțat atmosfera boemă de la Academia liberă, adăpostită într-o încăpere din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]
-
scris într-o ultimă variantă în 1944, rămas inedit), care pot fi considerate romane istorice sau istorii romanțate. Cel dintâi, cu aspectul unei monografii, are în centru personalitatea lui Al. I. Cuza, plasat în ambianța castelului de la Ruginoasa, într-o evocare punctată de evenimente și destine tragice care, alăturate descrierii fastuoase a frumuseții medievale a locurilor, creează o atmosferă de fatalitate și melancolie. Al doilea este inspirat de viața poetului Alexandru Hrisoverghi, în jurul căruia se țes istorii de intrigă și iubire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
Târgu-Neamț, Fălticeni, Socola, din dorința mamei. În Amintiri din copilărie este simbolizat destinul oricărui copil: " ...nu este nimic individual, cu caracter de confesiune, ori de jurnal" (G. Călinescu). Personajul principal este caracterizat și prin desfășurarea dramatică; este reconstituit prin folosirea evocării. Nică își exprimă direct și indirect dorul de casă, iubirea de sat, tânjirea după un univers mirific. Plecarea la Socola are note de tristețe, nu numai pentru că era școala departe, ci pentru că se îndepărta de casă și de copilărie, copilul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Ș-apoi, vorba ceea: țiganul când i-e foame, cântă; boierul se plimbă cu mâinile dinapoi, iar țăranul nostru își arde luleaua și mocnește într-însul". Opera Amintiri din copilărie este structurată în patru părți. Partea I se deschide cu evocarea universului humuleștean, descrierea școlii care adunase băieți și fete, printre care și pe Nică "un băiat prizărit, rușinos și fricos și de umbra sa", "calul bălan" pentru sancțiuni, ceaslovul cu care puteau fi ucise muștele, mama care "era în stare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
motive poetice au fost preluate din folclor, din mituri populare și au fost îmbogățite cu idei filosofice: Călin (file din poveste), Ce te legeni, Somnoroase păsărele, La mijloc de codru, Revedere, Făt-Frumos din lacrimă, Luceafărul, O, rămâi, Peste vârfuri. c. evocarea trecutului istoric poetul a evocat trecutul glorios al poporului în antiteză cu prezentul decăzut (Scrisoarea III), lupta împotriva inechității sociale (Împărat și proletar), vremelnicia civilizațiilor, evocarea ținutului fabulos al Daciei, cu multe elemente mitice și legende populare (Memento mori, Egipetul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
La mijloc de codru, Revedere, Făt-Frumos din lacrimă, Luceafărul, O, rămâi, Peste vârfuri. c. evocarea trecutului istoric poetul a evocat trecutul glorios al poporului în antiteză cu prezentul decăzut (Scrisoarea III), lupta împotriva inechității sociale (Împărat și proletar), vremelnicia civilizațiilor, evocarea ținutului fabulos al Daciei, cu multe elemente mitice și legende populare (Memento mori, Egipetul, Veneția). d. poezia de inspirație filosofică în multe poezii identificăm elemente care se înscriu în această temă: "dorul nemărginit", viața ca vis, voința oarbă de a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
joacă un rol important prin reflecțiile lui, în iluminarea lăuntrică a protagonistului. Principala lui calitate este omenia, alături de dragostea față de familie și acceptă principiul minimei rezistențe: "viața nu merge fără compromisuri". Răscoala Romanul Răscoala își are începuturile în Crăișorul Horea (evocare istorică), Ion (problematică, viziune, tehnică narativă și registru stilistic). Răscoala vine cu o nouă concepție epică, un personaj colectiv: masa țăranilor din Amara; evocă răzmerița provocată de nemulțumirea țăranilor, desfășurarea, destrămarea violentă a forței mulțimii. În timpul răscoalei, țăranii au iluzia
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ar teme de ceva. Cu toate acestea, cuvintele țăranilor poartă o grea încărcătură. Răscoala e un roman al răscoalei și în același timp, un roman al vieții bucureștene, al boierimii și arendășimii rurale (redacția ziarului "Drapelul", iubirile lui Titu Herdelea, evocarea preotului Belciug, aventurile erotice ale Nadinei). Naratorul acestui roman obiectiv este omniscient și omniprezent. Având ca temă răscoala din 1907, romanul înfățișează o serie de aspecte sociale care au un deznodământ tragic: Titu Herdelea este invitat de Grigore Iuga la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
1944); Fantezii răsăritene (1946); Nada florilor (1951). Direcțiile prozei sadoveniene: a. Lumea târgurilor, plictisită de existența provincială; b. Viața oamenilor simpli, cu "dureri înăbușite"; c. Poezia naturii și istorii "cinegetice"; d. Proză memorialistică și scrieri de război; e. Romane de evocare istorică. M. Sadoveanu nu este un tip laborios, ci unul spontan care trece materialul direct în manuscris, sugerând un fior existențial, un mod de viață. Având vocație de povestitor, istorisirea are în creația lui un fond grav sau melancolic, asociat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fond grav sau melancolic, asociat cu elementele naturii. Uneori natura dezvăluie și potențează dimensiunile unei drame. Fundamentală în arta sadoveniană e vorbirea lentă, ceremonioasă, în ritm de basm, îmbinată de culoare (Const. Ciopraga). În confesiunile sale disimulate, intervin imaginații enorme, evocări ale timpului și spațiului, realismul psihologic mergând la esența umană, natura, poporul, istoria unificate într-un limbaj rapsodic; evocări istorice, figuri și scene stilizate care descind din balade, monumentalul se confruntă cu simplitatea, adevărul istoric are interferențe cu legenda; registrul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sadoveniană e vorbirea lentă, ceremonioasă, în ritm de basm, îmbinată de culoare (Const. Ciopraga). În confesiunile sale disimulate, intervin imaginații enorme, evocări ale timpului și spațiului, realismul psihologic mergând la esența umană, natura, poporul, istoria unificate într-un limbaj rapsodic; evocări istorice, figuri și scene stilizate care descind din balade, monumentalul se confruntă cu simplitatea, adevărul istoric are interferențe cu legenda; registrul stilistic e apropiat de cărțile populare, de cronici. M. Sadoveanu e "martor, narator și rezonator, conștiință-oglindă". În arta lui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Samoilă. Inspirându-se din cronica lui Grigore Ureche și din legendele lui Neculce, Sadoveanu alternează planul social cu planul istoric, înfățișând viața moldovenilor care se desfășoară între real și miraculos, cu datini, credințe, superstiții, practici magice, descântece și vrăji, povești, evocarea fantasmelor și a duhurilor. Evocând istoria Moldovei, autorul vine cu o viziune mitică, personaje cu structuri romantice, fapte prezentate obiectiv, la persoana a III-a. Se reține portretul lui Ștefan cel Mare: "mustața ușor încărunțită", "o puternică strângere a buzelor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ca Mara și întreprinzătoare, având o măcelărie la Viena și o cârciumă pe lângă Arad, încât se poate concluziona: "Mara e un caracter. Persida e un destin" (Magdalena Popescu). În roman, narațiunea este alcătuită prin înlănțuire, apar descrieri și analize psihologice, evocări ale unor medii. Pentru a reliefa caracterul calculat al Marei, prozatorul apelează la monologul interior: "Mai știi? Fata e fată; iar feciorul e curățel și deștept, fiu de popă, nepot de protopop și peste câteva luni bun de popie". Societatea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
abia stăpânită a dascălului permit trecerea într-un fantastic apropiat de cel din nuvelele lui I. L. Caragiale. Ieșirea din mister se face însă discursiv, prin explicație logică. Priceput creator de atmosferă în registrul ficțional, B. își încearcă măiestria și în evocarea atmosferei culturale a Parisului. Mai pătruns acum, poate, de rostul artei, el caută din ce în ce mai atent „adevărul etern, ideea, sentimentul profund uman”. SCRIERI: Feciorul și alte nuvele, București, 1910; Le Gigantesque. Roman d’un arbre, Paris, 1922; L’Heure finale (Méditations
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285590_a_286919]
-
aparte. La iritarea și nemulțumirea exprimate de șeful delegației P.C.C. , Peng Zhen vis à vis de ,,atacul prin surprindere" aranjat de Nikita S. Hrușciov, Gheorghe Gheorghiu-Dej a răspuns prin elogierea meritelor Partidului Comunist Chinez și ale președintelui Mao Zedong, prin evocarea convorbirii cu liderul chinez și, mai apoi, prin recomandarea ca situația dată să fie tratată cu calm și luciditate, ținându-se seama de temperamentul și înțelegerea oamenilor, ca și de nivelul lor. Liderul român a evocat vremea când era tratat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ordinea de zi, iar proiectul de comunicat conținea referiri consistente la ele. În timpul întâlnirii, a mai apărut un document surpriză. Este vorba de propunerea avansată de sovietici vizând crearea Statului Major al Forțelor Armate Unite ale Tratatului de la Varșovia. Simpla evocare a acestor proiecte, ca și a procedeelor folosite, se constituie într-un indiciu al unei ample acțiuni de provocare cu care era confruntată delegația română. Ajunsă la Varșovia, delegația română a solicitat neîntârziat o întâlnire cu liderii Poloniei, în calitate de țară
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
activitățile Mișcării de Nealiniere. Deosebit de utile, pentru scopul urmărit, au fost demersurile făcute de diplomați ai Misiunii Permanente a României la ONU pe lângă Biroul de Coordonare a Mișcării de Nealiniere cu sediul la New York. Diplomații români au argumentat cererea prin evocarea principiilor de bază care călăuzeau politica externă a României și care reprezentau, pe fond, dezvoltări ori sublinieri în cadrul Mișcării a unor principii de Drept Internațional. Argumentele lor erau întemeiate, deopotrivă, pe fapte și acțiuni concrete, cum ar fi: ● respingerea de către
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
acest stil antirealist care de-naturalizează ceea ce vedem, chiar dacă în același timp evocă o "istorie" alternativă. Prin jocul între "a spune" și "a arăta" care ne stîrnește compasiune pentru soarta cîtorva familii și persoane și care valorizează acele momente prin evocări istorice de largă respirație, trimițînd la dimensiunea universală a catastrofei naratorul ține în șah etern o identificare prin empatie. Jocul între simbolistica apăsată de simbolizări emfatice și construcția elaborată contribuie la retorica naratorului, care nu vizează atît reprezentarea ororilor holocaustului
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
infirmată; de exemplu, în Camera închisă de Maj Sjöwall și Per Wahlöo, unde personajul este arestat pentru o altă crimă, iar misterele nu sînt niciodată rezolvate în întregime. Schimbările la care este supus un gen sînt influențate de jocul între evocare, satisfacere și frustrarea așteptărilor. Cu cît este mai puternică determinarea, cu atît mai departe sîntem de tensiunea generată de întrebări privind rezultatul, și cu atît mai aproape sîntem de tensiunea generată de întrebarea dacă personajul își va confirma determinarea sau
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
așa cum noțiunea de "vizual" devine, în cazul unei imagini, neofertantă din punct de vedere analitic. Pe de altă parte, dacă o așa de mare parte a culturii ține de domeniul naratologiei sau, dimpotrivă, prezintă numai un "aspect narativ", atunci fiecare evocare a termenului nu provoacă, oare, o argumentație circulară implicînd problema specificității? De aceea, în mod tradițional, naratologia a fost folosită pentru a diferenția "tipurile" de narațiune sau de situații narative și "moduri" ale spunerii: auctorial versus personal (Stanzel), hetero-diegetic versus
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de a repeta de îndată cele ce au fost văzute sau auzite, serii de cifre, silabe sau cuvinte ori de a reproduce semne, desene. Ea se mai numește și memorie pe termen scurt și desemnează posibilitatea de a restitui prin evocare sau recunoaștere o informație după un timp de retenție scurt, variind de la o secundă la o oră. Una dintre caracteristicile cele mai evidente ale proceselor mnezice la copilul cu o disabilitate o reprezintă fidelitatea redusă a memoriei. Mulți profesori folosesc
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
ciori pe o porțiune destul de mare a sa. Există chiar o șosea colaterală ce vine dinspre Pitești pe marginea căreia se află o vale denumită de localnici Cioroaica. Ca și Caragiale, Slavici nu e un descriptiv, un ochi plastic. Deși evocarea mediului ocupă totuși un loc mare în arta sa, ea nu e rezultatul impresiei sau emoției datorate unor lucruri văzute, ci a influenței pe care ele o exercită asupra personajelor cu care intră în contact. Omul pare să stăpânească locul
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ta, și că mișelul nici chiar prin vis, ba mai ales prin vis nu poate scăpa de mișelia lui, pe când omul bine simțitor vesel veghează și dulce doarme. Slavici își scrutează trecutul cu un ochi nostalgic și alege să folosească evocarea ca formulă inteligibilă și vădit neintempestivă: Convinge-te de aceasta și vei înțelege neastâmpărul sufletesc care pe mine, omul crescut în iubire, m-a făcut să alerg rătăcind ani îndelungați, să scrutez, să răsfoiesc cărțile învățaților, să mă frământ în
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nuanțelor, îngr. Mircea Coloșenco și Sergiu Coloșenco, pref. Mircea Coloșenco, postfață Sorin Pavel, Iași, 1995; Ieftinirea vieții. Medalioane de antropologie economică, îngr. și pref. Mircea Coloșenco, București, 2000; Ultimile dialoguri cu Petre Țuțea, îngr. și pref. Gabriel Stănescu, cu o evocare de Ion Papuc, Norcross (SUA), 2000; Reformă națională și cooperare, îngr. și pref. Mircea Coloșenco, postfață Mihai Șora, București, 2001; Anarhie și disciplina forței, îngr. și pref. Mircea Coloșenco, București, 2002. Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, Ultimul Socrate, SXX, 1988
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
pe călătorul rus Mikluho Maklai ori pe revoluționarul Toussaint Louverture, limbajul acestora, „adaptat” nivelului de înțelegere al copiilor și adolescenților, scoțând și mai mult în evidență tezismul. O reușită va înregistra P. abia în Marco Polo - messer Milione, unde plăcerea evocării peisajelor orientale face în mare măsură uitată existența modelului. În cazul nuvelelor SF Audacia și Minuni la Mărgărit, destinate aceluiași public, acțiunea se desfășoară în România „construcției socialiste”, iar idealizarea epocii „noi” anulează efectul multor pasaje ce surprind bine viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]