2,704 matches
-
semnificativ, primul contact important al românilor cu avangarda artistică europeană s-a produs prin intermediul Futurismului italian; acesta a avut ecou îndeosebi în țări europene periferice, intrate tardiv în modernitate, în cercuri de intelectuali și artiști novatori și independenți, animați de fantasme progresiste, exasperați de inerția paseistă și fascinați bovaric de viteza modernizării industriale. Înaintea plecării ca student la Politehnica din Zürich (septembrie 1915), Samuel Rosenstock era deja pregătit pentru aventura dadaistă (activitatea poetică underground împreună cu prietenul său Ion Vinea, în timpul vacanțelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
suntem răstigniți săptămâni întregi, și dacă el a fost străpuns cu trei piroane, noi suntem străpunși de șapte ori mai mult. Așa că spune-mi ceva mai înțelept, dacă ești în stare. Eram descumpănit, incapabil de a mai spune ceva, drept care fantasma a continuat: - Spaima? Oare nu tremura și sudoarea lui nu sângera de frică în grădina măslinilor? Nu voia să fie cruțat de soarta ce-i fusese hărăzită? Oare nu și-a învinuit tatăl că l-a părăsit pe când era pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
un calvar. Ce tâmpenie apelul ăsta la miez de noapte, chiar când trebuia să termine. Nu răspunde nimeni. Sună din nou, prelung. Noaptea e pustie, cețoasă, iar realitatea e o stradă nefiresc de moartă, punctată de arbori Înfrigurați, traversată de fantasme iuți și mute, o tăcere pe care Întunericul o face să fie nesfârșită. — Ce facem dacă nu deschide? Întreabă agentul simplu, Îngrijorat. Agentul principal nu răspunde. — Voi sunteți? mormăie În cele din urmă o voce slabă. — Dumneavoastră ați sunat? Deschideți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
sub arcadele podului. Peste jarul Încă mocnind fumegau niște crengi, iar În aer plutea un miros de cenușă. Probabil niște imigranți fără casă. Vagabonzi, clandestini. Mulți se temeau de ei, dar Zero hotărâse cu gentilețe să-i recunoască În acele fantasme dezrădăcinate și singuratice pe frații săi. Odată, unul Îl jefuise, dar el nu-l denunțase, nu-și lăsa Înfrânte atât de ușor propriile convingeri. Sus, pe Ponte Garibaldi, trecu un automobil, farurile fulgerau printre zăbrelele parapetelor. Pe malul stâng al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Și acum nu ne mai rămâne timp - am pierdut-o. Ieși. Rătăci dezorientat dintr-o parte În alta printr-un coridor alb, Încurcând apoi butonul ascensorului cu cel de la soneria portarului, hăituit de o hoardă de femei Însărcinate - rațe legănate, fantasme grase și inerte. O viziune pe care o considerase Întotdeauna dezgustătoare. Aris avea oroare de urmările raporturilor sexuale: boli congenitale, infecții, plăgi și copii. Prefera să-și fie suficient lui Însuși. Ca de altfel, În toate celelalte privințe. Chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
vis. — Iubire, se grăbi să spună Sasha, introducându-și În ureche căștile telefonului, ai ajuns deja? Urc În mașină și ajung la tine În zece minute. Era bucuros că-i aude vocea - era dovada că Dario nu era doar o fantasmă a dorințelor lui, zeul absent al zilelor lui. Emmei, care Îi surâdea misterioasă, Îi făcu un semn complice cu ochiul. — Puiuț, am avut o problemă, Îl Întrerupse Însă Dario. Și se abandonă unui monolog confuz, incomprehensibil și totodată ciudat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pus unei fraze prea lungi. O pornise pe strada Întunecată, Îndreptându-se spre un bloc Înalt care țâșnea spre cerul Întunecat - fără să privească Înapoi. Timp de câteva minute mersese Înaintea lui, luminată de raza albă a lampionului - ca o fantasmă. Dar ultimul lampion de pe stradă era ars și Întunericul o Înghiți. Iar el o ajunse din urmă - căci dacă Antonio o aștepta În parcarea din fața blocului, el nu putea să o lase singură. Nici el nu voia ca ei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
chiar prea evident că Îl căuta pe Aris. Dar Aris nu se vedea nicăieri. Iar acum, muzica era la un volum insuportabil, dansul părea descompus, fumul prea dens, miros Înțepător de iarbă și de trupuri certate cu săpunul, lumini sepulcrale, fantasme care o loveau și o izbeau, priviri derizorii, totul devenea insuportabil. Sunt jalnică. De ce mă aflu aici? Ce caut? Eu aparțin unei alte lumi. Chiar dacă nu știu care este aceasta. Și niciodată, nicăieri, nu mă voi simți acasă. Începu să se Învârtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
speră să se Înșele. Casa aceasta sinistră - ciudat de goală, fără suflet, fără obiecte, doar câte o canapea roasă, fără cuverturi, cu o bibliotecă goală. Îi luase de-acolo și nu mai fuseseră văzuți. Casă nelocuită, abandonată, infestată de amintiri - fantasme. Preotul zice că spiritul e În noi și agentul principal apasă butonul telecomenzii și Îl Închide. Se Întoarce În coridor. Zgomotul ușii sparte nu a trezit pe nimeni. Îi este somn, Îl doare capul și i se face greață. Încearcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
În ceea ce pare să fi fost camera unei fetițe, căci are pereții acoperiți cu tapet impermeabil roz pe care sunt Împrăștiate zâne și personaje din lumea lui Walt Disney. Pe podea, un corp alb chircit. Pare să fie Învelișul unei fantasme. E un capot. Grămada aceea de stofă fără viață Îi provoacă o neliniște surdă. Nu Îndrăznește s-o atingă. Se apleacă să analizeze ceva auriu care lucește pe mochetă. E un cartuș. Și totuși În Încăpere nu este nimeni, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Visul dulce al animalelor nu este perturbat de nici un zgomot nocturn. Stelele par a fi slujnicele reginei Luna. Unda argintoasă a stelelor luminează negrii nori. În răsfoirea tristă a pomilor te pierzi. Lacurile încep a-și spune poveștile. Copacii sunt fantasmele negre ale nopții. Florile pline de rouă strălucesc ca diamantele rupte din Lună. Simfonia nopții începe să se audă. Vântul, abia se mai șerpuiește printre crengile verzi ale sălcilor triste. Luna patinează pe cer cu rapiditate. Pădurea își schimbă culoarea
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
unei realități crude. Lumea ei euforică a fost distrusă instantaneu, la fel ca și inima ei transformată în pulbere, arsă cu răutate din temelii în ciuda agoniei care nu voia să creadă adevărul. Privea cu ochi sticloși, împăienjeniți de plânși de fantasme întunecate, mângâia fără să vrea urma de pași întipărită pe veci în nisipul fin, altădată izvor tămăduitor al iubirii. Un colț al gurii i-a zvâcnit în sus, întipărindu-i pe chip un zâmbet de om epuizat și bolnav. Va
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
pe care Esau trebuie s-o fi simțit și recunoștea în sinea lui că, dacă ar fi fost în locul lui, ar fi scos de asemenea pumnalul și l-ar fi urmărit pe trădător. Iacob era bântuit în acele zile de fantasma unui frate răzbunător și îl descria ca atare copiilor și Leei, Rahelei și Bilhei, în timpul nopților cu ele, pentru că în ultimul timp își punea cortul în fiecare seară, ca să se poată bucura de liniștea pe care i-o aducea câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
sex și violență, care În deceniile următoare avea să câștige și alte segmente de piață. Trentagenarii Îmbogățiți din anii 60 s-au regăsit pe deplin În Emmanuelle, apărut În 1974: propunând formule de petrecere a timpului liber, ținuturi exotice și fantasme sexuale, filmul lui Just Jaeckin era, În sânul unei culturi rămase profund iudeo-creștină, un manifest pentru intrarea În civilizația vacanțelor. Dintr-o perspectivă mai generală, mișcarea de emancipare a moravurilor a cunoscut În 1974 succese importante. La 20 martie, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
de inutilă ar fi pe termen lung, o felație bine făcută e o plăcere reală; iar asta, se gândea acum Michel răsfoind paginile cu lenjerie (Senzual! Corsetul!) din catalogul său, ar fi absurd s-o negi. Personal, se masturba puțin; fantasmele care, pe vremea când era tânăr cercetător, Îl asaltaseră pe Minitel sau chiar sub chipul unor tinere femei reale (adesea reprezentante comerciale la mari laboratoare farmaceutice) Îl părăsiseră Încetul cu Încetul. Acum Își consuma liniștit declinul virilității cu masturbări anodine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Jagger la MTV, simțea o teribilă strângere de inimă. Proiectul „Tribute to Charles Manson” oricum căzuse, și chiar dacă declara că are douăzeci și opt de ani, În realitate avea cu cinci mai mult și Începea să se simtă realmente prea bătrân. În fantasmele lui de dominație și atotputernicie, i se Întâmpla acum să se identifice cu Napoleon. Îl admira pe acest om care trecuse Europa prin foc și sabie, mânase la moarte sute de mii de ființe umane fără măcar să aibă pretextul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
corpusculi Krause, ei Înșiși fiind legați de neuroni ce pot declanșa În hipotalamus o puternică emisie de endorfine. Peste acest sistem simplu, În neocortex s-a suprapus, prin succesiunea generațiilor culturale, o structură mentală mai complexă ce face apel la fantasme și (În special la femei) la iubire. Dunele de la Marseillan-Plage - asta cel puțin este ipoteza mea - nu trebuie considerate ca fiind locul unei exacerbări aberante a fantasmelor, ci dimpotrivă, ca un dispozitiv de reechilibrare a mizelor sexuale, ca suportul geografic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
prin succesiunea generațiilor culturale, o structură mentală mai complexă ce face apel la fantasme și (În special la femei) la iubire. Dunele de la Marseillan-Plage - asta cel puțin este ipoteza mea - nu trebuie considerate ca fiind locul unei exacerbări aberante a fantasmelor, ci dimpotrivă, ca un dispozitiv de reechilibrare a mizelor sexuale, ca suportul geografic al unei tentative de revenire la normal - pe baza, În primul rând, a unui principiu de bunăvoință. Concret, fiecare din cuplurile reunite În spațiul dintre dune și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
dădu seama că interiorul e foarte diferit de cel din amintirile lui. Acum aveau un biliard american, jocuri video, un televizor fixat pe MTV care difuza clipuri muzicale. Coperta revistei Newlook, afișată În chip de panou publicitar, anunța articole despre fantasmele Zarei Whites și despre marele rechin alb din Australia. Puțin câte puțin, Începu să picotească. Annabelle Îl recunoscu prima. Își cumpărase țigări și se Îndrepta spre ieșire când Îl zări, ghemuit pe banchetă. Ezită două-trei secunde, apoi se apropie. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
brațele lui, Îl săruta, Îi mângâia părul și gâtul. 21 Desigur, nici asta nu era o soluție. Obișnuiții localurilor pentru cupluri, bărbați și femei, renunță rapid la căutarea plăcerii (care cere finețe, sensibilitate, răbdare), pentru o activitate sexuală bazată pe fantasme, destul de nesinceră În esența ei, În fapt copiată direct după scenele de gang bang din filmele porno la modă, difuzate pe Canal+. Ca un omagiu adus lui Karl Marx, care punea În centrul sistemului său, ca pe o entelehie toxică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
individuală (calități cerute de altfel și În viața profesională). Lichidarea criteriilor de seducție intelectuale și morale În profitul celor pur fizice Îi ducea Încetul cu Încetul pe clienții localurilor pentru cupluri la un sistem ușor diferit, care putea fi considerat fantasma culturii oficiale: sistemul sadian. Într-un asemenea sistem, pulele sunt toate la fel de rigide și de enorme, sânii siliconați, pizdele epilate și băloase. Clientele localurilor pentru cupluri, care adesea erau cititoare de Connexion sau de Hot Video, Își propuneau pentru serile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Înțelegeți? N-am crezut un cuvânt. Am crezut doar... că totul e o poveste... și că doar povestea e... reală... (Pauză; fiecare din ei rămâne țintuit de propriile sale gânduri; ȘEFUL GĂRII își alungă printr-o mișcare a capului toate fantasmele și reia.) ȘEFUL GĂRII: Știți, în gara noastră.. În această singurătate... orice poveste devine monstruoasă... se întinde, se divide la nesfârșit, se amplifică, înghite totul, curge, ne pune cu genunchiul în pământ... Înțelegeți? Aceste povești... vin... vin așa... din aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
a ajuns să fie o viață foarte, foarte lungă. L-am înfruntat pe O’Hare într-o luptă în doi și l-am bătut. A fost ușor să-l bat. O’Hare era așa de drogat cu băutură și cu fantasmele triumfului binelui asupra răului, că nu se așteptase să mă apăr. Când și-a dat seama că fusese lovit, că balaurul era hotărât să se lupte de-adevăratelea cu Sfântul Gheorghe, s-a arătat foarte surprins. — Deci ăsta ți-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
îi făcu semn Elenei să privească pe geam. Mușcând dintr-o pară verzulie și pădureață, Elena îl văzu pe Liviu îmbrățișând-o pe Erika în curtea facultății. Era un tip complet banal, cam pămpălău, cu blugi jerpeliți și chică; personajul fantasmelor se prăbuși din lumea închipuirii în marmita cotidiană, iar în cădere chipul angelic i se desprinse ca o coajă. Anul universitar își intră în drepturi. Prezența la fiecare curs era obligatorie și controlul asupra fiecărui student se dovedi extrem de strict
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
transparentă, care îi scotea în evidență mugurul roz al sfârcurilor, ușoara arcuire a pântecelui și părul negru al sexului. Era o viziune care neliniștea spiritul și, cu toate că se străduia să dea pagina, se întorcea mereu la ea, visând acea imposibilă fantasmă de a alerga tot pe plaja aceea, de a simți mirosul mării și căldura soarelui, de a o ajunge pe fată și de a o trânti pe nisipul alb ca să se tăvălească în el și să încerce din nou plăcerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]