2,707 matches
-
feminine fundamentale, atunci problemă care se pune este dac] ideea „eticii feminine” poate s] fie conceput] într-un mod care s] evite presupunerile esențialiste. Încercarea de a face acest lucru este legat] de o a doua preocupare principal] a gândirii feministe. Aceast] preocupare poate fi explicat] astfel. A existat în mod constant tendința că femeia s] fie considerat] că lipsit] de valoare sau inferioar] (de obicei, în același timp era și idealizat]). Dar aceast] devalorizare nu a fost doar una a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nici un b]rbat care se respect] nu-și poate permite s] se limiteze; și că valori generatoare care trebuie întotdeauna s] ocupe locul doi în raport cu valori și priorit]ți de alt tip. Al doilea mod de abordare a ideii „eticii feministe” rezult] atât dintr-o critic] a esențialismului, cât și dintr-o încercare de a vedea dac] o abordare alternativ] a problemelor privind judecată moral] și priorit]țile etice poate derivă dintr-o analiz] a acelor sfere ale vieții și activit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
v]d „irosirea” vieților în r]zboi. (Aceasta nu este o idee unic] în feminismul contemporan; a fost, de exemplu, sugerat] de c]tre Olive Schreiner în cartea ei Woman and Labour [Femeia și munca], publicat] în 1911.) În cadrul filosofiei feministe recente au existat câteva încerc]ri de a sugera c] practicile cu care se ocup] femeile, în special practicile de îngrijire a copiilor și de sprijin fizic și afectiv al ființelor umane, pot fi v]zute ca fiind generatoare de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fost utilizate chiar de c]tre femei în folosul unor cauze precum devotamentul fâț] de patria lui Hitler sau aspră opoziție împotriva feminismului sau a drepturilor egale în SUA. Dintre toate aceste motive, dac] exist] vreun folos în ideea „eticii feministe”, acesta nu poate constă în recurgerea la un ț]ram probabil autonom al valorilor feminine care poate oferi o rectificare simpl] sau o alternativ] la valorile sferelor de activitate dominate de b]rbați. Totuși, este adev]rât c] o mare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de care sufer] atât femeile, cât și b]rbații. Nici o apelare la forme curente ale vieții sociale nu poate oferi o schem]. Și nici femeile nu ar trebui s] fie v]zute (așa cum se întâmpl] în unele forme ale gândirii feministe) că preg]tite s] adopte în mod „natural” diferite priorit]ți morale sau sociale ale b]rbaților. Pan] acum, deoarece exist] (sau ar putea exista) diferențe în preocup]rile etice feministe, acestea pot s] apar] și vor fi generate cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
zute (așa cum se întâmpl] în unele forme ale gândirii feministe) că preg]tite s] adopte în mod „natural” diferite priorit]ți morale sau sociale ale b]rbaților. Pan] acum, deoarece exist] (sau ar putea exista) diferențe în preocup]rile etice feministe, acestea pot s] apar] și vor fi generate cu greu de schimb]ri în relațiile sociale și în stilurile de viat]; și avem motive s] presupunem c] procesul va antrena conflicte. Dar avem și motive s] credem c] într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se stabilește la Calafat. Debutează cu satire încă din primele clase de liceu, imitându-i pe Grigore Alexandrescu și pe Mihai Eminescu, iar prima carte, comedia Rikki-Tikki-Tavi, îi apare în 1921. A colaborat cu versuri, cronici teatrale și cinematografice, articole feministe sau referitoare la situația școlii, cu traduceri din François Villon și Selma Lagerlöf la „Licăriri” (Galați), „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic” „Tribuna Sibiului”, „Sfarmă-Piatră”, „Gândirea”, „Înălțarea” (Sibiu), „Ziarul nostru”, „Zorile” ș.a. Apreciată de Liviu Rebreanu ca fiind „cea dintâi
VERBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290487_a_291816]
-
și Victor Ion Popa - un „minunat meșteșugar al caricaturii”) și Alexandru Colfescu. O colaborare aparte este cea a lui Tache Papahagi, cu „lecturile folclorice” Prevestirile, O scenă din viața poporului turc și Poporul albanez. Un interviu luat Alexandrinei Cantacuzino, militantă feministă, de Ion Vițianu și o cronică elogioasă la piesa Sarmală, amicul poporului de N. Iorga completează partea literară a revistei. Au mai colaborat I. Rădulescu-Pogoneanu, Gala Galaction, M.D. Ioanid, Vasile Băncilă. V. T.
VIAŢA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
școală poetică. Sunt comentate și câteva romane, aflate la limita dintre lirism și narațiune, iar un capitol consistent examinează critica sa literară și culturală, cu impact major în epocă. V. debutează ca poetă cu placheta 1, 2, 3 (1997), intimistă, feministă și postmodernă, amestec original de versuri în limbile română și engleză, monologuri sentimentale și dialoguri erotice „imaginare” în căutarea unui cuplu ideal („sunt tu ești eu / what Freudian slip”). Sub semnul joycean al romanului Ulysses, poemele devin de multe ori
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
opere muzicale, proză (Adela Xenopol, Nocturnă), amintiri (Amintiri despre Eminescu și Marelui Mihail Kogălniceanu. Pioase amintiri de Maria Gavrilescu), traduceri (Maxim Gorki, Hanul și fiul său, Henrik Ibsen, Ella Rentheim, Heinrich Heine, Don Ramiro), articole diverse (de T.V. Ștefanelli, Mișcarea feministă în Bucovina, Neli Cornea, Maria Negre, Clotilda Averescu, Elena Niculiță-Voronca), piese de teatru (Strigoiul de Adela Xenopol, Păcate de Maria Cunțan, Ștefan cel Mare în Munții Vrancei de Elena D. O. Sevastos, Jărtfiții de Fanny Emeric), cronici plastice (Maria Buteanu
VIITORUL ROMANCELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290564_a_291893]
-
îngrijire corporală și de autocunoaștere, de terapii complementare; vezi Field, 2000). Acest fenomen distonează cu concepția tradițională a educației adulților ca iluminare, ca participare, mișcare socială și implicare comunitară (bisericile se golesc, întâlnirile sindicale se răresc și se micșorează, mișcările feministe sau cele ecologiste sunt mai puțin vizibile). Asistăm deci la un declin al valorilor colective, ceea ce este oarecum explicabil, în condițiile de incertitudine pe care le determină dinamica socială. Valorile promovate de mijloacele de comunicare în masă sunt, de multe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
obstaculare și relația dintre viața cotidiană a individului și sistem) pe care individul le poatevehicula, pentru a înțelege sursa puterii și a diferențierii și pentru a acționa asupra ei, fie în cadrul mișcărilor sociale emancipatoare (ecologistă, pentru pace, pentru autonomie locală, feministă etc.), fie în mișcările sindicale sau chiar la nivelul grupului-clasă (prin dialog și reflecții critice asupra situației în care se află și a modului în care o poate schimba, pentru a nu fi o victimă pasivă). „Abilitarea presupune ca oamenii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
îngrijire corporală și de autocunoaștere, de terapii complementare; vezi Field, 2000). Acest fenomen distonează cu concepția tradițională a educației adulților ca iluminare, ca participare, mișcare socială și implicare comunitară (bisericile se golesc, întâlnirile sindicale se răresc și se micșorează, mișcările feministe sau cele ecologiste sunt mai puțin vizibile). Asistăm deci la un declin al valorilor colective, ceea ce este oarecum explicabil, în condițiile de incertitudine pe care le determină dinamica socială. Valorile promovate de mijloacele de comunicare în masă sunt, de multe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
obstaculare și relația dintre viața cotidiană a individului și sistem) pe care individul le poatevehicula, pentru a înțelege sursa puterii și a diferențierii și pentru a acționa asupra ei, fie în cadrul mișcărilor sociale emancipatoare (ecologistă, pentru pace, pentru autonomie locală, feministă etc.), fie în mișcările sindicale sau chiar la nivelul grupului-clasă (prin dialog și reflecții critice asupra situației în care se află și a modului în care o poate schimba, pentru a nu fi o victimă pasivă). „Abilitarea presupune ca oamenii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
felul următor: Naționalitatea este asemenea relațiilor cu femeile: prea implicată În natura noastră morală pentru a putea fi schimbată În mod onorabil și prea accidentală pentru a merita să fie schimbată. Dacă facem abstracție de conotațiile prea sexiste - pentru mentalitatea feministă a zilelor noastre - ale formulei lui Santayana XE "Santayana" , trebuie să recunoaștem profunda semnificație pe care o conține aceasta. Naționalitatea, sau națiunea, sau patria sunt construcții accidentale, născute Într-o anumită conjunctură istorică, din jocul unor relații sociale și al
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
familii. Indiferent însă de poziția socială, femeile trebuiau să asculte de tații și soții lor. Desigur, unele dintre ele s-au revoltat, încercând prin acțiunile lor să aducă femeia pe o poziție egală cu cea a bărbatului. Una dintre aceste feministe avangardiste este regina Cristina a Suediei care, din dorința de a nu se supune regulilor stricte ale societății, a abdicat la tron. Un alt exemplu este cel al scriitoarei Margaret Cavendish, care, în lucrarea The Worlds Olio, publicată în 1655
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
să ne supunem, și nu ne vor permite să împărțim lumea în mod egal cu dânșii, să guvernăm și să comandăm, să poruncim și să hotărâm așa cum fac ei.“ Din păcate, societatea nu era pregătită pentru acest tip de manifestări feministe, și cu atât mai puțin pentru schimbări majore în ordinea socială. Comportamentul abuziv al bărbaților era îndurat cu stoicism de femei, deși, de multe ori, în conversații particulare, acestea își exprimau nemulțumirea. În Memoriile doamnei de Motteville, este descrisă o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Introducere În economia cărții de față, o abordare a ansamblului contribuțiilor feministe la studierea relațiilor internaționale este o încercare dificilă, întrucât presupune o sinteză a mult mai mult decât o anumită teorie sau chiar școală de gândire. Se impun, tocmai de aceea, câteva precizări dintru început. Ca o primă observație, acest capitol
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
Relații Internaționale utilizate în cercurile academice occidentale, capitolul se referă la feminism în Relații Internaționale, nu la feminism și Relații Internaționale. Parcurgerea unei bibliografii extinse și înțelegerea ei sedimentată și filtrată de timp duc la concluzia că genul sau teoriile feministe își au rostul lor numai atunci când sunt scrise și receptate ca parte a domeniului Relațiilor Internaționale, nicidecum în cazul alăturării stranii, forțate, a două domenii distincte precum feminismul (de obicei deloc sau prost înțeles, ca termen) și Relațiile Internaționale. A
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
înțeles, ca termen) și Relațiile Internaționale. A doua observație este că, atunci când discutăm despre feminism în Relațiile Internaționale, dacă dorim să respectăm rigoarea științifică, trebuie să tratăm de fapt în mod clar cele câteva tipuri distincte de teorii de inspirație feministă în Relațiile Internaționale și, în același timp, abordările de gen ale unor fenomene concrete ale realității și politicii internaționale de astăzi. Pentru cititorii care au lecturi din literatura feministă sau cunoștințe de studii de gen, nu va fi o surpriză
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
în mod clar cele câteva tipuri distincte de teorii de inspirație feministă în Relațiile Internaționale și, în același timp, abordările de gen ale unor fenomene concrete ale realității și politicii internaționale de astăzi. Pentru cititorii care au lecturi din literatura feministă sau cunoștințe de studii de gen, nu va fi o surpriză ideea că nu există un singur feminism, ci o pluralitate de curente feministe, inclusiv în Relațiile Internaționale. Pentru ceilalți, sperăm ca acest capitol să aducă, printre altele, și noutatea
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
fenomene concrete ale realității și politicii internaționale de astăzi. Pentru cititorii care au lecturi din literatura feministă sau cunoștințe de studii de gen, nu va fi o surpriză ideea că nu există un singur feminism, ci o pluralitate de curente feministe, inclusiv în Relațiile Internaționale. Pentru ceilalți, sperăm ca acest capitol să aducă, printre altele, și noutatea descoperirii unei multitudini de idei și curente, uneori contradictorii, desemnate în mod obișnuit prin eticheta feminism. Mergând înspre esența dezbaterii despre rostul genului în
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
malestream). Odată cu creșterea exponențială a literaturii de gen în Relațiile Internaționale, s-a ajuns și la nevoia clasificării, a ordonării ei. Există mai multe versiuni propuse pentru sistematizarea acestui subdomeniu. Margot Light și Fred Halliday disting două categorii de contribuții feministe în Relațiile Internaționale: scrierile care consideră femeile o categorie de studiu și cele care iau genul ca reper epistemologic. O autoare feministă importantă în studierea relațiilor internaționale, Jacqui True, ajunge la concluzia că există trei modalități chiar etape de integrare
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
mai multe versiuni propuse pentru sistematizarea acestui subdomeniu. Margot Light și Fred Halliday disting două categorii de contribuții feministe în Relațiile Internaționale: scrierile care consideră femeile o categorie de studiu și cele care iau genul ca reper epistemologic. O autoare feministă importantă în studierea relațiilor internaționale, Jacqui True, ajunge la concluzia că există trei modalități chiar etape de integrare a genului în studiul relațiilor internaționale: genul ca variabilă, genul ca element constitutiv și genul ca element transformator. A existat mai întâi
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
și practicare a relațiilor internaționale cu alte cuvinte, în construirea unor teorii și practici alternative, care merg mai departe decât simpla criticare a teoriilor mainstream, redenumite sugestiv malestream. Sunt, de altfel, etape similare, deși plasate ulterior temporal, cu parcursul studiilor feministe în ansamblul științelor sociale, mergând de la descoperirea femeilor ca subiecți sociologici la regândirea teoriilor sociologice și politice și ajungând la propunerea unor noi fundamente teoretice, a unor metode alternative și a unor recomandări de politici publice alternative nondiscriminatorii și echitabile
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]