6,624 matches
-
poziția cvadrupedică, concretizată sub forma metodei Klapp; poziția în genunchi și așezat pe călcâie - o poziție pregătitoare pentru cvadrupedie. Poziția fundamentală cu sprijin în mâini este mai puțin utilizată în kinetoterapie. Poziția fundamentală în ortostatism asigură normalizarea tonusului postural, stimulează extensia bazinului și aliniamentul trunchiului, asigură formarea imaginii corporale în condiții statice și dinamice și lărgește orizontul vizual asupra mediului înconjurător. Poziția fundamentală atârnat - corpul este susținut de către mâini. În recuperare, este utilizată poziția atârnat la scara fixă, cu picioarele pe
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
nespecific și un stimul intenționat/specific. Reflexul condiționat permite elaborarea unor noi relații funcționale între anumite zone ale sistemului nervos și oferă o bază psihologică învățării și consolidării lor la specia umană (Buican, 2001). Tipuri de reflexe: a) reflex ahilian - extensia piciorului pe gambă la percuția tendonului lui Ahile; b) reflex de acomodare - adaptarea ochiului la vederea de aproape prin contracția pupilei, convergența globilor oculari și creșterea convexității cristalinului; c) reflex condiționat - dobândit în timpul vieții prin experiență, ca urmare a asocierii
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ca urmare a asocierii regulate a unui fenomen fiziologic cu un stimul exterior care nu are nici un raport cu acest fenomen. Reproducerea acestui stimul va avea drept consecință apariția fenomenului fiziologic cu care el a fost asociat; d) reflex rotulian - extensia bruscă a gambei, ca urmare a percuției tendonului rotulian; e) reflex tricipital - extensia antebrațului pe braț, determinată de percuția tendonului tricepsului brahial la nivelul olecranului (Rusu, 1983). În stare normală, percuția tendonului determină o contracție moderată a mușchiului respectiv. Reflexele
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
care nu are nici un raport cu acest fenomen. Reproducerea acestui stimul va avea drept consecință apariția fenomenului fiziologic cu care el a fost asociat; d) reflex rotulian - extensia bruscă a gambei, ca urmare a percuției tendonului rotulian; e) reflex tricipital - extensia antebrațului pe braț, determinată de percuția tendonului tricepsului brahial la nivelul olecranului (Rusu, 1983). În stare normală, percuția tendonului determină o contracție moderată a mușchiului respectiv. Reflexele pot fi modificate atât în leziunea arcului reflex, cât și în leziunea neuronului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în leziuni medulare - apar la excitații cutanate ale membrului inferior, nociceptive, în urma cărora se obține flexia piciorului pe gambă, a gambei pe coapsă și a coapsei pe bazin. Același excitant nociceptiv produce uneori: reflexul de triplă flexie încrucișat; reflexul de extensie ipsilateral, reflexul de masă. La ciupirea tegumentelor membrului inferior, apare: o triplă flexie a membrelor, micțiune, defecație, transpirație. Se datorează difuziunii excitației la centrii motori, sfincterieni și vegetativi (Constantinovici, Adam, 1997). REFLEXELE COPILULUI MIC - După Așgian și Gașpar (1993), principalele
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cursul lunii a doua; i) reflexul tonic optic, ce apare la nou-născut și persistă 1-2 luni; j) reflexul Landau, ce apare la 7-8 luni și persistă până la 2 ani (ținut suspendat în poziție orizontală și în decubit ventral, copilul face extensia capului și întinde membrele inferioare, iar dacă se flectează pasiv capul, copilul flectează și picioarele); k) reflexul de sprijinire, prezent la naștere, persistă 2 luni; l) reflexul de pășire, ce apare la 2 luni și uneori persistă până la 7 luni
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
reflex, copilul este suspicionat de paralizie cerebrală); m) reflexul de suspendare, ce variază în raport cu poziția capului și cu vârsta (suspendarea în poziția verticală cu capul în sus determină, până la 4 luni, flexia membrelor inferioare, iar între 4 și 9 luni extensia acestora); n)reflexul plantar, prezent de la naștere, durează până la 2 ani (stimularea cu un obiect ascuțit a marginii externe a plantei, de la călcâi spre degete, determină flexia dorsală a halucelui și răsfirarea în evantai a celorlalte degete); o) reflexul de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
relaxării execută respirații ample, liniștite. Mobilizările pasive ale copilului mic nu pot fi concepute fără asigurarea prealabilă a unei stări de relaxare. În acest scop, vor fi utilizate pozițiile reflex-inhibitoare. Copilul spastic are tendința de ghemuire, relaxarea obținându-se prin extensia extremităților. Reflexul Moro are un rol deosebit, în sensul că, suflând asupra feței copilului, el va întinde brațele și picioarele, asociind și o ușoară extensie a trunchiului. Legănarea cu capul în jos, plasarea în poziția fetală și tapotamentul pe tălpi
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
vor fi utilizate pozițiile reflex-inhibitoare. Copilul spastic are tendința de ghemuire, relaxarea obținându-se prin extensia extremităților. Reflexul Moro are un rol deosebit, în sensul că, suflând asupra feței copilului, el va întinde brațele și picioarele, asociind și o ușoară extensie a trunchiului. Legănarea cu capul în jos, plasarea în poziția fetală și tapotamentul pe tălpi sunt căi prin intermediul cărora se asigură relaxarea copilului spastic. Mobilizarea pasivă, executată cu scop relaxator, contribuie la formarea unor engrame motoare de calitate superioară. REPETIȚIE
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
dezvoltării filogenetice senzo-motoare. Treapta I - mobilitatea - este reprezentată de primele trei modele: a) modelul flexiei dorsale (modelul posturii de supt), prin stabilirea căreia se integrează sub control central reflexele tonice cervicale, permițând eliberarea mișcărilor bilaterale ale extremităților; b) rostogolirea; c) extensia totală (postura păpușii). Această treaptă corespunde dezvoltării copilului normal de la 0 la 3 luni. Treapta a II-a - stabilitatea - este reprezentată de: a) poziția „în patru labe”; b) ortostatismul. Treapta a III-a - mobilitatea dezvoltată pe stabilitate. Aici se integrează
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pot determina chiar și o cădere; j) semnul lui Trendelenburg - ridicarea bazinului și coborârea umărului de partea lezată este semn al deficienței motrice a fesierului mijlociu și a micului fesier. După Constantinovici și Adam (1997), ca semne ale reflexelor de extensie pot fi citate: 1) semnul Babinski - la excitarea marginii externe a plantei, apare ca răspuns reflex extensia halucelui, asociată cu flexia și răsfirarea celorlalte degete, fapt care atestă o leziune a fasciculului piramidal; 2) semnul Chadock - prin presiunea exercitată pe
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
lezată este semn al deficienței motrice a fesierului mijlociu și a micului fesier. După Constantinovici și Adam (1997), ca semne ale reflexelor de extensie pot fi citate: 1) semnul Babinski - la excitarea marginii externe a plantei, apare ca răspuns reflex extensia halucelui, asociată cu flexia și răsfirarea celorlalte degete, fapt care atestă o leziune a fasciculului piramidal; 2) semnul Chadock - prin presiunea exercitată pe tendonul palmarului mare, la nivelul pumnului, produce în leziunile piramidale flexia pumnului și abducția degetelor; 3) semnul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
leziune a fasciculului piramidal; 2) semnul Chadock - prin presiunea exercitată pe tendonul palmarului mare, la nivelul pumnului, produce în leziunile piramidale flexia pumnului și abducția degetelor; 3) semnul Gordon - presiunea exercitată pe partea radială a osului pisiform este urmată de extensia degetelor flectate; 4) semnul Klippel-Feil - apare când există o contractură în flexie a degetelor mâinii, extensia lor pasivă ducând la flexia, opoziția și adducția involuntară a policelui; 5) semnul Rossolimo - se percutează cu degetele sau cu ciocanul de reflex partea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pumnului, produce în leziunile piramidale flexia pumnului și abducția degetelor; 3) semnul Gordon - presiunea exercitată pe partea radială a osului pisiform este urmată de extensia degetelor flectate; 4) semnul Klippel-Feil - apare când există o contractură în flexie a degetelor mâinii, extensia lor pasivă ducând la flexia, opoziția și adducția involuntară a policelui; 5) semnul Rossolimo - se percutează cu degetele sau cu ciocanul de reflex partea palmară a articulației metacarpofalangiene. Se obține flexia degetelor și supinația antebrațului; 6) semnul Leri - lipsa contracției
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
care afectează coordonarea motoare, manifestate sub formă de tremurături și spasme, ceea ce determină parazitarea anumitor acte motrice. După Pendefunda et al. (1978), sincineziile se manifestă sub trei aspecte: a) globale - constau în mișcări de flexie a membrului superior și de extensie a membrului inferior pe partea paralizată. Aceste manifestări apar în timpul efectuării unui efort, cum ar fi: trecerea din decubit dorsal în poziția așezat, căscat, tuse, strănutat; b) de coordonare - sunt mișcări involuntare ce apar într-un grup muscular cu ocazia
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
De exemplu, flexia voluntară a gambei pe coapsă poate determina flexia piciorului pe gambă cu rotația internă, mișcare ce nu poate fi executată izolat în mod voluntar. La membrul superior, ridicarea voluntară a brațului pe partea hemiplegică poate determina o extensie și o abducție a degetelor; c) sincineziile de imitație - se manifestă prin reproducerea involuntară la nivelul membrelor hipertonice a mișcărilor voluntare executate de partea sănătoasă. De exemplu, atunci când bolnavul flectează gamba pe coapsă pe partea sănătoasă, apare aceeași mișcare și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
nivelului de calciu sanguin (deseori este tranzitoriu). După Martin (2005), spasmele infantile reprezintă o formă rară, dar gravă de epilepsie, ce apare între 3 și 8 luni și se caracterizează prin flexia spontană a brațelor, urmată de flexia trunchiului și extensia picioarelor. Crizele durează câteva secunde, se repetă de mai multe ori pe zi și se asociază cu înroșirea feței. SPASTICITATE (de la spastic < fr. spastique) - Hipertonie la nivelul mușchilor, cu rigiditate și exagerarea reflexelor osteotendinoase. Se manifestă prin rezistență maximă la
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
90 de grade. De partea opusă, kinetoterapeutul extinde membrele în poziția lor fiziologică. În cadrul schemei încrucișate (opoziția alternă), flexiunea brațului drept este însoțită de flexiunea membrului inferior stâng. În acest timp, membrul superior stâng și membrul inferior drept sunt în extensie. Mișcările se execută în același fel ca și în schema homolaterală, mișcările capului fiind însoțite de cele ale brațului; capul se rotește de partea unde se va flecta membrul superior. Mișcările alternează în acest mod, așa cum recomandă autorul: de 100
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
leziune piramidală, se poate constata contracția generală a trunchiului, în flexie sau în hiperextensie, capul cade în față, cifoză dorso-lombară, mobilitate redusă de lateralitate, membrele superioare sunt flectate pe trunchi, pumnii sunt strânși, membrele inferioare sunt în flexie sau în extensie, cu contractura puternică a adductorilor coapselor, picioarele sunt în echin accentuat. Deglutiția este deficitară, chiar și lichidele sunt înghițite cu dificultate. Vorbirea este tardivă, disartrică și cu un vocabular redus. TIC (< fr. tic) - Sindrom nevrotic psihomotor ce apare pe fondul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cel afectat. Stând în fața primei trepte, pacientul flectează piciorul sănătos și-l plasează pe prima treaptă. Corpul rămâne în sprijin pe piciorul afectat și pe baston. Se înclină trunchiul în față, timp în care se transferă greutatea pe piciorul sănătos. Extensia genunchiului și a șoldului piciorului sănătos facilitează alăturarea piciorului afectat și a bastonului pe treaptă. Coborârea pe trepte cu bastonul în mâna opusă piciorului afectat se face astfel: deplasează bastonul și piciorul afectat pe treapta inferioară, timp în care sprijinul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și sub șuvițele de păr și scoase ceva ce Îi scăpase Capitolului Unsprezece: o lingură de argint. Legă o bucată de sfoară de mânerul lingurii. Apoi, aplecându-se În față, legănă lingura peste burta umflată a mamei mele. Și, prin extensie, peste mine. Până În acel moment, Desdemona se putea lăuda cu un palmares perfect: douăzeci și trei de preziceri corecte. Știuse că Tessie avea să fie Tessie. Ghicise sexul fratelui meu și al tuturor copiilor prietenelor ei de la biserică. Singurii copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
dar ceea ce aș vrea să vă imaginați este chipul palid al Clementinei apropiindu-se de al meu, ochii ei somnoroși Închizându-se, buzele ei dulci țuguindu-se și toate celelalte sunete ale lumii amuțind... Foșnetul rochiilor noastre, mama ei numărând extensiile de picioare la parter, avionul de afară făcând un semn de exclamare pe cer - toate se scufundă În tăcere când buzele supereducate, de opt ani, ale Clementinei le Întâlnesc pe ale mele. Și apoi, undeva sub toate acestea, inima mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
fost din cauza acelor de pin care cădeau, formând un covor și dincolo de lățimea coroanelor. Copacii crescuseră Înalți și crengile se mutaseră tot mai sus, lăsând În soare spațiul gol pe care-l acoperiseră altădată cu umbra lor. Imediat după această extensie a pădurii Începeau să crească ferigile. Nick lăsă sacul să-i alunece de pe umeri și se-ntinse la umbră. Stătea Întins pe spate privind În sus la coroanele pinilor. Își relaxă spatele și gâtul Întinzându-se. Îi plăcea să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Ambele induc ideea infinitului: deșertul apare infinit, rețeaua este extensibilă la infinit. În consecință, nu comportă un exterior și un interior, un afară și un înăuntru. Numai că imaginea deșertului anunță un alt gen de infinitate decât cel obținut prin extensie continuă. Deșertul apare infinit nu întrucât nu ar avea margini, căci nu e vorba de întinderea sa fizică. Ci întrucât excede nemăsurat subiectivitatea omenească, dându-se indefinit și deodată. În această privință, este de-a dreptul copleșitor. Știm apoi că
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Ambele induc ideea infinitului: deșertul apare infinit, rețeaua este extensibilă la infinit. În consecință, nu comportă un exterior și un interior, un afară și un înăuntru. Numai că imaginea deșertului anunță un alt gen de infinitate decât cel obținut prin extensie continuă. Deșertul apare infinit nu întrucât nu ar avea margini, căci nu e vorba de întinderea sa fizică. Ci întrucât excede nemăsurat subiectivitatea omenească, dânduse indefinit și deodată. În această privință, este de a dreptul cople șitor. Știm apoi că
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]