2,236 matches
-
cinci etc și se formulează propoziții al căror sens trebuie cunoscut de către logopat. Corectarea deformărilor de articulare - Deformarea transfonemică a grupului ce, ci în șe, și se datorează lipsei semiocluziei și exploziei articulatorii, sunetul emis având doar un caracter fricativ. Exersarea articulării sunetului t și repetarea distinctă, într-o primă etapă, a succesiunii grupului t-șe va permite reintroducerea exploziei fonemului t și fuzionarea ei cu fricativa vocală șe și pronunțarea sunetelor ce, ci. - Deformarea transfonemică a grupului ce, ci în grupurile
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
degetul copilului se produce o mișcare laterală a vârfului limbii sub arcada dentară superioară. - Vibrarea buzelor în mișcarea „fornăitul calului' este un exercițiu util în obținerea r-ului labial, dacă tentativele anterioare au dat greș după o perioadă lungă de exersare condusă corect din partea logopedului. Dacă vibrația buzelor nu poate fi realizată, se ajută producerea ei cu degetul arătător, care se mișcă repede de sus în jos pe mijlocul ambelor buze. - Odată obținut, sunetul r se exersează în silabe deschise, închise
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
fi: calcul. calcul, calcul,ca-lcu-l, c-a-l-c-ul-lăa-t, l-l-l-l. Sinteza urmează analizei sub forma: l-l-l-l, calcul, calcul, calculator sau integrarea cuvântului în propoziții scurte: El calculează cheltuielile. Luptăm pentru libertate. Laleaua este o floare. Se poate folosi ca etapă preliminară introducerii propoziților exersarea sintagmelor: oală de lut, plan de lecții, supă de găluște, alegere liberă, plan de luptă care abundă de consoana l. Propozițiile trebuie înțelese de către logopat. Deformări de articulare ale fonemului l În general, fonemul l odată deprins se păstrează și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
general, fonemul l odată deprins se păstrează și nu este influențat de alte sunete vecine. - Articularea prelungită a fonemului l în cuvinte, ca de exemplu: palllmă, palllton, se datorează întârzierii desprinderii limbii de pe planșeu și unei sonorizări prelungite. Se indică exersarea unui suflu și a unei sonorizări scurte a sunetului l în silabe închise cu l intermediar: pâlc, talc, melc, alt, înalt, cald. - Parazitarea sunetului l de vocala î sub forma: galîben, calîcul, calîd se datorează prelungirii sonorizării după desprinderea limbii
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
acestei poziții, obișnuinței logopatului de a realiza ocluzia cu partea anterioară a limbii sau lipsei obișnuinței de a realiza retropulsia limbii. Deprinderea mișcării de retropulsie - zvâcnire anterioară scurtă a limbii se face după o serie de exerciții pregătitoare, ce includ exersarea ocluzivelor surde - p îbariera I) și t îbariera a II-a), exerciții de antrenament motric prearticulator al limbii și exerciții respiratorii de reglare a intensității suflului exploziei articulatorii. Articularea fonemului impune adoptarea poziției articulatorii cu retragerea limbii și aplicarea rădăcinii
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
fi realizată pentru un mai bun control și cu indexul sau cu o linguriță. Fonemul c are o dificultate medie în pronunțare. Ceea ce prezintă unele dificultăți este deprinderea transferului articulator în cadrul cuvintelor. Păstrarea fonemului c necesită un timp îndelungat de exersare pentru consolidare. Orice semn privind pierderea pronunției sunetului c trebuie dublat de o intervenție promptă privind poziționarea limbii și corectarea ocluziei articulatorii. Se exersează articularea consoanei c în cuvinte scurte în care transferul articulator să fie între cele trei zone
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cu alte foneme arată lipsa de consolidare a fonemului în etapa de demutizare. Fonemul c odată deprins necesită o activitate susținută de consolidare, lecție de lecție, întrucât se pierde cu ușurință. În nici o ședință de recuperare nu trebuie să lipsească exersarea fonemului c izolat, în cadrul cuvintelor și contextului propozițional. Se recapitulează cuvintele învățate schimbând structura exprimării și apoi se trece la achiziția de noi cuvinte, în care fonemul c ocupă poziții progresive: inițială, intermediară și finală: carte, creion, macara, parcus, toc
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
merg, fulg etc., cu care trebuie să se alcătuiască propoziții: Fug la gară. Bag guma în gură. Fac gargară pentru gât. Strâng gunoiul cu grebla. Fonemul g, chiar dacă este deprins corect, se defectează cu ușurintă, de aceea este necesară o exersare sistematică în fiecare oră ce urmează lecției destinate achiziției, dar mai ales trebuie sesizat cu promptitudine pronunția defectuoasă. Se recomandă ca o perioadă subiectul să întrebuințeze palparea vibrațiilor pentru a avea un feedback proprioceptiv bun în antrenamentul sonorizării. Deformările de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
poate exersa fonemul ă prin pronunțarea cuvintelor: păpădie, pălărie, băț. Se exersează cu articolul nehotărât substantivele de gen feminin care au pe ă în poziție finală: o fată, o pată, o masă, o casă etc. Aplicăm metoda fonetică analitico-sintetică pentru exersarea izolată a fonemului ă, dar și pentru posibilitatea deprinderii și altor combinații silabice. Deformări de articulare a fonemului ă - Deformarea fonemului ă în vocala a se corectează prin retragerea limbii și micșorarea deschiderii mandibulei. - Deformarea fonemului ă în vocala o
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
comisurilor bucale în pronunție. - Deformarea fonemului ă în vocala e impune retragerea limbii, nu ridicarea ei. - Desonorizarea sau nazalizarea în tonalitate înaltă îvoce de cap) a fonemului ă necesită redobândirea unei fonații laringiene, cu vibrații toracice îvoce din piept), prin exersarea articulării diapozonului vorbirii - fonemul a. (22, 184, 228) Demutizarea vocalei I Fonemul i este o vocală închisă, dispunând alături de fonemul î de cea mai redusă deschidere a mandibulei, nerotunjită prin lipsa influenței dispoziției labio-faciale în pronunție, și anterioară prin localizarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
reprezintă simboluri ale personalității, rolului, statusului și contextului social. Motivat să transmită publicului o impresie pozitivă, după cum sugerează una din premisele modelului dramaturgic, individul este de multe ori conștient de funcțiile vestimentației: de semnalizare a bogăției materiale, dar și de "exersare a modestiei sistemice" (E. Goffman 1959/2003, 65). 3.2.5. Managementul impresiei înfățișării și interesul vestimentar Sesizând valoarea modelului dramaturgic pentru studiul psihosociologic al vestimentației, Susan B. Kaiser propune două variabile de măsurare a managementului impresiei înfățișării (appearance management
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
competiție. Interdisciplinaritatea oferă posibilitatea corelării conținuturilor conceptuale, metodologice și practice ale diferitelor discipline. Formarea viziunii interdisciplinare asupra lumii și, În același timp, formarea elevilor pentru a fi apți să realizeze abordări de acest fel, necesită modalități de lucru bazate pe exersarea principalelor procese ale gândirii, fără de care nu este posibilă cunoașterea multiplelor și variatelor interdependențe dintre fenomenele lumii reale. Abordarea interdisciplinară pornește de la ideea că nici o disciplină de Învățământ nu constituie un domeniu Închis, ci se pot stabili legături multiple intra-
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
românești și a patriei cinstire”, în învățămîntul liceal și tehnic profesional, an 30, nr. 8, aug. 1982, p. 8 (despre activități menite să ridice calitatea predării și îmbogățirii limbii și literaturii române în școlile din jud. Dolj). [241] SAVA, PROFIRA, Exersarea vorbirii dialogate în vederea sociabilizării copiilor preșcolari, RPed, 31, nr. 12, 1982, 24-27. [242] SĂTEANU, CORNEL, Aspecte ale sinonimiei interlingvistice din perspectiva lingvisticii contrastive, IM, 149-158. [243] SCHVEIGER, PAUL, Gramatica textului - cadru teoretic de analiză a mesajelor standard (Posibile sugestii pentru
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
La Vulturi! în: LRȘ, p. 128-131. [reluare din LLR, 5, nr. 4, 1976, p. 24-27]. [108] MÎNDRESCU, ENACHE, Permanent în atenție - exprimarea corectă a elevilor, în “Tribuna școlii”, an 13(34), nr. 285 (1371), 1986, p. 11. [109] MOCUȚA, AURICA, Exersarea auzului fonematic, Tribșc, 13, tir. 286, 1986, 9.. [110] MUNTEANU, ȘTEFAN, Stilurile funcționale ale limbii literare, în: LRȘ, p. 41-43. [reluarea art. Stilistica funcțională, LLR, 5, nr. 1, 1979, p. 13-16]. [111] MUREȘANU, ILEANA, Un dicționar practic pentru străini - abordare
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
naționale, vocabular român-german, Editura Didactică și Pedagogică, 1996. [8] BALLA, SARA, Limba română, manual pentru clasa a III-a învățământul cu predare in limbile, minorităților naționale, vocabular româno-maghiar, Editura Didactică și Pedagogică, 1996. [9] BARBU, ANGELICA; CONSTANTIN, BARBU, Modalități de exersare a citirii la clasele mici, în Rev. învățămîntul primar, nr. 1-2, București, 1996. [10] BIRĂU, RODICA, Să dezlegăm tainele abecedarului / Rodica Birău, Carmen Iordăchescu ; il. Mihaela Dinu-Pițigoi. - Pitești: Carminis, 1996. [11] BOATCA, MARIA, Manual preparator de gramatica a limbii române
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
45, 2007, 2 vol. [36] DAVIDOIU-ROMAN, ANCA; PARAIPAN, LUMINIȚA, Limba și literatura română: modele de subiecte pentru teza unică: [25 de variante]: clasa a VII-a, Pitești, Paralela 45, 2007, 2 vol. [37] DEMIAN,REGINA, Să scriem corect!: auxiliar pentru exersarea scrierii - clasa a II-a, Târgu Mureș, 2007, 51 p. [38] DEREVLEAN, SIMONA-MARIA, Exerciții și probleme pentru vacanță (limba română și matematică) clasa I a, Suceava, Editura Universității, 2007, 60 p. [39] DINCĂ, GABRIELA, Teste și modele de teze cu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a II-a, Cluj-Napoca, Sinapsis, 2007, 96 p. [68] HRISTU, ION; HRISTU, VAL-ADRIAN, Compuneri pentru elevii din clasele I-VIII, Constanța, Editura Fundației Umaniste Mentor, 2007, 54 p. [69] HURGOIU, LUMINIȚA, Limba română: clasa a III-a - caiet special pentru exersare suplimentară, Slatina, Didactic Pres, 2007, 47 p. [70] HURGOIU, LUMINIȚA; FONOAGE, LOREDANA; POENAR, FLORELA, Caiet de vacanță: clasa I: limba română, matematică, Slatina, Didactic Pres, 2007, 50 p. [71] HURGOIU, LUMINIȚA; POENAR, FLORELA, Limba română: clasa a II-a: caiet
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Didactic Pres, 2007, 47 p. [70] HURGOIU, LUMINIȚA; FONOAGE, LOREDANA; POENAR, FLORELA, Caiet de vacanță: clasa I: limba română, matematică, Slatina, Didactic Pres, 2007, 50 p. [71] HURGOIU, LUMINIȚA; POENAR, FLORELA, Limba română: clasa a II-a: caiet special pentru exersare suplimentară, Slatina, Didactic Pres, 2007, 46 p. [72] HUZDUP, DOINA ELENA; POPESCU, CRISTINA VIOLETA, Exerciții și probleme de vacanță (matematică și limba română) clasa a II-a, Suceava, Editura Universității, 2007, 486 p. [73] HUZDUP, DOINA ELENA; POPESCU, CRISTINA VIOLETA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
importanța formării spirituale interioare, ci au propus alte înțelesuri ale acesteia. Rolul artelor și statutul artiștilor în Bizanț au fost cu totul altele decât în spațiul latin, mai cu seamă în raport cu Renașterea italiană. Pentru apuseanul renascentist, a dobândi abilități în exersarea diferitelor arte era înțeleasă ca o necesară completare a preocupărilor legate de disciplinele umaniste. Acest fapt trebuie pus în legătură cu noua perspectivă în care era văzută și înțeleasă realitatea ce se prezenta omului Renașterii apusene. Ca să înțelegem prefacerea mentalului apusean la
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
niciodată de dragul lui, însă a fost practicat ori de câte ori a fost justificat acest exercițiu de limpezire. În spatele întrebării stă de fapt o alta, mult mai adâncă prin implicațiile sale, anume dacă adâncimea spiritualității unui om poate fi măsurată doar de gradul exersării formale și în scris a intelectului său (în mod similar se poate pune problema și în legătură cu ansamblul unei tradiții spirituale). Putem întrezări răspunsul pe care l-ar fi dat un bizantin. Protagoniștii mișcării culturale a epocii niceene a Imperiului, condus
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de concept. Vladimir Lossky este cel ce are meritul sesizării acestei diferente ce marchează modul în care s-a putut face filosofie în tradiția răsăriteană. Discursul filosofic primește un nou rol, în timp ce sensul de investigație, de descoperire a adevărului prin exersarea rațiunii, care a avut excepționale rezultate în tradiția greacă, a fost părăsit aproape complet. Să nu uităm însă că această modalitate de speculație, care a fost filosofia greacă, a depășit granițele discursului filosofic căutător de adevăr, deschizându-se către afirmația
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
dintr-o folosire mereu schimbată și aparent inconstantă a terme¬nilor. Spre exemplu, folosirea termenului filosofie avea un înțeles care trebuie cu atenție dedus din folosirea sa contextuală. Trecerea vremii înseamnă și o acumulare a textelor ce mărturisesc asumarea și exersarea filosofiei exoterice și esoterice, de aceea accentele și preocupările cunosc schimbări, o comparare a textelor produse în intervale diferite indicând folosirea pe alte coordonate a reperului dogmatic. Referința la tradiție nu însemna de fapt raportarea la același lucru pentru toți
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
folosirii gândirii în aprofundarea și cenzura experienței spirituale. Și din prisma acestei mentalități se conturează un al doilea motiv în păstrarea unei folosiri nespeculative (în sens conceptual) a terminologiei filosofice clasice. Filosofia din interior, care avea în mod hotărâtor dimensiunea exersării practice a precep¬telor spirituale și a recursului la experiență în înțelegerea oricărei afirmații din câmpul misticii, se găsea sub pericolul relativizării și imposibilității de a fi verificată atâta vreme cât nu se putea stabili un mediu lingvistic etalon care să se
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
iubirii de înțelepciune. De cele mai multe ori, filosofarea a fost un act tăcut, cunoscut doar prin ceea ce se putea surprinde din felul de viață al celui ce căuta tăcerea și fuga de lume. Această continuă aprofundare și nuanțare a căilor de exersare a filosofiei în tăcere s-a lăsat în vremurile de criză cunoscută și la vedere, atât prin discurs cât și în scris. Începând cu Arie și terminând cu disputa hesychastă istoria vieții bizantine consemnează numele unor asceți care au părăsit
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cea a unirii ei cu sine într-o stare de desăvârșită simplitate. „Fericiți cei săraci cu duhul” este o frază ce avea o semnificație foarte precisă pentru bizantini, dar atingerea acestei fericite stări nu era apanajul prostiei, inculturii, ci al exersării celei mai subtile a minții. Într-un mod asemănător cu afirmațiile lui Pitagora din antichitate, a filosofa nu este altceva decât exprimarea năzuinței spre înțelepciunea pe care filosoful nu o deține. Cel ce reușește însă să atingă starea minții ce
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]