1,751 matches
-
feminin, atașat sentimental de trecut. Ea trăiește în timpul prezent al modernității imperfecte, dându-i un contur mai variat. Intrigile în care Parizienele sunt protagoniste prezintă o ființă dornică de a manipula prezentul pentru a-și asigura viitorul. În felul acesta, femininul francez schițează unele scenografii originale și noi ale modernității. Contradictorie că identitate modernă, Pariziana este coerentă ca personaj literar, având consistentă, unitate relativ stabilă, indiferent de acțiunea în care este prinsă, care o confirmă sau o infirmă, fără a o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de Vionnet la Henry James ș.a.). Reluată și interpretată, Pariziana se întoarce, îmbogățita, spre spațiul ei originar. Personajul Parizienei este o lecție de cultură, recitita din perspectiva mitopo(i)etică de astăzi. Femeia pariziana contrazice reflecția asupra caracterului imuabil al femininului și conferă un sens nou femeilor în lumea modernă. Miturile nu mor chiar dacă realitatea modernă și postmodernă le dezminte. Mitul Parizienei are soarta pielii de șagri, care s-a subțiat pe parcursul timpului, s-a transformat, a fost preluat în alte
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Éditions du Cerf, Paris, 1989 BENOIST, Luc, Semne, simboluri și mituri, Humanitas, București, 1995 BERDIAIEV, Nikolai, Sudiba Parija, în BERDIAIEV, Nikolai, Sudiba Roșii, Sovetskii pisateli, Moscova, 1990, p.146-152 BERGER, Anne-Emmanuelle, L'idole maternelle en régime poétique bourgeois, în Du feminin, Le Griffon d'argile, Québec, 1992, p.203-220 BERTRAND, Denis, Le langage spațial dans la Bête humaine, în Mimesis et semiosis. Littérature et représentation, Nathan, Paris, 1992 BERTRAND-JENNINGS, Chantal, Eros et femme chez Zola. De la chûte au paradis retrouvé, Klincksieck
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ancien: Mulier, perpetuus infans et au-dessous, le vers d'Alfred de Vigny: La femme, enfant malade et douze fois impure!" [Maupassant, Le verrou, în La Parure, p.266]. 29 " Într-o societate tradițională, codul social oficial vehiculează o retorică a femininului unitară, pe care o numim marianică. Trăsăturile unei astfel de retorici sunt: fragilitatea, pietatea, virtutea, sacrificiul, pudoarea, iubirea casta, contemplarea. Conjugate, ele alcătuiesc o ideologie a dependenței femininului, care conduce la opacizarea, non-vizualizarea femeii că actant social" [Panea, p.179
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
29 " Într-o societate tradițională, codul social oficial vehiculează o retorică a femininului unitară, pe care o numim marianică. Trăsăturile unei astfel de retorici sunt: fragilitatea, pietatea, virtutea, sacrificiul, pudoarea, iubirea casta, contemplarea. Conjugate, ele alcătuiesc o ideologie a dependenței femininului, care conduce la opacizarea, non-vizualizarea femeii că actant social" [Panea, p.179, subl. n. ]. 30 Astfel, pentru Condorcet prioritar este statutul juridic al femeilor, pentru Olympe de Gouges rolul lor politic, iar pentru Mary Wollstonecraft starea lor socială (primele două
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
primului său mandat (1897-1899), analfabetismul general, cu atât mai pregnant cel rural și femeiesc, era covârșitor. Iată tabloul general al situației literalității în Regat la 1899. Tabel 14. Știința de carte în Regat, după sex și regiune, în 1899 Masculin Feminin Total general de la 7 ani în sus Știu carte Nu știu carte Știu carte Nu știu carte Știu carte Nu știu carte România 32,8 67,2 10,9 89,1 22,0 78,0 Moldova 30,7 69,3
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rândul populației de adolescenți, datele indică faptul că sexul elevului contează în privința evaluării fostului regim. Tabel 48. Evaluarea comunismului în funcție de sexul respondentului Sexul Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) masculin 59,8 40,2 feminin 65,0 35,0 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Elevii de sex masculin apreciază trecutul comunist ca fiind pozitiv într-un procent semnificatic statistic mai mare decât o fac elevii de sex feminin, X2(1
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
faptului că elevele tind să aibă medii școlare mai mari (cu 0,65 puncte) decât elevii de sex masculin, după cum arată tabelul de mai jos. Tabel 49. Mediile școlare în funcție de sex Sexul respondentului Media N masculin 8,25 2.616 feminin 8,90 2.905 Total 8,60 5.521 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Originea etnică a elevilor este de asemenea un element de luat în calcul în ceea ce privește factorii care influențează evaluarea retrospectivă a trecutului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
adus femeii se constituie nu doar acest cuvânt înainte al naratorului, sub vocea căruia se întrezăresc crezurile autorului, ci și introducerea făcută zilei a patra a povestirilor: asistăm la o mărturisire apreciativă, laudativă chiar, încărcată de devoțiune profundă față de eternul feminin. Femeia se transformă în deziderat, devine unica cale de a accede la profunzimea lucrurilor, de a se împlini pe plan 124 Giovanni Boccaccio, op. cit., p. 6. 125 Janet Levarie Smarr, Boccaccio and Fiammetta: The Narrator as Lover, Urbana, University of
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
certă în cazul autorului italian, deoarece între membrii brigatei sunt șapte tinere și doar trei bărbați, ceea ce subliniază poate, la nivel infratextual, ceea ce scriitorul afirmase în cuvântul său înainte la Decameronul, intenția de a-și canaliza întreaga atenție către eternul feminin, cel pe care îl iubește necondiționat, de soarta căruia se arătase atât de profound îngrijorat. „Tinerii care alcătuiesc acest grup reprezintă o îmbinare echilibrată între persoane reale și simboluri. Sunt asemănători cu nimfele din Ameto, care întruchipează doamne distincte ale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dacă trăiește cu-n bărbat, păcătuiește prin aceasta, dar ăsta e păcat firesc; pe câtă vreme dacă-l fură, îl omoară sau îl izgonește, atunci păcatul ei purcede din răutatea minții.”206 Asistăm la o răsturnare a unui sistem de valori, eternul femininul nu-l mai conduce pe bărbat la pieire, adulterul este doar consecința unei incompatibilități vizibile, a unor raporturi virfemina care nu se bazau pe respect și mai ales pe dragoste , de aici și tendința spre trădare. Ermellina, în ziua a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pentru sintagma „târgoveața din Bath”, accentuând astfel latura provincială, rudimentară și vulgară a femeii. Numele îi va fi indicat mai târziu: Alisoun. Se pare că era obișnuit în acea vreme, un nume relativ comun, desemnând poate o tipologie generală a femininului. Alisoun începe cu o deschidere (vocala a), spre a trece apoi în ceva mai grav, mai profund (vocala u, nazala n). Evoluția personajului certifică parcă acest lucru, de la registrul burlesc din prologul ei vom ajunge și la un sens moralizator
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
doar bărbații pot interpreta, ci și femeile, „după cum clar demonstrează târgoveața în felul ei ambiguu de a tălmăci, limba este de fapt androgină sau bisexuală, aparținând și fiind în același timp reprezentativă atît pentru principiul masculin, cât și pentru cel feminin.”320 Meritul ei stă în puterea și abilitatea de a mima discursul patriarhal misogin, cel care aducea atâtea acuzații, mai mult sau mai puțin fondate, femeilor. Împrumută tehnica discursului patriarhal medieval nu pentru că era de acord cu acesta sau pentru că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nici nu intra în contradicție cu un standard divin sau moral. Cu atât mai puțin era privită ca o fărădelege împotriva femeii, deoarece ea nu avea drepturi juridice decât limitate. În Povestirea doftorului, după cum vom vedea în capitolul următor, personajul feminin Virginia nu se poate opune celui ce o necinstise prin dorința lui decât prin moarte.425 Povestea târgoveței aduce totuși o schimbare, dar minoră: agresorul este excomunicat, însă numai temporar, dar tânăra violată rămâne marginalizată.426 Ea nu are glas
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
462 Ibidem, p. 399. (trad. n.) 463 S. H. Rigby, op. cit., p. 136. 128 transpună în mintea unui personaj feminin, să vorbească din punctul ei de vedere și cu vocea ei. Remarcabil este faptul că a reușit să surprindă inefabilul feminin, incertitudinile și instabilitatea târgoveței, i-a păstrat, până la sfârșit, un anumit mister, care o face și mai atrăgătoare, i-a respectat independența și intimitatea.464 Există o asemănare între condiția poetului și cea a femeilor în societate, pe care Chaucer
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mister, care o face și mai atrăgătoare, i-a respectat independența și intimitatea.464 Există o asemănare între condiția poetului și cea a femeilor în societate, pe care Chaucer o intuiește, de aici și îngăduința și compasiunea sa față de eternul feminin. și poetul și femeia se află, din punct de vedere social, pe poziții subordonate autorității politice, marginalizante, nesigure, inferioare. Sunt nevoiți să afirme lucruri care să distrugă această dominare, chiar dacă uneori nu sunt întru-totul adevărate, dând dovadă de o fantezie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
va substitui furtul, personalitatea ei fiind total ignorată.933 John, unul dintre cei doi tineri lezați de avariția proprietarului morii, se teme de o confruntare fizică cu acesta, și profită de bunurile acestuia, de data aceasta mama tinerei, sentimentele personajului feminin nefiind puse însă în discuție. El trebuia să acționeze prin violență sexuală, să dovedească, asemeni prietenului său, că este capabil de răzbunare, altfel virilitatea și mândria lui aveau de suferit. Violul ilustrează un mod de a-și afirma masculinitatea, de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cunoscusem anterior, în cele cinci cărți precedente. 974 Abia acum el devine mult mai obiectiv, analizează cu luciditatea tot ceea ce s-a întâmplat. Troilus poate fi un erou sau un naiv, cu toate acestea cel mai complex personaj rămâne cel feminin, care constituie un adevărat studiu profund asupra fricii.975 Cresida mereu analizează pericolele în fața cărora se află: libertatea precară conferită de văduvie, înrobirea în relația cu un pretendent puternic, teama de a nu-și compromite reputația, pierderea purității, supraviețuirea în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
contrară, aceea a misoginismului epocii de sfârșit de Ev Mediu, a unui artist mult mai tradițional, mai fidel canoanelor literare contemporane. Sunt și critici literari care susțin ideea că nu putem ști cu certitudine cum a perceput autorul englez eternul feminin, dacă l-a considerat autonom sau doar ca pe ceva complementar laturii masculine, deoarece felul său de a aborda personajul feminin sau lumina în care îl portretizează este diferit de la o operă la alta și uneori chiar în cadrul aceleiași scrieri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Chaucer este acela de a fi regândit rolul femeii în societate într-un spirit nou al Prerenașterii 1049, de a fi impus o concepție aproape feministă, de a se fi eliberat de tabu-uri și de catalogări preconcepute în ceea ce privește eternul feminin. În ultimul capitol al lucrării noastre am evidențiat faptul că, plecând de la imaginea unei feminități eterate, simbolice, adorate pentru virtuțile pe care le deținea, înscriindu-se pe linia prefigurată de doi precursori iluștri, Dante Alighieri și Francesco Petrarca, cei doi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mă doare!"156 Planul descriptiv fuzionează cu planul narativ, interiorizarea discursului poetic transformându-se în modalitate directă de receptare a semnificațiilor. Deicticele antitetice ( aici / acolo) fisurează, parcă, planul expresiei pentru a re-semantiza planul conținutului, în timp ce singularizarea rezultată din opoziția masculin / feminin ilustrată în planul expresiei de opoziția singular / plural redefinește, cu ajutorul comparațiilor, plenitudinea înțelesurilor: "Vai, sărace fetele, / Îs toate ca florile / Aici cresc, / Colea-nfloresc, / Dincolo se veștejesc. Dar feciorul săracul / Este ca grădinarul, / Când se plimbă prin grădină, / Toate florile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fiind un "simbol al învierii și al nemuririi". Soarele este "inima" sau "ochiul lumii", în simbolismul vedic, Atmă, Spiritul universal. "Simbol cosmic", soarele a impus o adevărată religie astrală, alături de lună, impunând complementaritatea yang-yin, dar și dualitatea activ / pasiv, masculin / feminin, foc / apă.77 În mitologia primitivă, soarele era asociat adesea cu Luna, în schimb, în civilizația clasică, zeii solari devin zei supremi. În mitologia egipteană, cultul solar a fost dominant, Zeul-Soare era creatorul universal, stăpânul absolut și judecătorul suprem. În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
3 nopți, considerată a fi înghițită de vârcolaci sau de monștri. Ca măsură a timpului și simbol al veșnicei reîntoarceri, luna este primul mort care învie. Lumina reflectată a lunii reprezintă cunoașterea indirectă, conceptuală, discursiv-rațională, evocând subconștientul, imaginația, visul, elementarul, femininul (anima).177 Deosebindu-se de soare care apare în fiecare zi a anului, cu aceeași înfățișare, luna este un astru schimbător, supus temporalității și morții. Dacă soarele întinerește și îmbătrânește zi de zi, fără să moară, luna ia naștere și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
găina este un simbol al abundenței, un mediator între treptele existenței, porumbelul este pasărea-mesager, prin excelență, barza reprezintă un alter ego mitic al gospodarului și neamului, fiind "o pasăre augurală, vestitoare a renașterii firii", rândunica este considerată "o metamorfoză a femininului", vrabia este "gureșă" și "păgubitoare, aidoma șoarecelui", cioara are atribute de "furtișag", dar și psihopompe, ciocârlia este prezentă ca "viețuitoare chinuită care tinde spre ideal", cucul este "sfânt", cântecul lui fiind "de factură stihială, un limbaj complex, purtătorul unui mesaj
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
multe ori Înlocuită), bara oblică realizează În scris economie de mijloace verbale, compensate sau nu la lectură (Beldescu, 1995, p. 199). Bara oblică poate substitui: - prepoziții: „Legea 99/1998”; - conjuncții: „teme pentru sesiuni științifice/simpozioane”; - elementul a al formei de feminin pentru numeralul ordinal: „Sosesc cu acceleratul de prânz, În 22/III/1998”. DOOM (ediția a II-a) precizează că bara oblică „nu este precedată, nici urmată de blanc”. Ea poate fi Însă urmată de un blanc atunci când sunt citate versuri
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]