4,787 matches
-
să dorească în ascuns să îmblânzească spiritele necunoscute ale locurilor noi și, de asemenea, să nu piardă legătura cu vechii penați, astfel încât, în final, să aibă de-a face nu atât cu o noutate absolută, cât cu o restaurare a familiarului pus sub eticheta, în fond falacioasă, dar liniștitoare, a adjectivului „nou”. Iată însă că, departe de a-i caracteriza numai pe exploratorii geografiei, dificultatea de a respira aerul prea tare al noului autentic i-a marcat foarte adesea și pe
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
solicitări la care este suous un pilot de avion (urmărește linia orizontului, cadranele, ascultă informațiile din căști, acționează manșa și palonierul) constatăm că distribuția e posibilă. În adevăr, ea se poate realiza când mișcările sunt puternic automatizate și informațiile foarte familiare. C. Din punctul de vedere al organizării și desfășurării procesului didactic sunt importante condițiile care favorizează concentrarea involuntară a atenției. Mai întâi există condiții externe. a. Noutatea obiectelor, fenomenelor, situațiilor ne atrage cu ușurință atenția. De aceea nu are rost
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sa a fost greșită; școlarii se întreceau în a face aprecieri: ce tip de avion e pe planșe, ce tonaj au tancurile, care e calibrul tunurilor etc. În predarea numerelor se folosesc materiale simple cum sunt bețișoarele, bilele. Acestea, fiind familiare copiilor, nu le atrag în mod deosebit atenția și se poate evidenția aspectul cantitativ: toate sunt câte trei. Planșele învățătorului au atras atenția copiilor spre aspecte mai interesante, contravenind scopului lecției. f. Prin interacțiunea cuvântului cu intuiția se poate facilita
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
inconștientul se exprimă, apare în conștient indirect, prin metafore, în centrul metodei se află strădania de a găsi metafore în relație cu problema prezentată. Și aici fac parte din grup 6-8 persoane de diferite profesii. Mai întâi se face „străinul familiar”, adică se clarifică bine dificultățile problemei. Apoi se transformă „familiarul în ceva străin”, adică se caută metafore, comparații, personificări. De pildă, dacă se studiază îmbunătățirea unui carburator, cineva își imaginează că este „un plămân și respiră când rar și profund
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
centrul metodei se află strădania de a găsi metafore în relație cu problema prezentată. Și aici fac parte din grup 6-8 persoane de diferite profesii. Mai întâi se face „străinul familiar”, adică se clarifică bine dificultățile problemei. Apoi se transformă „familiarul în ceva străin”, adică se caută metafore, comparații, personificări. De pildă, dacă se studiază îmbunătățirea unui carburator, cineva își imaginează că este „un plămân și respiră când rar și profund, când superficial și repede”; altcineva invocă „balena care, după o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
oricărei încercări de a soluționa o dificultate. 5. Înțelegereatc "5. Înțelegerea" Înțelegerea constă în stabilirea unei relații importante între ceva necunoscut și ceva dinainte cunoscut. Există o înțelegere nemijlocită, directă, bazată pe o experiență repetată anterior: cuvintele limbii materne, fenomenele familiare, atitudinile obișnuite ale celor din jur se înțeleg imediat, fără nici un efort. Înțelegerea mijlocită este aceea care se obține în urma unor eforturi actuale de gândire, eforturi de scurtă durată, ori, dimpotrivă, care solicită timp îndelung. Valoarea actului de înțelegere este
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
populație cu retard mintal. Aceste persoane prezintă disponibilități de a achiziționa deprinderi comunicaționale în timpul primilor ani ai copilăriei. În condițiile unei instrucții adecvate și sub supraveghere sunt capabile să învețe să se autoîngrijească și pot să călătorească singure în perimetre familiare. În general, fondul lor de deprinderi și de cunoștințe nu depășește însă nivelul celui de al II-lea an școlar. În perioada adultă este posibilă prestarea unei munci necalificate (sau chiar calificate) în ateliere speciale sau obișnuite, dar numai sub
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
aplice relativ nemijlocit cunoștințele la situația nouă care i-a fost prezentată deoarece exista o relație directă între ceea ce vedea și ceea ce știa. Pentru inginer, această reacție a fost, pur și simplu, un alt exemplu de recunoaștere a unui lucru familiar. Comportamentul inginerului poate fi explicat prin teoriile recunoașterii tiparelor; nu este nevoie de o teorie a creativității pentru a înțelege ceea ce a fost el capabil să facă. Doar de pe poziția fiziologului uluit apare ceva care necesită o explicație în termenii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
producție sunt părțile componente; însă, la un nivel de analiză superior, organizația devine doar un element dintr-un sistem mai mare, care include întreaga industrie. Poziția persoanei în procesul creativ De îndată ce ajungem la nivelul individual, suntem pe un teren mai familiar. La urma urmei, cea mai mare parte din cercetarea legată de psihologie presupune că creativitatea este o trăsătură individuală, care poate fi înțeleasă studiind persoanele. De exemplu, o analiză recentă a tezelor de doctorat despre acest subiect a arătat că
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
România nu a reușit să producă un discurs științific articulat sau o bază instituțională pentru dezvoltarea științelor naturii, inclusiv a eugeniei, așa cum se Întâmpla În Anglia sau Germania. Abia la sfârșitul primului război mondial limbajul și argumentele științei au devenit familiare pentru un public mai larg, format din elitele educate. Între cele două războaie mondiale, nu doar publicațiile academice, ci și ziarele sau alte publicații de largă circulație au Început să folosească limbajul determinismului biologic și argumentele eugeniste. Acest fenomen stă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de-a lungul unor diviziuni de gen. Conceptele sale de valoare eugenică și virtute morală erau strâns legate de segregarea sferei publice de cea privată. Pentru istoricii genului din Europa secolului al XIX-lea, atitudinea lui Moldovan reflectă o poziție familiară 32. Diferența dintre situația europeană și argumentul autorului român constă În discursul său de pionierat despre configurarea rolurilor de gen. Moldovan este primul autor care structurează clar separația dintre sfera publică și cea privată pe baza diferențelor de gen, generate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
rând, competiția pentru resursele alocate de stat, mai degrabă decât existența unei piețe libere. Mai mult, această competiție urma să fie structurată de stat, conform unei ierarhii a meritelor eugenice. O astfel de viziune paternalistă, autoritară a statului era destul de familiară publicului român, a cărui educație civică În privința practicilor parlamentare era foarte limitată. Cu toate acestea, eugeniștii propuneau o nouă modalitate de organizare a comunității politice bazată pe prerogative biologice și atribuia statului responsabilități mult mai stricte, care Îl plasau mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
neamului”82. Conceptualizarea stărilor de sănătate și boală ca fenomene ereditare, așa cum apare În citatul precedent, este o trăsătură dominantă a explicațiilor pe care manualul le oferă pentru anumite afecțiuni specifice. În astfel de explicații, autorul realizează legături Între probleme familiare cititorului, precum tuberculoza sau alcoolismul, și viziunea sa generală despre rolul fiecărui individ În economia sănătății viitoare a națiunii, Într-un limbaj care reduce complexitatea teoriilor eredității (de exemplu, argumentul controversat al eredității caracteristicilor dobândite) la afirmații simpliste În același
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
36. Eugen Lovinescu, Istoria civilizației române moderne, vol. 1, Editura Minerva, București 1992, p. 17. Deși sensul În care Lovinescu folosește noțiunea de „rasă” nu poate fi echivalat cu cel de astăzi, prezența acestui termen arată totuși că autorul era familiar și se simțea comfortabil cu conceptele determinismului biologic. 37. Kathleen Canning, Languages of Labor and Gender: Female Factory Work in Germany, 1850-1914, Cornell University Press, Ithaca, 1996; Marion A. Kaplan, The Making of the Jewish Middle Class: Women, Family, and
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Încreadă În oameni. Însă e dureros să vezi că „sinceritatea” este luată drept naivitate. Însă nu numai oamenii sinceri și binevoitori, ci și cei foarte deștepți sînt, de cele mai multe ori, ușor de păcălit. Explicația ne-o dă același B. Gracian: „Familiari cu lucrurile neobișnuite, viața de toate zilele e pentru ei ceva rămas necunoscut, deși atît de necesar. Contemplarea lucrurilor sublime nu le mai lasă timp pentru agitația vieții. Și cum nu știu esențialul acestei vieți, pe care ar trebui să
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ai lui Valentin”... A citi aproape o mie de pagini indigeste își găsește justificarea în descoperirea acestor unice rânduri savuroase... - 6 - Cifre libidinoase și numere active. Când nu năucesc lumea cu lexicul, gnosticii își supraîncarcă luntrea cu considerații numerologice aparent familiare acestei epoci care practică astrologia și ghicitul. Aritmeticile sacre se succed și se aseamănă. Ele atestă existența unei pasiuni a clasamentelor și a ordinii. Gnoza pune în formă. Ea constrânge realitatea să intre în niște rubrici. Ea cifrează lumea pentru ca
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
zilele, rătăcind de ici-colo ca o fantomă nepotrivită niciunde. Hipersensibilitatea lui trădează într-adevăr o ființă fragilă, emotivă. Vânător, nu suportă vederea sângelui. Suferința animalelor îi face rău; când cineva taie vreo orătanie, întoarce privirile în altă parte... Montaigne cel familiar cu faptele eroice ale romanilor, contemporanul vitejiei atâtor stoici, prietenul lui Cato, fratele lui Epaminonda, filosoful amator de povestiri în care sângele curge în valuri, în care bravura, curajul și bărbăția sunt mereu în prim-plan, ei bine, acest Montaigne
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și defăimări. Astfel încât primii, sprijinindu-se pe analize sintactice, concentrându-și atenția pe vocabular, luând ca martori turnurile gramaticale și ca dovezi descrierile de peisaje, propun ca loc de naștere Campania și ca loc de reședință Roma; judecând după stilul familiar al dedicației către Memmius, cutare exeget deduce o apartenență socială la casta cavalerilor, poate chiar la cea a patricienilor... Cei din a doua categorie, stoici și creștini mână-n mână, profită de ocazie și inventează o existență detracată, presupunând, după
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Mesajul poate fi recitit, corectat înainte de a fi înaintat receptorului. De multe ori scrisorile, faxurile întăresc de fapt o înțelegere verbală prealabilă. Keith Davis în Ghidul pentru comunicarea în scris propune: Folosiți cuvinte și fraze simple! Folosiți cuvinte scurte și familiare! Folosiți pronumele personal ori de câte ori este posibil la persoana a doua (tu, Dv.)! Folosiți ilustrațiile, graficele, exemplele! Alcătuiți fraze și paragrafe scurte! Folosiți verbe active! Economisiți adjectivele! Exprimați ideile logic și în mod direct! Eliminați cuvintele care nu sunt necesare! În
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mai ales când este vorba de domeniile de interes și competență. Diferența care apare între generații se manifestă la nivelul tipului de informație căutat, persoanele în vârstă fiind mai puțin atrase de informații noi și mai puțin plictisite de cele familiare, în timp ce tinerii sunt mult mai interesați de noutăți. Disponibilitatea și capacitatea de învățare nu sunt foarte influențate de vârstă. Studiile demonstrează că adulții, comparativ cu tinerii, nu dețin atât de multe informații la începutul training-ului, dar acumulează pe parcurs
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la dispoziție, formarea de manageri buni și orientarea activității acestora. Problemele Managementului Resurselor Umane - studiu pilot (1990). Formarea obișnuinței de a lua decizii și de a adopta tehnici de rezolvare a conflictelor în munca managerială prin intermediul unor tehnici mai puțin familiare, precum conferințe, jocurilor de rol, instruire pe baza unor aplicații (pentru prima oară în România - 1991). După revoluția din 1989, mulți psihologi au părăsit Laboratorul de Psihologie de la Reșița pentru a se îndrepta spre București, Ungaria, Austria, Germania, Franța, ca
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cunoaște limitele dintre oameni, de a ajunge să influențezi aceste interrelaționări, de a stabili relații optime în vederea luării deciziilor, de a stăpâni „secretele” comunicării eficiente, din punctul de vedere al managerilor. Unele aspecte psihologice, sociologice și ergonomice le-au devenit familiare inginerilor și maiștrilor, care au devenit astfel mai sensibili la propunerile noastre, înțelegându-ne și dificultățile. Aceste conferințe ne-au adus multe avantaje. A fost o premieră în țara noastră faptul că am introdus, am adaptat și am aplicat o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Diderot. E o idiosincrazie de structură mai mult decât de formație. În formația lui Ralea intrau influențele mai noi ale unor autori, care, în moduri diferite, desigur, regăseau totuși sensul miturilor clasice: Goethe, Anatole France, Gide, Nietzsche, care îi erau familiari. Interesantă este mai ales relația lui Ralea cu Nietzsche. Referințele lui la Nietzsche sunt frecvente, în multe din eseurile lui de filosofia culturii. Deseori, cu adeziune, deseori, în dezacord, Ralea revenea mereu la Nietzsche cu un interes și o atracție
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
deconcertat cum eram și eu vorbind despre asta. Era Într-adevăr tatăl mort al lui Hamlet. Era ceea ce noi numim o „fantomă”.Ă Oricât de surprinzător ar putea să pară, tribul Tiv nu credea În fantome, care nouă ne sunt familiare, dar În cultura lor nu există. Eram forțată să folosesc cuvântul englezesc ghost, căci, spre deosebire de multe triburi vecine, acești oameni nu credeau În nici un fel În existența unei persoane după moarte. «Ce e o „fantomă”? O apariție? Ă «Nu, o
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
atunci când cititorul este bine intenționat și a avut numai cuvinte de laudă, punându-și tot sufletul În momentul În care Începe să vorbească despre ea În amănunt. Căci, făcând una ca asta, recurge la cuvintele care Îi sunt cele mai familiare și, În loc să se apropie de cartea celuilalt, se apropie de propria sa carte ideală, cu mult mai importantă În relația sa cu limbajul celorlalți cu cât este unică și nu poate fi transpusă În nici o altă limbă. Pentru autor, deziluzia
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]