5,246 matches
-
la eliminarea lor, căci, alături de prostituțiexe "„prostituție" și pornografie, toate cele de mai sus servesc la umilirea femeilor și la menținerea lor în frică. Umilirea și înfricoșarea femeilor sunt ingredientele necesare ale patriarhatului. În afara acestor obiective strategice, legate de recunoașterea, explicarea și deconstrucția patriarhatului, de găsirea unui limbaj plecat din experiențele particulare și din imaginarul femeilor, feminismul radical activist a avut și are și o agendă practică: construirea unor centre de criză și a unor refugii pentru femeile bătute, mișcări pentru
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
pe cea metateoretică, metodele folosite în cercetare. În (1980), Rescher discută despre două tipuri de scopuri ale cercetării științifice. Prima categorie le include pe cele teoretice, anume descrierea și explicația, și vizează probleme de caracterizare a „ce” și „cum”, de explicare a motivului pentru care anumite fenomene au loc („de ce”). Cea de-a doua categorie le include pe cele practice, și anume predicția și controlul, și vizează, în termenii autorului, „canalizarea așteptărilor, ghidarea acțiunilor, și, în general, se relaționează controlului mediului
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
contactului direct și activ cu obiectele și fenomenele studiate sau cu Înlocuitorii acestora (modele, imagini, mulaje, schițe etc.); altfel spus, sunt necesare o permanentă orientare intuitiv-activ-practică a procesului didactic și utilizarea unei diversități de materiale și mijloace didactice utile În explicarea și Înțelegerea conținuturilor sau completarea informațiilor lacunare. 4.1.4. Gândirea tc "4.1.4. Gândirea " Prin caracteristicile și mecanismele sale, gândirea se profilează ca o activitate psihică foarte complexă, având la bază un „proces conjunctiv de Însemnătate centrală În
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
stări de fapt, ci sunt analizați și făcuți cunoscuți factorii care conduc la obținerea anumitor rezultate de către elevi, În vederea ameliorării sau restructurării demersului pedagogic (realizează o reflectare cât mai obiectivă și mai exactă a rezultatelor, activității și proceselor, Însoțită de explicarea cauzelor sau factorilor care au generat acea situație); - prognostică - oferă posibilitatea de a emite presupoziții și a anticipa performanțele viitoare ale elevilor, luând În considerare rezultatele Înregistrate; această funcție este necesară pentru a organiza și a planifica secvențele didactice următoare
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
pe cooperarea, colaborarea și comunicarea Între elevi În cadrul activităților didactice, precum și pe interacțiunea dintre profesori și elevi sau Între profesori (eficiența Învățării presupune lucrul profesorilor În echipă) ca o modalitate permanentă de lucru; - negocierea obiectivelor se referă la discutarea și explicarea obiectivelor acțiunii de Învățare În cadrul relației dintre profesori și elevi, deoarece fiecare participant la actul Învățării are ideile, experiențele și interesele personale de care trebuie să se țină seama În proiectarea activităților didactice; - demonstrația, aplicația și feedbackul se referă la
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
temei de studiu și a avantajelor lucrului În grup pentru rezolvarea ei; - crearea posibilității ca membrii echipei să fie consiliați, Îndrumați și să aibă acces la informații și materiale; - crearea unei atmosfere propice de lucru și a unui spațiu adecvat; - explicarea modului de evaluare a muncii colective și a fiecărui membru În parte. Învățarea prin cooperare solicită din partea educatorilor o serie de competențe pentru bunul mers al activității: - competența empatică presupune abilitatea de a lucra cu elevii, educatorul reușind să se
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
evenimentele anterioare - ce anume s-a Întâmplat Înainte de apariția comportamentului manifestat (spre exemplu, ce s-a Întâmplat În ora de dinainte, În familie, Înainte de a veni la școală, pe terenul de sport etc.); - comportamentul - În ce anume constă comportamentul respectiv (explicarea cu exactitate a comportamentului manifestat de elev); - consecințele - care este rezultatul comportamentului respectiv (spre exemplu, ceilalți elevi se supără, mustrări din partea profesorului, elevul refuză colaborarea etc.). În urma luării În considerare a Întregii succesiuni, este posibilă descoperirea cauzelor unui anumit comportament
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
noțiuni: trebuință, impuls, dorință, intenție, scop, expectație, aspirație, ideal ș.a., asupra cărora nu ne vom opri în acest demers. Preocupările pentru motivație au făcut obiectul specialiștilor din diferite domenii. Au fost dezvoltate o serie de teorii care ne conduc la explicarea și înțelegerea acestui fenomen foarte complex - motivația umană. Astfel, teoriile motivaționale moderne analizează factorii și condițiile care influențează comportamentul angajaților (Johns, 1998Ă. Ele se pot clasifica în două categorii: ● teorii centrate pe studiul nevoilor, numite și de conținut: pun accentul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
și comportamentul oamenilor. Direcția poate fi de întărire, creștere a motivației sau de reducere și pierdere. Putem conchide așadar că o bună cunoaștere a fenomenelor motivaționale ale membrilor unei organizații sociale s-ar dovedi utilă pe următoarele direcții: aă a explicării și înțelegerii diverselor comportamente organizaționale ale oamenilor; bă a prevenirii și ameliorării unor comportamente datorate intrării în funcțiune a diferitelor tipuri de motivații; că a stimulării creșterii motivației și/sau a evitării reducerii sau pierderii ei. Prin conduita sa, omul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
la rolurile sociale valorizate”. În acest sens, aplicarea principiului normalizării devine un proces explicit de „valorizare a rolului social”, având ca obiectiv „crearea, sprijinul și protecția rolurilor valorizate social, în cazul persoanelor expuse riscului de devalorizare”. După descrierea, reformularea și explicarea principiului normalizării, Wolfensberger și-a îndreptat atenția asupra semnificațiilor acestuia pentru practică, asupra modalităților de transpunere a sa în acțiune. În acest sens, el a elaborat un model prin care arată că implicațiile normalizării pot fi luate în considerare din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
experimentale inspirate de teoria atribuirii au și demonstrat-o, ca părinții să invoce cu mai mare pondere factori exogeni familiei și personalității copilului atunci când e vorba de insuccese, scoțând în evidență meritele personale ale copilului sau ale membrilor familiei pentru explicarea succeselor. În general însă, vom obține răspunsuri realiste, pentru că acestea se referă la un domeniu apropiat, accesibil și deci cunoscut celor interesați. Prin experiența de zi cu zi ajungem ca, până la un punct, fiecare dintre noi să fie un „expert
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
foarte importante, nu doar pentru propria lor conduită, ci și pentru investigațiile sistematice deanvergură, ținând de domeniul psihologiei sociale, al sociologiei, al antropologiei sau al altor discipline socioumane. Pentru că, chiar dacă nici o cercetare serioasă de acest gen nu confundă descrierea și explicarea unui fenomen social cu reprezentările și interpretările subiecților-actori implicați în respectivul fenomen, datele culese prin interviuri, chestionare, discuții de grup sau alte tehnici reprezintă „materia primă” de bază în construcțiile ulterioare, oricât de dezvoltate și subtile apar ele în final
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se situează uneori mult sub valoarea celei științifice trebuie completată cu evidențierea neajunsurilor, limitelor, riscurilor și erorilor pe care acest tip de cunoaștere le comportă, deducând de aici necesitatea demersului de tip științific și în domeniul sociouman. a. În descrierea, explicarea și interpretarea structurilor și fenomenelor (psiho)sociale, la nivelul conștiinței comune, intervin, în măsură considerabilă,subiectivitatea, interesele, aspirațiile și valorile unei persoane sau ale unui grup social, ceea ce poate deforma percepția corectă a realității. Funcționează expunerea și filtrarea selectivă, adică
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
angaja în discursul cognitiv valorile și interesele proprii. Saltul de la o cunoaștere socială comună la una științifică s-a produs și prin constituirea unor metode de testare a ipotezelor și de control al factorilor (variabilelor) ce intervin în descrierea și explicarea unui fenomen. b. Chiar dacă reprezentările (percepțiile) obținute la nivelul simțului comun ar fi corecte și pertinente, ele sunt întotdeauna particulare, rezultat al unui context specific. Or, o eroare frecventă a simțului comun constă în tendința de a generaliza și absolutiza
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care, de regulă, nu sunt precis formulate în cadrul teoriilor slabe. Propozițiile acestora sunt doar orientative, iar procesul de operaționalizare a unor asemenea idei generale nu este facil. În cazul teoriilor tari, confruntarea cu empiricul generează următoarea tendință: cu cât încearcă explicarea unor fenomene sau comportamente mai complexe sau, oricum, care nu intră în actualele lor posibilități de predicție, cu atât respectivele teorii se îndepărtează de caracterul riguros (înalt formalizat). Astfel, teoria costurilor și beneficiilor (și cea a alegerii raționale), pentru a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
serie de studii sistematice ne arată că viziunea raționalității actorului social este doar parțial confirmată și că versiunea ei tare (a alegerii raționale) are mai curând un caracter normativ. Aceasta nu este însă de neglijat, ea funcționând, în descrierea și explicarea realului,în genul a ceea ce Max Weber numea „tipuri ideale”. Pe de altă parte, chiar în variantele lor mai puțin riguroase, teoriile tari au o mai puternică valoare de orientare îndescrierea, explicarea și interpretarea socioumanului decât cele ce stau sub
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
însă de neglijat, ea funcționând, în descrierea și explicarea realului,în genul a ceea ce Max Weber numea „tipuri ideale”. Pe de altă parte, chiar în variantele lor mai puțin riguroase, teoriile tari au o mai puternică valoare de orientare îndescrierea, explicarea și interpretarea socioumanului decât cele ce stau sub semnul vagului. 7. Și în sociologie, cercetările empirice diferă foarte mult între ele, nu numai ca grad de elaborare teoretică, dar și ca pondere a acestei componente (fie ante-, fie postcercetare). Într-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
valabile, cu acțiune mecanică nu e productivă. Ca și alte „fapte sociale”, ele sunt supuse presiunilor situaționale, interpretărilor și schimbărilor. Dacă ar fi să sugerăm totuși o poziție care ni se pare cea mai benefică pentrucercetătorul pus în fața studierii și explicării unor fenomene concrete, credem că, din toată această dispută în jurul naturii, generalității și gradului de constrângere ale sistemului de valori, cel mai profitabil este să optăm pentru o variantă individualist-raționalistă moderată, de genul următor. Recurgerea la invocarea sistemului de valori
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dimensiuni, A1, A2, ..., Ak, și că fiecare dintre acestea generează un număr de întrebări, să zicem, în medie m. Să mai admitem că va fi necesar să mai distingem un număr r de factori complecși B, C, D, ..., necesari pentru explicarea fenomenului A sau prezentând alt interes pentru cercetare, fiecare reclamând descompunerea în s dimensiuni, a câte t indicatori (întrebări), în medie. În fine, să mai adăugăm că, practic, orice chestionar mai conține un număr de v întrebări numite de identificare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
astfel de instrumente pentru a răspunde mai ușor solicitărilor mai multor beneficiari. În astfel de cazuri, structura logică a setului de întrebări se aseamănă cu cea descrisă anterior, cu deosebirea că ceilalți factori complecși, B,C, ..., nu se aleg pentru explicarea lui A, ci devin subunități de sine stătătoare din punctul de vedere al problematicii. Astfel, în loc să efectueze cheltuieli cu mai multe anchete, instituția respectivă rezolvă totul printr-o singură descindere pe teren. Lucrul este posibil, firește, dacă la nivelul aspectelor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a văzut în primul capitol, adevărul se găsește undeva la mijloc. Atât concepția accentuat scientistă, care rupe complet cunoașterea științifică în domeniul socialului de cea comună, considerând motivațiile invocate de indivizi doar un epifenomen neglijabil, cât și cea care reduce explicarea fenomenelor sociale la determinarea motivelor sau cauzelor cel mai frecvent invocate de oameni sunt abordări ce exagerează sau simplifică în mod nepermis lucrurile. 3. Tipuri de întrebări, în funcție de forma de înregistrare a răspunsurilortc "3. Tipuri de întrebări, în func]ie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care să poată fi sunat pentru a susține o discuție telefonică mai lungă. Riscul depășirii pragului acceptabil și rezonabil de întrebări apare și în chestionarele unitematice, din cauza dorinței firești de a recurge la cât mai mulți indicatori pentru descrierea și explicarea fenomenului urmărit, dar el este cel mai evident în cazul chestionarelor omnibuz. Acestea pot depăși ușor chiar și 300 de întrebări, lucru ce ridică serioase dubii asupra posibilității reale de aplicare a unui astfel de instrument. Și nu e vorba
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
varianța reflectă„gradul de nedeterminare” privind starea indivizilor dintr-o populație, în raport cu plasarea lor pe scala valorilor unei caracteristici. De aceea, introducerea unei noi variabile care reduce varianța factorului dependent este interpretată ca o contribuție (proporțională cu această reducere) la „explicarea” variabilei dependente. Dar această interpretare a varianței nu va interveni aici. Singurul aspect care realmente este esențial în acest punct îl constituie interpretarea abaterii standard (și inclusiv a varianței) ca indicatori de dispersie, adică ai gradului de eterogenitate a populației
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a.m.d. Există însă și alte genuri de studii care nu reclamă neapărat o reprezentativitate în sensul statistic descris, căci ele urmăresc descifrarea unor aspecte de mai mare generalitate și uniformitate. De regulă, aceste din urmă cercetări au ca obiectiv explicarea unor mecanisme sociale, a unor relații, comportamente sau atitudini. Poate părea paradoxal, dar realmente cercetările cucaracter explicativ sunt mai puțin „pretențioase” din punctul de vedere al reprezentativității (căci putem presupune că raporturile esențiale dintre fenomene se regăsesc în orice eșantion
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
În general, în cazul sondajelor efectuate pentru anumite categorii de beneficiari cum ar fi ziarele, posturile de radio sau televiziune etc., adică, în speță, a acelora ce urmăresc prezentarea informației pentru marele public sau nu manifestă un interes deosebit pentru explicarea fenomenelor, fiind interesați mai mult de descrierea acestora (și care nici nu-i permit cercetătorului utilizarea în scop propriu a informației culese), întreaga analiză statistică se oprește aici. În rest, rostul prelucrării sumare constă în obținerea primelor informații despre tema
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]