1,866 matches
-
o basma înflorată. În câteva minute, șeile au fost descărcate și, după puțin timp, Primarul spărgea sticla de șampanie pe noile baricade. Canionul a fost inundat la loc de întuneric, iar Scylla și Caribda și-au închis trecerea. Milioanele de făclii ale grâului pâlpâiau amenințător fără a da semne de retragere. Când noaptea a început să caște de ziuă, i-a luat locul bezna cosmică. Stelele își strânseseră și ele rândurile, încât nu mai știai dacă făclii sunt cele de sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
închis trecerea. Milioanele de făclii ale grâului pâlpâiau amenințător fără a da semne de retragere. Când noaptea a început să caște de ziuă, i-a luat locul bezna cosmică. Stelele își strânseseră și ele rândurile, încât nu mai știai dacă făclii sunt cele de sus și stele făcliile de jos. Se pare că Primarul își începuse mandatul cu stângul, pentru că atât el, cât și familia lui, împreună cu consilierii și cu tânăra secretară, indecent de retrasă în atari situații de cod roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pâlpâiau amenințător fără a da semne de retragere. Când noaptea a început să caște de ziuă, i-a luat locul bezna cosmică. Stelele își strânseseră și ele rândurile, încât nu mai știai dacă făclii sunt cele de sus și stele făcliile de jos. Se pare că Primarul își începuse mandatul cu stângul, pentru că atât el, cât și familia lui, împreună cu consilierii și cu tânăra secretară, indecent de retrasă în atari situații de cod roșu, precauție preluată și de întreg staff-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
locul acela, pentru că Isus de multe ori Se adunase acolo cu ucenicii Lui. 3. Iuda, deci, a luat ceata ostașilor și pe aprozii trimiși de preoții cei mai de seamă și de Farisei, și a venit acolo cu felinare, cu făclii și cu arme. 4. Isus, care știa tot ce avea să I se întîmple, a mers spre ei, și le-a zis: "Pe cine căutați?" 5. Ei I-au răspuns: "Pe Isus din Nazaret!" Isus le-a zis: "Eu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
ascuțit. Degetele lui nu erau la fel de bune pentru citit ca ale mele. Erau groase și boante și cu unghiile mâncate până în carne. Iuda se pregătea să-l trădeze pe Iisus. Sus, în partea stângă a imaginii, un slujitor ținea o făclie, altfel nu s-ar fi văzut nimic. Iisus purta un veșmânt din acelea țesute într-o singură bucată. Petru își întorcea fața: nu voia să aibă de-a face cu ce se petrecea sau poate că le striga vorbe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
iubirii e deschis. 2012 Crăciunul este aproape Ce emoții de neșters trăim la prima ninsoare!.. Suntem mai ușori la mers prin univers și visare. Trei fetițe - trei copii fredonează-ncet colinde, în brăduț o stea aprinde un întreg cer de făclii. Noaptea își subție plasa de fulgi mici și aurii, luminoasă este casa unde cântă trei copii. Aerul de sărbători are-un minunat efect; verbele la imperfect îți dau aripi ca să zbori. Timpul este mai elastic, din trecut face prezent ne-
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
coborâți pe cer. — Au fost pregătite echipamentele de ploaie? întrebă un vasal, privind, din nou, înăuntrul porții. — În noaptea asta nu licărește nici o stea și, dacă începe să plouă, drumurile vor deveni dificile. Ar fi bine să mai pregătim câteva făclii în plus! strigă altul. Chipurile tuturor samurailor erau la fel de mohorâte ca și cerul nopții. Aveau ochii plini de furie, de lacrimi, de amărăciune sau de nemulțumire posomorâtă. Foarte curând, glasul lui Mitsuhide se auzi, în timp ce se îndepărta de intrare, împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de adunare. Mitsuhide era din ce în ce mai deprimat. — Știu, spuse el, pe un ton ce părea înverșunat, și-și goli ultima ceașcă. În mai puțin de-o oră, era pe cal. Sub un cer de stele palide, trei mii de oameni cu făclii în mâini părăsiră castelul de pe malul lacului, într-o coloană șerpuitoare, pentru a dispărea spre poalele colinelor din Shimeigatake. Era seara zilei de douăzeci și șase. De pe terasa castelului, Mitsuharu îi privea plecând. Avea să formeze un regiment compus numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
s-ar putea să se mai ascundă forțe dușmane. Atât Kyutaro, cât și Shonyu îl preveneau foarte stăruitor, dar Hideyoshi părea convins că nu exista nici un motiv de îngrijorare. Răspunzând că nu merita să se alarmeze, le ordonă oamenilor cu făclii s-o ia înainte. Părăsind poarta castelului, porniră pe drumul mărginit cu copaci, spre nord-est. Călărind prin noapte până cam prin al patrulea schimb, Hideyoshi înaintă pe drum cinci leghe, fără prea mare grabă. Grupul ajunse la Templul Sanjuin la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
oamenii din templu se aliniaseră deja pe drum, în fața porții. Fiecare batalion, identificat prin steag, era împărțit, la rândul său, în companii. Comandanții își pregăteau caii în capetele subunităților. Flăcările fitilelor licăreau încoace și-ncolo, dar nu era aprinsă nici o făclie. Pe cer, luna era doar un corn îngust. De-a lungul șirului de copaci, cei șapte sute de ostași se legănau tăcuți în întuneric, ca valurile la mal. — Yahei! Unde ești? strigă Hideyoshi, în timp ce mergea de-a lungul șirului de ofițeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pentru voi că ați fost aleși să fiți vestitorii acestei zile. Continuă, apoi, cu ordine individuale: — Douăzeci dintre voi vor anunța, în satele de pe drumul dintre Tarui și Nagahama ca, la căderea nopții, de-a lungul drumurilor, să se aprindă făclii. De asemenea, nu trebuie să lase în drum nici un fel de obstacole, cum ar fi căruțele, vitele sau lemnele. Copiii să fie ținuți în casă, iar podurile să se întărească. Cei douăzeci de oameni din dreapta lui încuviințară toți odată din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
vadă ce i se citea pe chip. Osaki reveni repede. Călărise până la Shimizudani, apoi la Hachigamine, după care, își continuase drumul de la Muntele Chausu la Kannonzaka, pentru a afla toate faptele. Iar faptele erau următoarele: Nu numai că se văd făcliile și focurile, dar, dacă asculți cu atenție, se aude nechezatul cailor și zgomotul copitelor. Nu-i de glumă. Veți avea nevoie să plănuiți o contra-strategie, cât mai repede cu putință. — Ei, și ce-i cu Hideyoshi? — Hideyoshi e în avangardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
gândească la banii ăia. La cișmea erau puțini, doar patru inși stăteau la coadă la apă, până să-și umple bidoanele, noi ne-am urcat pe soclul statuii dispărute și, pe rând, când Szabi, când eu, o făceam pe Purtătorul Făcliei Revoluției, esențial era să-ntindem cât mai mult brațul drept, de parc-am ține o făclie pe bune, și să rămânem nemișcați, statuia vie trebuia nimerită dintr-o singură aruncătură a unei pietricele, având grijă la față, iar cine rezista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
până să-și umple bidoanele, noi ne-am urcat pe soclul statuii dispărute și, pe rând, când Szabi, când eu, o făceam pe Purtătorul Făcliei Revoluției, esențial era să-ntindem cât mai mult brațul drept, de parc-am ține o făclie pe bune, și să rămânem nemișcați, statuia vie trebuia nimerită dintr-o singură aruncătură a unei pietricele, având grijă la față, iar cine rezista mai mult, câștiga, era tocmai rândul meu când și ultimul de la coadă și-a umplut bidonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
m-am uitat și eu și l-am văzut pe Romulus, cu o goarnă în mână, aplecat peste marginea miradorului, și pe Remus Frunză coborând în goană scara, deși se ținea doar cu o mână, fiindcă în cealaltă avea o făclie aprinsă, și atunci am auzit goarna sunând, Romulus trâmbița un fel de imn pe care nu-l cunoșteam, dar știam că nu poate fi decât un semnal de alarmă, și atunci i-am zărit pe toți ceilalți de pe strada vecină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
observație, credeam că mă vânează pe mine ca să ia mingea înapoi, și atunci m-am uitat din nou în spate și-am văzut că Remus Frunză a ajuns la marginea lanului și s-a oprit și a atins pământul cu făclia, și atunci mi-am adus aminte de dârele de catran care împânzeau lanul, auzind în același timp cum, sfârâind, iau foc, și deja știam ce-o să urmeze, de ce au zis că n-am decât să alerg cât mă țin plămânii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
acela fusese în Aegyptus, fusese primit în templul din Sais și, pe lacul umplut de revărsarea Nilus-ului, asistase la ritul corăbiilor sacre: rugăciunea către Marea Mamă Isis, zeița cu numele asemenea unei adieri de vânt. Herodotus numise acel rit „Noaptea Făcliilor aprinse“, și spunea în încheiere: „Egiptenii definesc toate acestea drept «mistere». Și, cu toate că am învățat multe despre aceste ceremonii, voința mea este să nu scriu nimic și să păstrez taina“. Fratele mai mare În tot acest timp, nimeni nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
apăruse - poate printr-o vrăjitorie a zeităților îngropate între Nilus și nisipuri sau printr-o evocare a împărăției infernale - un lung cortegiu de oameni străini purtând tunici albe de in, ce mergeau pe un covor de flori, cu torțe și făclii, cu cădelnițe și parfumuri, în sunetele unor instrumente stranii și al cântecelor corurilor. Mulțimea aceea urcase încet pe corabia de aur, pe care se ridica un templu de marmură și care se mișca în chip miraculos, fără vâsle și fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
jos, la templul inițial, construit în vremea când oamenii nu cunoșteau scrierea. Încăperea micuță este acoperită în întregime cu aur, asemenea sarcofagului unui phar-haoui, însă fără inscripții, pentru că morții nu mai pot citi. Acolo va trebui să aprinzi slaba ta făclie, și totul pâlpâie, pe podea, pe pereți, deasupra capului tău. Apoi lași să cadă și să ardă pe făclie bucățele de khfir, parfumul a cărui formulă este cunoscută doar de phar-haoui. Iar morții pe care îi iubești vin“, promitea sacerdotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
aur, asemenea sarcofagului unui phar-haoui, însă fără inscripții, pentru că morții nu mai pot citi. Acolo va trebui să aprinzi slaba ta făclie, și totul pâlpâie, pe podea, pe pereți, deasupra capului tău. Apoi lași să cadă și să ardă pe făclie bucățele de khfir, parfumul a cărui formulă este cunoscută doar de phar-haoui. Iar morții pe care îi iubești vin“, promitea sacerdotul, „oriunde s-ar afla, vin, trecând prin ziduri, fiindcă le place lumina și își doresc parfumul acela. Însă tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
zorii, ei dispar, speriați, iar tu nu vei mai putea spera să invoci pe cineva. La un moment dat trebuie să-ți iei rămas-bun, chiar dacă asta îți întristează inima. Vei lăsa să ardă ultimul grăunte de parfum, apoi vei lua făclia și, suflând ușor, o vei stinge. Apoi, în întuneric, cu făclia stinsă care se răcește în mâna ta, vei căuta pe dibuite ușa și vei ieși, și vei urca cele o sută douăzeci de trepte ale scării înainte ca zorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
să invoci pe cineva. La un moment dat trebuie să-ți iei rămas-bun, chiar dacă asta îți întristează inima. Vei lăsa să ardă ultimul grăunte de parfum, apoi vei lua făclia și, suflând ușor, o vei stinge. Apoi, în întuneric, cu făclia stinsă care se răcește în mâna ta, vei căuta pe dibuite ușa și vei ieși, și vei urca cele o sută douăzeci de trepte ale scării înainte ca zorii să lumineze nisipul“. Oare bătrânul preot chiar spusese toate astea, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Romanțe pentru mai tîrziu (1908), unde un poem post-cronic („Romanța celor care vin“) amintește articolul-manifest din Revista celor l’alți: „Veniți cu toți cît mai e vreme/ Și mai puteți cînta -/ Veniți!.../Veniți să vă aprind în suflet lumina stinselor făclii/ Și-n versuri fantasmagoria și vraja noilor magii!...// Dar poarta a rămas închisă la glasul artei viitoare.// Era prin anul una mie și nouă sute opt... îmi pare”. „Retorismul energic, viril”, vervos și extravertit, care îi plăcuse, de la bun început, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
niciodată, n-am să spurc, sfântul meu blestem, pentru ăia, care, cum văd, ne ucid,încet dar sigur, pe toți! Mai bine să-mi văd de ce mai am a-mi vedea, pomana primăriei, cu mila-n poartă, sub forma unei făclii. Da. Mai bine așa! NĂVODARII Era pe vremea când armata română tradițională era distrusă, sistematic, cu program dinainte făcut, ordonat, de către străinătate, și, pus, sub papucul NATO. Unitatea 001122 urma să dispară într-un timp scurt. Militarii, de orice calibru
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
dovedit cu totul și cu totul neîntâmplătoare. Deci, tata Trăienică să trăiască! Potrivit însemnărilor unora din cronicarii vremii aceleia , mari semne au prevestit la nașterea președintelui oamenii, observând pe cer cu câteva zile înainte, fenomene neobișnuite, precum păsărele mii, stele făclii și alte drăcii. Alții, care au scris despre perioada aceea, spun în respectiva perioadă, nu s-a întâmplat de fapt mare lucru, relatările de mai sus a cronicarilor, putând fi urmarea directă a faptului, că nașterea viitorului președinte a coincis
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]