2,721 matches
-
de implicare a persoanelor de ajutor înseamnă adesea pentru părintele singur lipsa timpului liber, a timpului pentru sine. Toate aceste aspecte au un caracter informal, nu se înscriu în aria de cuprindere a contractelor. Teoriile de factură comunitară, inclusiv cele feministe, insistă asupra rolului determinant al familiei în comunitate. Jean Bethke Elshtain, de pildă, susține că „familia constituie chiar precondiția oricărei forme de viață socială” (1991, p. 268). Comunitățile sunt familii mari formate din familii mai restrânse, aflate în relații de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familia monoparentală reprezintă o coordonată prezentă în socializarea copilului, chiar dacă diferită față de cele din familiile complete. Împotriva ideii conform căreia familia este apreciată drept prima școală a dreptății 33, întâiul cadru de socializare a unor cetățeni drepți, în teoria politică feministă apare ideea că familia este primul context social în care sunt învățate inegalitățile. Aceasta cu atât mai mult cu cât familia este afectată de un model de tip patriarhal și de inegalități de gen: Dacă nu sunt crescuți în mod
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familii afective” (Jack Goody, 2003, p. 183). Democratizarea familiei este o temă controversată atunci când se presupune că aceasta înseamnă emanciparea femeilor 65. Observ că trăsăturile pe care le asociază Giddens familiei democratice ar putea fi susținute și dintr-o perspectivă feministă, deci una care să accentueze necesitatea emancipării femeilor. Astfel, se poate arăta cum între procesul de democratizare a grupului și emanciparea celor implicați în acesta nu există raporturi de opoziție. O constatare larg acceptată este că familia trece printr-un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Fundația pentru literatură și artă „Regele Carol II”, București, 1940. Beauvoir, Simone de, Al doilea sex, vol. II, Editura Univers, București, 1998. Berlin, Isaiah, Patru eseuri despre libertate, Editura Humanitas, București, 1996. Bîrsan, Mihaela (coord.), Jumătatea anonimă. Antologie de filosofie feministă, Casa de Editură și Presă „Șansa”, București, 1995. Blebea, Nicolae G.; Miroiu, M., Introducere în etica profesională, Editura Trei, București, 2001. Bocancea, Cristian; Neamțu, George, Elemente de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 1999. Bocioc, Florentina, „Sănătatea reproducerii”, în O. Dragomir
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Pierre, Simțul practic, Editura Institutul European, Iași, 2000. Bowlby, John, „Maternal Care and Mental Health”, Bulletin de l’Organisation Mondiale de la Santé, nr. 355, 543, Geneva, 1952. Brădean, Adina; Dragomir, Otilia; Frumușani-Rovența, Daniela; Surugiu, Romina, Femei, cuvinte și imagini. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2002. Bruckner, Pascal; Finkielkraut, Alain, Noua dezordine amoroasă, Editura Nemira, București, 1995. Bucur, Maria; Miroiu, Mihaela (coord.), Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași, 2002. Bulai, Ana; Stănciugelu, Irina, Gen și reprezentare socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Editura Polirom, Iași, 2002. Grosz, Elizabeth; Lepervanche, M. de, „Feminism and Science”, în B. Caine; E.A. Brosz; M. de Lepervanche (coord.), Crossing Boundaries: Feminisms and the Critique of Knowledges, Allen and Unwin, Sydney, 1988. Grünberg, Laura, (R)evoluții în sociologia feministă. Repere teoretice, contexte românești, Editura Polirom, Iași, 2002. Grünberg, Laura; Miroiu, Mihaela, Gen și societate, Editura Alternative, București, 1997. Hamangiu, C.; Rosetti-Bălănescu, I.; Băicoianu Al., Drept civil roman, vol. III, Editura ALL, București, 1998. Harding, Sandra G., The Science Question
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Mungiu-Pippidi (coord.), Doctrine politice. Concepte universale și realități românești, Editura Polirom, Iași, 1998. Miroiu Mihaela, Societatea retro, Editura Trei, București, 1999. Miroiu, Mihaela, Convenio. Despre natură, femei și morală, Editura Polirom, Iași, 2002. Miroiu, Mihaela, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004. Miroiu, Mihaela, Politici ale echității de gen. Ghid pentru învățământul universitar din Europa Centrală și de Est, Editura Politeia - SNSPA, București, 2003. Miroiu, Mihaela, Gândul umbrei. Abordări feministe în filozofia contemporană, Editura Alternative, București, 1995. Miroiu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
2002. Miroiu, Mihaela, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004. Miroiu, Mihaela, Politici ale echității de gen. Ghid pentru învățământul universitar din Europa Centrală și de Est, Editura Politeia - SNSPA, București, 2003. Miroiu, Mihaela, Gândul umbrei. Abordări feministe în filozofia contemporană, Editura Alternative, București, 1995. Miroiu, Mihaela; Blebea-Nicolae, Gabriela, Introducere în etica profesională, Editura Trei, București, 2001. Miroiu, Mihaela; Popescu, Liliana, „Condiția femeilor din România - între tradiție și modernizare”, în Liliana Popescu (coord.), Gen și politică. Femeile din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Gheonea, Valentin, Femeile în România comunistă. Studii de istorie socială, Editura Politeia - SNSPA, București, 2003. Oproiu, Ecaterina; Roman, Carol; Scorțaru-Păun, Sofia; Dumitrescu-Bușulenga, Zoe; Faur, Sanda; Șchiopu, Ursula, Cartea fetelor, Editura Politică, București, 1977. Palade, Brândușa, „Dincolo de dominația de gen: regândiri feministe ale autonomiei”, în Olivia Toderean (coord.), Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, Editura Politeia - SNSPA, București, 2002. Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Pasti, Vladimir, Sociologie politică, Editura Ziua, București, 2004. Pasti
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
București, 2003. Oproiu, Ecaterina; Roman, Carol; Scorțaru-Păun, Sofia; Dumitrescu-Bușulenga, Zoe; Faur, Sanda; Șchiopu, Ursula, Cartea fetelor, Editura Politică, București, 1977. Palade, Brândușa, „Dincolo de dominația de gen: regândiri feministe ale autonomiei”, în Olivia Toderean (coord.), Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, Editura Politeia - SNSPA, București, 2002. Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Pasti, Vladimir, Sociologie politică, Editura Ziua, București, 2004. Pasti, Vladimir; Ilinca, Cristina, O realitate a tranziției: discriminarea de gen. Raport de cercetare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Daniel N., The First Relationship: Infant and Mother, Harvard University Press, Cambridge, Massachusets, 1977. Sugden, Robert, The Economics of Rights, Co-operation and Welfare, Basil Blackwell, Oxford, 1986. Surugiu, Romina; Brădean, Adina; Dragomir, Otilia; Rovența-Frumușani, Daniela, Femei, cuvinte și imagini. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2002. Șoitu, Laurențiu-Conțiu, „Copilul instituționalizat - perspective psihosociale”, în George Neamțu (coord.), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Ștefan, Cristina, Datoria de existență. Aspecte privind maternitatea, Editura Arefeană, București, 1999. Ștefan-Scarlat, Laurențiu, Dicționar de scrieri politice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
D., Sărăcia și sistemul de protecție socială, Editura Polirom, Iași, 2001. Titmuss, Richard, Social Policy, Allen and Unwin, Londra, 1974. Tocqueville, Alexis de, Despre democrație în America, Editura Humanitas, București, 1995. Toderean, Olivia (coord.), Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, Editura Politeia - SNSPA, București, 2002. Tompea, Anca, „Dezvoltare comunitară. Indicatorii nivelului de viață”, în George Neamțu (coord.), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Tronto, Joan, Moral Boundaries: A Political Argument for an Ethic of Care, Routledge, New York, 1993
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
această deputată islamistă, o personalitate remarcabilă, de altminteri: ea vorbea despre avansul luat de islam în privința statutului social al femeii, "caracterizat prin cooperare și complementaritate a rolurilor, în cadrul pudorii și al respectului mutual" și menționa, printre punctele comune între mișcările feministe islamiste și organizațiile similare occidentale, lupta împotriva avortului. Gazdele mele mă informează prompt că primul regim cu cetățenie egalitară din lume a fost instaurat de către Profet la Medina și că noi, occidentalii, nu vom face niciodată mai multe în acest
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a antropologiei În Franța și, mai târziu, În S.U.A., care a inspirat, de ambele părți ale Atlanticului, În noul climat, post-modern, din anii ’80-’90 ai secolului trecut, apariția unor domenii noi de interes, fie că este vorba de studiile feministe și de gen, de istoria culturală sau chiar de teoria discursului etc., al căror numitor comun era constituit de tot ceea ce se abătea de la norma „numărului mare”. Adoptând postulatele teoretice fundamentale ale antropologiei, și anume: cel al echivalenței sau
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
este inclus sau exclus, conectat sau disconectat, prin istoricizare, abstractizare, teoretizare, expansivitate sau restrângere. Există considerații formaliste asupra narațiunii, așa cum există abordări dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructive. Există concepții cognitiviste, constructiviste, istorice, sociologice, antropologice despre narațiune, dar și speculații feministe sau politice. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psychonaratologie. Există posibilități de studiu în relație cu un context referențial în mod simultan lingvistic, literar, istoric, biografic, social și politic. Granițele sunt dificil de trasat și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare dar păstrează naratologia clasică, dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia post clasică este deschisă la diversitatea de modele, metodologii și perspective feministe, bahtiniene, deconstructiviste, psihanalitice, istoriste, retorice, cinematografice, informatice, la posibilitățile de analiză discursivă sau psiholingvistică ceea ce demonstrează că nu a trăit o cădere după ascensiunea ei structuralistă, ci o ascensiune structuralistă urmată de o altă ascensiune ramificată în naratologii. Noile interogații
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
fără pretenția descrierii exhaustive. Naratologia post-clasică devine astfel: Acest tablou include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Între acestea, unele sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică, altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă și altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică, postcolonială, etică sau fenomenologică. Se poate vorbi în acest fel de o scală disciplinară
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
proiectul naratologic interdisciplinar. Se prezintă constelația naratologiilor contemporane care include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Unele din aceste naratologii sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică. Altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă. Altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică, postcolonială, etică sau fenomenologică. Este semnalat faptul că în acest tablou transdisciplinar media nu oferă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
cântecului, legănându-mi șoldurile și mângâind corzile chitarei. Riscasem invitând-o aici, dar ea își asuma un risc și mai mare dând curs invitației. I-am făcut discret cu ochiul. După ce Aimee ne-a făcut cunoștință - “Ea e Melissa - o feministă înrăită“, și destul de focoasă -, mi-am aruncat o privire asupra încăperii gemând de invitați și am văzut-o pe Jayne conducându-l pe David Duchovny afară, să-i arate cimitirul. - Întotdeauna faci cu ochiul când vrei să spargi gheața? mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Plimbă Dovleacul? am întrebat-o. - Îmi place tricoul, zise ea, ridicând ghitara. - Îmi place tot pachetul, am zis, învăluind-o din priviri. Ce reprezinți? - Avocata de divorț a Sylviei Plath. Am luat-o de mână și am întrebat-o pe feministă: - Ne scuzi, nu-i așa? - Bret... s-a împotrivit Aimee, însă mâna ei mă ținea strâns. - Hei, trebuie să vorbim despre teza ta. S-a întors către prietena cu o mutră apologetică, strigându-i „Așteaptă-mă!“ peste hărmălaia petrecerii. Încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
o nouă formă de mașinație comercială se înrudește cu totalitarismul prin voința sa de a pune stăpânire pe spațiul mental însuși. Cum să ne îndoim de puterea crescândă a publicității la vederea evoluției comportamentelor față de propriul corp sau de modă? Feministele au dreptate atunci când semnalează înăsprirea „tiraniei frumuseții” (suplețe, tinerețe) vehiculate de publicitatea cosmetică, de revistele pentru femei, de imaginile manechinelor. De aici anxietatea sau nemulțumirea crescândă a femeilor față de corpul lor, obsesia „formei”, succesul produselor necesare îngrijirii. Chestiunea alimentației este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
lumi normale, dar fac și mult bine misoginilor, care sunt greu de deturnat de la satisfacția lor de a profita de pe urma erorilor ...inamicului. Dacă sunt mulțumită că asistăm la aceste evoluții? Ei bine, nu. Nu sunt. Nici nu voi deveni o feministă agresivă, nici nu voi înceta să critic lipsa de șanse. Dar nici nu prea avem ce face. Nu ne vom închide ermetic în clișeul, azi dominant, despre ceea ce este tema feminității din societatea noastră, ci vom continua să rămânem independente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
timp, un element al său. Bulgăroaica Verginija Zacharieva, „țigăncușa din Trenul Literaturii” - cum o dezmiardă prietenește Corinne Desarzens -, stă rezemată de tulpina unui copac, nemișcată, cu ochii închiși și mâinile strânse la piept ca pentru rugăciune. Știam că e o feministă convinsă, dar constat că are și înclinații naturiste. Alte grupuri sau perechi de convorbitori dau târcoale aleilor lungi și pereților de boscheți. Timpul trece totuși prea încet. Malagar este o instituție culturală foarte importantă în regiune. În fiecare lună, aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
din aceste țări, aș vrea să știu dacă a suferit vreo modificare, vreo corecție, opinia ta despre literatura care se scrie astăzi în România? - Dragă Vasile, scriitorii din tren au fost atât de diferiți... Am auzit și citit de la literatură feministă la poezie scrisă în vechi ritmuri scandinave, de la romane polițiste psihologice la bestselleruri pe formula Barbara Cartland, de la poezie crudă realistă până la poeme cu porumbei ai păcii. A fost o lume diversă, de valori diferite, cu concepții diferite. Dar n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
in vitro etc.); În lumea largă, marginalul nu poate avea decât o existență de activist revoluționar. Din nefericire, o atare conduită a marginalilor, care se extinde la alte grupuri și mișcări constituite pe baza aceleiași paradigme (de la ecologiștii moderați la feministele moderate, mergând până la partidele „verzi”), e În mare parte determinată de intoleranța foarte reală a societăților umane, oricât de postmoderne ar fi ele. Tocmai de aceea, refuzul de a deveni activistul propriei diferențe este aspru sancționat În grupurile de marginali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]