4,085 matches
-
decât prin formele educaționale tradiționale. Ea este un rezultat al unei mutualizări a cunoașterii generate de noile tehnologii, ce poate scoate individul din solipsismul actului cognitiv, realizat în singurătate, în chip egoist. Metafora savantului însingurat și retras, bântuit de chinurile facerii, trebuie reevaluată sau înlocuită cu cea a savantului generos, ce scrutează și adaugă noul pe canavaua imensă a cunoașterii în mod colaborativ, cumulativ, rezonant cu alții, dar și relativ anonim, oarecum „depersonalizat”, „dezinteresat”. Comunitatea virtuală facilitează extinderea unui model de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
am Înmulțit viziunile și am apărut prin profeți (cuvînt cu cuvînt: „prin mâinile profeților”, În sens figurat)”. Pentru Origen acest semiverset are o importanță deosebită, Întrucât el vorbește despre manifestarea tipologică a lui Cristos, prin profeți, Înainte de Întrupare (Omilii la Facere 14,1). La fel interpretează și Ioan Gură de Aur (Panegiricile sfântului Pavel V, 5), Teodoret al Cyrului, Chiril al Alexandriei. În plus, spre deosebire TM, LXX are toate verbele la trecut, lucru care justifică interpretarea alegorică propusă de Părinți
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Costache Negruzzi, Alexandru Lăpușneanu, postfața edit., București, 1973; Barbu Nemțeanu, Stropi de soare, pref. edit., București, 1973; Cartea înțelepciunii populare, pref. edit., București, 1974; St. O. Iosif, Poezii, București, 1975; Panait Cerna, Poezii, postfața edit., București, 1976; Eugen Goga, Cartea facerii, pref. edit., București, 1984, Două Siberii, pref. edit., București, 1997; Aron Cotruș, Versuri, postfața edit., București, 1985. Repere bibliografice: Barbu, Sine ira, 205-208; Piru, Varia, I, 523-526; Stănescu, Poeți și critici, 95-101; Corbea-Florescu, Biografii, 21; Drăgan, Reacții, 27-35; Grigurcu, Idei
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
este utilizat În mai multe sensuri: agere = a acționa, a face; activitas = exercitarea unei puteri de a acționa. Se impune să ne oprim asupra unor diferențe de nuanțe care apar Între „a acționa” și „a face” sau Între „agere” și „facere”. Termenul acta desemnează acțiunile superioare, de factură conștientă ale persoanei, pe când termenul facta desemnează acțiunile inferioare, de factură inconștientă sau automată ale persoanei. Având În vedere aceste aspecte, să Încercăm să dăm o definiție acestui termen. Este clar, de la Început
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
poezie a sensurilor grave, a esențelor, o poezie reflexivă privind condiția omului în lume, impactul acestuia cu o realitate de regulă ostilă. Două din cele trei cicluri ale volumului sunt consacrate, după observația lui Nicolae Manolescu, în bună măsură, poeticului, facerii poeziei, a poemelor care, la rândul lor, ca într-o complicată alchimie, îl scriu ele însele pe poet. Pe urmele textualiștilor, încrederea lui B. în puterea întemeietoare, recuperatoare a cuvântului și în valoarea lui ordonatoare de lumi este majoră; cuvântul
BACIUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]
-
b) asuplizarea coloanei vertebrale dorsale; c) creșterea amplitudinii articulațiilor; d) creșterea forței musculare de la nivelul coloanei vertebrale și spatelui trebuie să înceapă după ce se asigură o postură corespunzătoare. CLASIFICARE (de la clasifica < fr. classifier, cf. lat. classis - clasă, categorie, ficare, de la facere - a face; engl. classification)- Proces de stabilire a diferitelor clase a acțiunilor, obiectelor și conceptelor pe baza unei scheme de distribuție, în funcție de anumite criterii de esențialitate, genealogie, proveniență etc. Este activitatea sistematică prin care se urmărește distingerea diferitelor categorii de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
greutate). Rigiditatea se accentuează la emoții, la frig sau în mers; c) tremurătura parkinsoniană este semnul de debut al bolii, are o localizare distală, mai ales la membrele superioare, unde se prezintă sub forma gestului de „numărare a banilor” sau „facerea pilulelor”, dar și la nivelul picioarelor, având aspectul că „bate tactul”. Se atenuează în somn, dar se accentuează la emoții, oboseală sau concentrare intelectuală. Tratamentul este igienico-dietetic și de recuperare; în condițiile unor tulburări moderate, bolnavul trebuie să-și mențină
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
care să nu lipsească orga cu „limbajul” ei muzical, rece dar înălțător. Intră în scenă un Prelat (Apostol) Prelatul: Bună ziua, copii! Voi vă duceți la biserică cu părinții, cu bunicii? (voci controversate) Astăzi la ora de religie o să vorbim despre facerea lumii. Vreți? Copii, voi știați că „Toată făptura văzută și nevăzută” a fost creată de către Dumnezeu din iubire? (fond muizcal adecvat; într-un nor străveziu apare conturul lui Dumnezeu; Prelatul coboară în sală printre copiii spectatori). Copiii, voi știți cie
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
catolici o sărbătoresc pe Sfânta Maria, mama Mântuitorului Iisus Hristos. Sărbătoarea religioasă era dublată de una deloc agreată de corsicani: împlinirea unui an de când Corsica se unise cu Franța. În plină slujbă religioasă, pe Letiția au cuprins-o durerile facerii. A fost dusă acasă de o cumnată, Gertruda, care era sora lui Buonaparte. Norocul cel mare a fost că locuința de pe Malerba era foarte aproape de catedrală. Numai că, cel ce dorea să vină pe lume grăbindu-se foarte tare
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
mele să Înceapă), am intrat În biserică. Din câte-mi dădeam eu seama, ce se Întâmpla În fiecare duminică la Biserica Greco-Ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului era că preoții se adunau și citeau cu voce tare din Biblie. Începeau cu Facerea și o țineau tot așa prin Numeri și Deuteronom. Apoi Înaintau prin Psalmi și Pilde, Ecclesiast, Isaia, Ieremia și Iezechiel, până la Noul Testament. Apoi Îl citeau și pe acela. Având În vedere lungimea slujbelor noastre, nu vedeam altă posibilitate. Cântau, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
distanți unul față de celălalt. Nu că nu l-ar iubi ca mamă, dar se rușinează de înfățișarea lui schiloadă. Și apoi Livia nu s a jenat niciodată să o învinuiască de boala mezinului. Cică n-ar mai fi suportat durerile facerii și a pus să i se grăbească nașterea. Despre ce evenimente vorbește? se interesează Pupius Piso. Curiozitatea îl face să freamăte și pe fratele său. — A luat inițial ca punct de plecare perioada ce a urmat asa sinării lui Cezar
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
fapt știința trecutului și a viitorului. Și totuși superstiția provine tot din religie, cugetă Herodes. Deși de multe ori nu-i mai poți găsi urma... Antonia se scutură ofensată: — Vorbiți așa pentru că voi, bărbații, n-ați trecut niciodată prin chinurile facerii. Germanicus o îmbunează cu un sărut. Își pleacă apoi capul pentru ca și ea să-și pună buzele pe fruntea lui. Se întoarce să se uite după copii: — La lecții, le poruncește scurt. Nu-i luăm și pe ei la sacrificiu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de a ne trimite bani, păcură, instrumente (...) toate mesurile luate de administrație erau zadarnice și astfel holdele județului și poate chiar și ale țărei deveneau prada lor"722. Înființarea băncii creditului agricol era considerată ca fiind foarte necesară deoarece "bine facerile acestei instituțiuni sunt imense, prin ea, locuitorul dobrogean a scăpat de ghearele cămătarilor care în această parte îl explotau într-un mod mai mult de cât necinstit"723. Raportul făcea referire și la proiectele de sprijinire și la "înavuțirea săteanului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
anul acesta a mers destul de bine" întrucât "la ea se supun chiar și lipoveni de prin unele sate, numai tătarii de la Taița, comuna Balabancea, plasa Măcin, n-a fost posibil nici într-un mod a-i face se înțeleagă bine facerile acestei operațiuni"760. Ulterior, raportul se referea la starea spitalelor existente în anul 1885 în județul Tulcea. În acest sens, se preciza că "avem în județ două spitale, unul în orașul Tulcea subvenționat de județ cu lei 8 000 și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
economice a plășii Sulina, administratorul Ștefan Sturdza propunea oferirea de loturi de teren în Delta Dunării pentru agricultorii ce ar dori să se stabilească aici. Astfel, "oferindu-se reale avantage coloniștilor, punându-le chiar și capitaluri la dispoziție, pentru canalisări, facere de drumuri (...) aceste pustiuri în curându ar deveni (...) fertile chiar în producțiunea orezului"931. Referindu-se la orașul Sulina, reședința plășii Sulina, acesta preciza: "La venirea mea întâia oară ca administrator, existau două strade principale, iar casele pe a doua
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ordinare urmau a se ridica la suma de 2 540 de lei ce erau "destinați cultului și instrucțiunei"1252. Din excedentul bugetar, o sumă de 2 000 de lei avea ca destinație "terminarea edificiului de școlă (...) 1 000 lei pentru facerea unei fântâni în mijlocul orașului (...) 300 lei pentru repararea stradelor din Panair (târgul de la Megidie), 300 lei pentru facerea unei fântâni în același târg"1253. Bugetul orașului Cernavodă cuprindea la capitolul venituri suma de 18 602 lei și cheltuieli de 14
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1252. Din excedentul bugetar, o sumă de 2 000 de lei avea ca destinație "terminarea edificiului de școlă (...) 1 000 lei pentru facerea unei fântâni în mijlocul orașului (...) 300 lei pentru repararea stradelor din Panair (târgul de la Megidie), 300 lei pentru facerea unei fântâni în același târg"1253. Bugetul orașului Cernavodă cuprindea la capitolul venituri suma de 18 602 lei și cheltuieli de 14 712 lei. Se făcea însă mențiunea că "pe lângă aceste cheltuieli încă 1 590 lei se vor întrebuința pentru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
al județului Constanța era desemnarea consilierilor județeni "care urmează să ia parte în comisiunea comunală de la 1 ianuarie 1898" pentru stabilirea listelor contribuabililor 2094. Punctul 5 al programului sesiunii ordinare a consiliului prevedea desemnarea unui consilier județean "în comisiunea pentru facerea tarifelor de rechiziții militare"2095, în timp ce, o altă prevedere a aceluiași program viza "alegerea unui consilier ca membru în consiliul consultativ al târgului de vite din Anadalchioi"2096 O altă prevedere a aceluiași program viza "alegerea unui consilier ca membru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nu au nicio valoare, nu au dat niciodată niciun rezultat"2445. Referindu-se la orașul Constanța se aprecia că "cea dintâi lucrare trebuie a fi planul de aliniere a orașului"2446, alte lucrări necesare fiind: canalizarea, apa, consolidarea falezei, precum și "facerea unei biblioteci în partea de sus a orașului"2447. Alte doleanțe ale jurnaliștilor constănțeni vizau ca gimnaziul din Constanța "să fie ridicat la rangul de liceu"2448, să se construiască o capelă, iar cimitirul din oraș să fie împrejmuit. Totodată
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
deschide"2495. O altă acuzație adusă subprefectului plășii Hârșova era aceea că "privind cu indiferență modul cum comunele își administrează avutul lor și lăsând în părăsire interesele administrației, domnul Burelly nu se deplasează (...) de la reședință, însărcinând pe ajutorul său cu facerea anchetelor (...) și cu inspectarea comunelor"2496. Deoarece "cu toate observațiile ce i s-au făcut, domnul Burelly nu se arată dispus să se îndrepte, și (...) dorind a da un exemplu pentru toți ceilalți funcționari administrativi care s-ar abate de la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
stare bună, 33 în stare mediocră, iar 14 în stare rea"2604. Scarlat Vârnav, prefectul județului Constanța arăta că, pe viitor, "clădirile primăriilor (...) urmează să fie construite (...) după tipul ce l-am întocmit și care a servit de model la facerea primăriilor din Cara-Omer, Tortoman și Dăieni"2605. Totodată, Scarlat Vârnav preciza că "acest tip cuprinde, în afară de o intrare acoperită, una odaie pentru arhivă, unde își are notarul cancelaria, un birou al percepției, un arest, una odaie pentru vătășei, două odăi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ei înșiși"2890. În cuprinsul memoriului se arăta că "județul nostru nu are șosele deși s-au cheltuit (...) sute de mii de lei (...). Dacă s-ar repartiza la cei 250 de km de șosea 2891 (...) banii cheltuiți până acum cu facerea lor, ne-ar da fabuloasa sumă de 40 000 lei pe kilometrul de șosea"2892. Referindu-se la activitatea poliției, semnatarii memoriului arătau că "în comunele urbane, poliția a ajuns numai un birou de înregistrare a crimelor și delictelor"2893
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
județ, o îmbunătățire foarte simțitoare s-a adus în toate ramurile activității publice"3017. Totodată, prefectul județului Tulcea arăta că "guvernul actual și, în special, domnul ministru al Lucrărilor Publice, Vasile Morțun, în marea solicitudine pentru județul Tulcea, a ordonat facerea studiilor definitive [pentru construcția unei linii de cale ferată, n.n.] chiar în toamna aceasta"3018. În privința alimentării cu apă a orașului Tulcea, domnul I. C. Atanasiu preciza că "grație interesului și muncii consiliului comunal al orașului Tulcea, în frunte cu primarul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
acordarea uni împrumut de 1 600 000 de lei orașului Tulcea pentru introducerea apei potabile. În cuprinsul acesteia se arăta că "autorizarea și votarea de către Corpurile Legiuitoare a împrumutului pentru orașul Tulcea, atât de necesar marilor lucrări pentru aducerea apei, facerea de școli, canalizare, hale, care vor contribui (...) la ridicarea stării culturale și de salubritate publică a orașului (...) și construirea liniei ferate Tulcea-Medgidia ce se face de stat și care va înălța starea economică a întregului județ, sunt noi dovezi de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Apoi casa arsese, și toate armele care stăteau pe rastelurile făcute din picioare de căpriooară de deasupra șemineului areseră și ele, și după aceea țevile cu plumbul din rezerve topit și paturile arse zăceau În mormanul de cenușă folosită la facerea leșiei pentru cazanele mari În care se fierbea săpunul, și-l Întrebai pe bunicul dacă poți să le iei tu ca să te joci cu ele, și el zicea că nu. Vezi tu, erau Încă puștile lui și nu și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]