1,801 matches
-
lucru vrednic de laudă să fii jertfită pentru izbăvirea celor mulți (II 2). Cei apropiați se gândesc numai la oroarea vărsării de sânge tânăr, fără a-i atribui vreo semnificație mai adâncă, și de aceea sunt atât de derutați de exaltarea victimei. Chiar și Ulise, care-i mulțumește fetei pentru că nu se opune morții, consideră că menirea ei e cumplită, iar nu înălțătoare : Soarta a fost vitregă cu tine, Iphigenia, curmându-ți floarea tinereții. Îți suntem recunoscători că o primești cu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
spun eu, Filip, zise învățătorul, încântat să dezvolte în fața unei urechi virgine unul dintre subiectele lui favorite, pe care elevii și prietenii le cunoșteau prea bine, sunt plătit să știu asta, și care îl proiecta într-o stare apropiată de exaltare. Potrivit puținelor dicționare care îl menționează, începu el pe un ton pedagogic, bugaz este, la origine, un substantiv comun care ar însemna, în turcă, gură de fluviu, strâmtoare, gât, pas, canal. De ce un nume turcesc pe acest străvechi pământ moldav
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pentru o operație chirurgicală!... Pesemne credea că atinseseră un asemenea grad de intimitate că puteau trece la act fără a se mai preface că cedează în transă violenței pasiunii. Oricum ar fi stat lucrurile, premeditarea și tehnica o luaseră înaintea exaltării. Desigur, tehnicii sublocotenentul nu-i subestimase niciodată meritele, dar, după el, aceasta trebuia să vină după, ca o consecință. Față de el, femeile dăduseră totdeauna impresia că inventează pe loc, pentru prima oară și doar pentru el, gesturile iubirii, dominate de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
poftă: "Te plictisesc, poate?" Îl privește cu ochii ei care albăstresc totul în jur și surâde. Ce gândește de fapt? Dar el nu se mai poate opri. "Știi, Maria-Tereza, la începuturile creștinismului, entuziasmul religios stârnea tot soiul de fenomene de exaltare. Stăpâniți de Sfântul Duh, unii rosteau, de exemplu, într-o stare de extaz, vorbe care dobândeau valoare de profeții sau de revelații. Alții aveau darul de a vorbi în limbi, fenomen cunoscut sub numele de glosolalie. Rosteau semiconștienți sau chiar
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Dresda, își are rădăcinile într-o tradiție "germanică" datînd cel puțin din timpul lui Grünenwald. Aceasta nu-i împiedică însă pe promotorii săi să se lase influențați de acea vastă mișcare care încă de la sfîrșitul secolului al XlX-lea viza exaltarea energiei vitale sub toate formele sale și de pictorii străini de cultura germană cum ar fi Paul Cezanne, Paul Gauguin și Vincent Van Gogh. În concluzie, Germania, cu a sa frămîntată și cu efervescența sa culturală, constituie pentru acest curent
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
fost supuse unor mutații profunde care constau în primul rînd în reducerea numărului patronilor și țăranilor și extinderea clasei mijlocii salariate. Ca efect al urbanizării s-au dezvoltat societățile de consum cu nivel de trai tot mai ridicat, tinzînd spre exaltarea individului si al dreptului său la fericire, în timp ce pensionarii si tineretul formează grupuri foarte mari de consumatori de o importanță aparte. În sfîrșit, uniformizarea aparentă a modului de viață si a practicilor sociale (în ciuda menținerii unor mari inegalități) nu pot
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
formate la 13 martie 1919 de către Benito Mussolini sub numele de "Fasciile italiene de luptă". Pe lîngă faptul că Mussolini împrumută idei ale gînditorilor de la sfîrșitul secolului al XlX-lea (Nietzsche, Bergson), idei ce se referă la raționalism, valorificarea instinctului, exaltarea forței și a violenței, el mai este inspirat și de antichitatea romană și "Risorgimento" din secolul al XlX-lea. În antichitatea romană, lictorii, garda magistraților mari ai Romei, purtau pe umăr fascii un mănunchi de nuiele cu o secure la
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
asupra puterilor și deșertăciunilor omenești, asupra atitudinii în fața vieții, în ideea aflării adevărului privind rațiunea scurtei existențe pe pământ. Răgazul meu îl foloseam naiv și aproape inutil. N-am fost în stare să constat, precum cei mult mai știutori, că exaltarea, solemnitatea, orgoliul, exuberanța, chiar și patetismul de moment nu se pot transforma, nici transfigura în starea de a ieși din neputință și somnolență, nici vorbă de o modalitate inițiatică înspre dreapta judecată și echilibru. În acest timp mă gândeam că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Cantacuzino: "Epocile lui Ștefan cel Mare și Petru Rareș, prin operele ce ne-au lăsat, exprimă mai bine echilibrul unei mecanici spirituale. Căci în bisericile acestor domnitori putem vedea concepția de o constructivitate rațională a Bizanțului luptând cu tendința de exaltare a formelor din arta gotică. Iașul păstrează frumusețea unui mare decor și demnitatea unui mare trecut, recâștigând, prin pitoresc și prin mândria siluetei, lipsa de organizare și excesul său de hazard". Aproape că orice cuvânt în plus devine de prisos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
mi-a trimis cartea-i de vizită într-un plic, și pe verso-ul ei multe urări de tot felul, încheiate cu "din toată inima". Cred că întotdeauna mă bucur cînd mi se dă atenție, deși nu o recunosc cu exaltare. E bine că are încredere-n mine. Și eu am nevoie de încredere pentru că munții aceștia mi-au dat pe lîngă Frumusețe și o haimana numită Singurătate. În seara aceasta am pus 8 poeme într-un plic. Pentru D.R. Popescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
doamna Floarea, să comunice, astfel ca să poată transmite gândurile, cunoștințele, temerile sau așteptările. Comunicarea asta însă se bazează pe rațiune și este precisă când vine vorba de a comunica chiar și în sentimentele care trezesc în sufletul nostru bucuria, tristețea, exaltarea, deznădejdea sau dulcea melancolie a aducerilor aminte, așa că în mâinile talentatei Hana, putem ajunge niște visători influențați numai cu ajutorul cuvintelor. Departe de a fi o simplă înșiruire de date geografice sau întâmplări mărunte, notele din călătoria autoarei în Japonia sunt
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
prin războaiele din Est... cu poezie și cu speranță. Dar același spirit pe care îl știi deja la mine, dragă Angela Baciu: cealaltă lume, starea iscoditoare a celuilalt dumnezeu. o lipsă de inhibiție în expresie face diferența dintre curaj și exaltare trebuie să vă spun că totul în artă stă în adevăr și în sinceritate, în instinctele asmuțite asupra realului o luptă directă sângeroasă cu ghearele ascuțite, cu tăișul dinților necariat, cu porii deschiși, cu irișii largi adulmecând clipa când cealaltă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
am învățat să nu pun niciodată în ramă, că să zic așa, niciun scriitor. Încerc să trăiesc firesc aceste legături de prietenie și aceste amintiri din lumea literară pe care mi le-a îngăduit Dumnezeu, fără patetisme falsificatoare și fără exaltări nepotrivite. De altfel, am și mulți prieteni care nu sunt scriitori, pe care îi prețuiesc mult și care îmi îmbogățesc viața. A.B.La ce lucrați în prezent? După ce în ianuarie am predat editurii romanul despre sanatoriul la care am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
predicție, inspiratio și revelatio (fenomene interferente) funcționează nu doar în aria sacrului. În materie de creativitate, cineva "inspirat", pătruns de un anumit elan plăsmuitor, se crede capabil de miracole. Un astfel de elan e act de miraj plenitudinar, aliaj de exaltare și beatitudine; momentan, sfâșierile, dubiile, disensiunile omenescului obișnuit se decolorează. Orice creator autentic, indiferent de domeniu, se simte vizitat de un daimon bun (în latină genius); la cei din vechime, grecescul enthousiasmos era un mod de jubilație pură, entheos presupune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pe locul unde a fost satul Fleury. Doar o placă amintește că pe acolo au fost gospodării cu oameni harnici. Ajungem la fortul Douaumont. Când fortul acesta a căzut, după lupte Îndelungate, extrem de Înverșunate, În toată Germania a fost o exaltare generală. Aci, o Înaintare de o sută de metrii era anunțată cu surle. Între Douaumont și Vaux, câmpul după 10 ani e plin Încă de sârmă ghimpată, de baionete frânte de gamele și centiroane, de măști individuale, de gropi imense
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mașinile aliniate în parcarea blocului (în care putem regăsi inteligențele ce le-au proiectat, muncitorii atenți la asamblarea perfectă a componentelor și bucuria întregii familii la apariția triumfătoare a tatălui la volanul noului autoturism)... Astăzi am avut un moment de exaltare inocentă atunci când, așezat fiind la o banală coadă la Romtelecom, am conștientizat că exist, am reușit să văd frumusețea (normalitatea) întregului spațiu în care mă găseam, cu pereții aceia de un alb imaculat ce se desfășurau în fața ochilor, cu operatoarea
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Eliade există un anumit interes pentru această arie morfologică, folclorul cabirilor, al călușarilor și mitologia războinicului, dar el se manifestă mai ales după război 1. Iar acei topoi care ar fi putut fuziona cu elemente din recuzita interioară a războinicului, exaltarea mistică, trăsătura inițiatică a comportamentului său, investirea sacră a violenței, de regăsit în morfologia metalurgiștilor antici și făurarilor, sunt ingrediente pe care Eliade le-a dezvoltat independent de orice ideologie imperială germanică. Faptul că nu l-a întâlnit pe Wikander
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
a eshatologiei iudaice și gnostice, opțiune de multe ori practicată sub forma unui „pan-iranism” abuziv. Nu este deloc întâmplător că această critică vizează la Culianu și consecințele ideologice ale acestei poziții: alimentarea euforiei naziste a originii pure, nobile, ariene, prin exaltarea preeminenței influente a uneia dintre ramurile ariene, Iranul. Pentru o dezbatere amplă despre istorism și anistorism la Eliade, se poate consulta cu profit Douglas Allen, Myth and Religion in Mircea Eliade, Garland Publishing, New York -Londra, 1998 (20022), în special cap
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Într-un mediu radical diferit și neposedând anticorpii necesari, sucombă rapid de boli aparent anodine. Nu, fatalismul românesc, care a ridicat balada Miorița pe un Înalt piedestal destinal și istoric, nu m-a atras niciodată și, nu rareori, cu o exaltare nepotrivită și cu un exces de argumente, am combătut-o În fața prietenilor mei, de o mie de ori mai calmi, mai convingători, mai „eleganți”, decât provincialul funciar care eram și aveam să rămân. Și - dar asta s-a văzut abia
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
continuând să fie nu numai „corifeul”, dar și „servitorul” afectuos, generos și extrem disponibil pentru fiecare În parte dintre cei patru sau cinci amici ai săi, Matei, Grigore, Cezar și subsemnatul, vorbindu-ne de bine În fața „străinilor” sceptici, cu o exaltare și complicitate fraternelă rară! (El l-a convins pe „scepticul și sarcasticul” Paul Georgescu, atotputernic șef al Gazetei literare care avea un impact literar, dar mai ales politic, egal cu Scânteia partidului, să-i descopere - În sensul unei lansări efective
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
citat mai sus emoția, bucuria unică pe care am simțit-o pe la douăzeci de ani citind cartea lui Thomas Carlyle Cultul eroilor, o satisfacție mai mult decât intelectuală, care se Învecina, În acea „vreme psihologică” a mea, cu o altă „exaltare livrescă” - momentele când am parcurs romanul Roșu și negru al lui Stendhal, carte pătrunsă de același spirit, al „cultului individualității extreme”. Cam după vreo trei decenii, Dostoievski, publicând În ’861 Crimă și pedeapsă, Își „trădează” aceeași „aplecare” sau „mod instinctiv
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
până la spaimă, de care ascultau, modificându-și radical existența și felul de a fi sau cu care luptau, precum Iacob. Atât mi se păreau de „neverosimile” aceste momente și, prin intensitatea lor, le-am comparat mai sus cu minutele de exaltare nefirească ce Îi preziceau o criză de epilepsie mult-Încercatului și magicianului artei și psihologiei noastre - Fiodor Mihailovici Dostoievski. Dar... cum să le Înțelegi doar cu mintea „noastră de acum” și cu bietele cârje ale experienței?!... Iar aceste momente - care cu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care legionarii au Încercat să rămână singuri la putere) a fost lichidată, nu Înainte de a face noi victime, mai ales printre evrei. Până la 23 august 1944 Antonescu a condus țara. „Fascismul“ lui era de altă factură decât fascismul legionarilor. Față de exaltarea mistică a acestora și de răbufnirile lor anarhice, Antonescu era un militar care iubea ordinea. Se anunțau vremuri ceva mai liniștite. La scurt timp Însă, România a intrat În război alături de Germania Împotriva Uniunii Sovietice (22 iunie 1941). Antonescu nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu are nici o valoare dacă nu este dublată de eforturi în planul vieții reale, de aceea, cred că orgoliul național ar căpăta o mult mai bună utilitate dacă l-am orienta către atingerea unor standarde de civilizație modernă decât spre exaltarea unor mituri fondatoare, inconsistente și de-mobilizatoare, în fond, sau în distribuirea de „legitimații de patrioți” - apanajul societăților subdezvoltate, restanțiere în materie de istorie contemporană. La aeroportul din Madrid, am petrecut mai multe ore observând lumea în mijlocul căreia nimerisem: o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
discuții. Rușii sunt mirați să afle că „moldovenii” vor în Europa, pentru că noi nu i-am obișnuit cu atitudini demne. Cu balticii e altceva, ei și-au afișat întotdeauna diferența, și-au respectat memoria istorică, nu s-au rezumat la exaltarea unor atribute folclorice, pe când niște pălmași din Basarabia... Totuși, Inga Lindqvist s-a dovedit mai maleabilă și dispusă să renunțe la această optică (orișicum, influența suedeză!), și chiar am reușit, ulterior, să avem un dialog destul de bun cu ea pe parcursul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]