2,254 matches
-
două excepții: Pascalopol și Otilia. Pe Leonida Pascalopol îl unicizează strania dragoste pentru Otilia, despre care spune: "...n-am prea stat ca să disting, ce e patern și ce e viril în dragostea mea". Otilia e mai mult un simbol al feminității decât un personaj. Eterică, sensibilă, capricioasă, este totuși matură, având un mod filozofic de a-i privi pe oameni și de a observa viața, societatea. Și ea, și Felix sunt martorii răutății și ai lăcomiei umane. Romanul lui Călinescu are
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
scufundare incomensurabilă înăuntrul unui receptacol feminin care capătă, astfel, o proporție erotică inaccesibilă și devine gigantic. Iar vârsta matriarhală a omenirii, imaginară sau reală, are un drept intuitiv la realitate prin această creștere gigantică de proporție, recunoscută ca matrice a feminității; ea nu poate fi decât un atribut misterios al feminității, al fascinantei puteri de absorbție pe care îl exercită fluxul feminității, fecunditatea adâncă a elementului feminin, nu numai la scara ființelor, ci ca dimensiune organică și naturală a naturii înseși
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
proporție erotică inaccesibilă și devine gigantic. Iar vârsta matriarhală a omenirii, imaginară sau reală, are un drept intuitiv la realitate prin această creștere gigantică de proporție, recunoscută ca matrice a feminității; ea nu poate fi decât un atribut misterios al feminității, al fascinantei puteri de absorbție pe care îl exercită fluxul feminității, fecunditatea adâncă a elementului feminin, nu numai la scara ființelor, ci ca dimensiune organică și naturală a naturii înseși. Femeia înghite bărbatul, și nu invers; pentru că, față de puterea matricială
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
imaginară sau reală, are un drept intuitiv la realitate prin această creștere gigantică de proporție, recunoscută ca matrice a feminității; ea nu poate fi decât un atribut misterios al feminității, al fascinantei puteri de absorbție pe care îl exercită fluxul feminității, fecunditatea adâncă a elementului feminin, nu numai la scara ființelor, ci ca dimensiune organică și naturală a naturii înseși. Femeia înghite bărbatul, și nu invers; pentru că, față de puterea matricială a acesteia, bărbatul nu apare decât ca un apendice. Mă trezesc
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
Puterea superioară, înălțarea la putere - de asta e femeia capabilă. Actele fecunde ale spiritului stau gata încordate în destinul somnolent al femeii. Bărbatul este un subordonat, o derivație. Știindu-l orgolios, femeia îi cedează locul, pentru că n-are ce pierde. Feminitatea ei este cu atât mai puternică, cu cât bărbatul își umflă pieptul... Pentru femeile cu instincte adânci, bărbatul viril nu este decât un caraghios, o ironie vitală. Dacă suntem mai consecvenți când vorbim de „sacru“ (nu mă refer la persoane
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
el ia naștere și se maturizează în individ, are două trăsături, două axe de rotație, care se pot înfățișa și sub forma a două atitudini „genetice“: atitudinea „masculinizantă“, care se rotește în jurul întrebării: ce este viața? - și cealaltă atitudine, a feminității, care funcționează prin efluvii, prin flux și reflux, și care n-are nevoie de întrebarea de mai sus, pentru că simte - știind ce simte, cu presimțirea unei viitoare științe - cum este viața! Numim aceste două atitudini ca și cum ar fi sexual diferențiate
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
sens, trebuie să se facă „simțită“ pe plan mental ca o lume plină de sensuri, ca o înmulțire a sensurilor care țes împreună o rețea, o încrucișare, un țesut conținut în noi sub termenul de „lume“. Femeia este maiestuoasă prin feminitate. Bărbatul, ca să apară măreț, are nevoie de solemnitate. Bărbatul, ca să conducă, are nevoie de efort și de sprijinul unei formule, rituale sau nu. Femeia nu are nevoie să conducă, ea guvernează prin simpla ei prezență. Este mult mai matură prin
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
expus mereu unei situații în care el trebuie apărat de alții, pentru că singur nu e în stare. Regina, în schimb, poate orice, înzecit, pentru că are, ca femeie dotată cu puteri pe care virilitatea bărbatului nu le are, resursele obscure ale feminității în dezlănțuire, ea este menada jocului, singura care poate fi nebună ca nebunii. Singura care poate mult, pentru că riscă totul. Iar dacă facem inventarul forțelor „puse în joc“, elementul uman este foarte redus: regele și pionii nu sunt decât „pioni
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
Petrescu. Dimineață pierdută este, în opinia mea, o capodoperă, iar Gabriela Adameșteanu, unul dintre cei mai mari prozatori din literatura română postbelică. Sanda Cordoș, în lumea nouă, Dacia, Cluj-Napoca, 2003 * Comparată în mod inerțial, până la saturația analogiei, cu Hortensia Papadat-Bengescu (feminitatea expurgată de sentimentalism și obiectivată prin cruzime prozastică), Gabriela Adameșteanu urmează cu o consecvență minuțioasă programul de modernizare a romanului autohton schițat de Camil Petrescu. în această Dimineață pierdută, lumea exterioară apare numai ca o răsfrângere (retroproiectivă sau simultană) a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
hîrtie. A, da ! Păi, da. Acum că spuneți asta, văd destul de clar... niște... — Nuci. Jack se șterge la ochi de cît a rîs. — V-am explicat, ovarele sînt doar o parte dintr-o serie mai lungă de reprezentări simbolice ale feminității, spune un tip, pe un ton de scuză. Ovarele sînt simbolul fertilității, ochiul Înseamnă Înțelepciune, copacul simbolizează mama natură... — Ideea e că aceste imagini pot fi folosite pentru o Întreagă gamă de produse, spune o femeie brunetă, aplecîndu-se ușor În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
este rectoratul? Îmi pare foarte rău, nu știu, că nu-s studentă! răspunde fata săltînd din umeri, apoi, grăbită, își vede de drum, lăsînd în urma ei impresia unei tinere pline de amabilitate, remarcîndu-se prin delicatețea gesturilor și simplitatea dublată de feminitate a mersului elegant atuuri sigure pentru un tînăr pornit în căutarea unei prietenii trainice. "Abia cînd vezi una ca ea într-un restaurant, în postura de-aseară, îți apreciezi la justa valoare soția", gîndește Mihai, hotărît să ajungă mai repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
ramei cu vîrful degetului mijlociu. Apoi, mîinile i-ar coborî spre genunchiul stîng așezat dezinvolt peste dreptul și ar potrivi poala fustei doar atingînd-o cu palmele, pentru ca brațele să i se oprească în lateral, pe canapea. O imagine debordînd de feminitate! Altfel, o îmbrăcam în pufoaică și-i puneam un baros în mînă!... Directorul, arată Mihai cu privirea înapoi spre clădire, a intuit că aceste femei pot fi alături de erou. Da, dar numai dacă le facem de calitate și le punem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
am venit de la țară și azi trebuie s-o duc la medic. Femeia întinde mîna spre el într-un gest a cărui fermitate din prima clipă este completată de o ușoară ezitare, apoi se transformă într-o expresie de profundă feminitate. M-am bucurat să te... să vă reîntîlnesc, domnule Vlădeanu! aproape că șoptește cînd Mihai sărută mîna lăsată moale în palmele sale. Considerînd că tot întîlnire a însemnat și atunci cînd v-am citit cărțile... completează cu o vagă emoție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
că a reușit. După atîția ani de cînd o cunoscuse. Și peste un an de la ultima lor întîlnire. Călcînd grăbit printre ochiurile de apă de pe trotuar, de la ploaia precedentă, și-o amintea cum apăruse la intrarea în Cișmigiu: deborda de feminitate! Acum era singură, și nu pentru că fetița plecase cu școala într-o excursie de două zile... Ajunsese deja în Piața Rosetti. Mai trebuia doar să traverseze strada, să intre pe ușa aceea masivă și să urce cu liftul. Dar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
în care știe să se salute cu numeroșii cunoscuți, acea înclinare elegantă a privirii, urmată de un gest către bărbatul de alături, pe care îl aduce în centrul atenției, sugerează că numai astfel prezența ei e întreagă și-i sporește feminitatea. Întors către oglinda înaltă, să-și aranjeze fularul, Mihai își simte privirea captivată de imaginea ei, apărută alături. Abia acum îi admiră în voie rochia de seară, atît cît se vede prin haina de blană desfăcută, pentru că Doris își face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
după alt tărâm, să-mi repudiez neamul, să regret că m-am născut în acest secol, să visez că sânt alb, în vreme ce sânt negru, să-mi resimt numele ca pe un blestem, să-mi detest apartenența la masculinitate sau la feminitate. Pot deci să nu mă împac cu hotarul pe care îl am și să-mi doresc un altul, după cum pot să contest prestigiul oricărui hotar: să repudiez sexualitatea în principiu și să resimt tentația androginului; să nu-mi priască nici un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
interpretări care se multiplică prin varietatea actelor înțelegerii. Coerența lecturii respective contează, o lectură care nu limitează categoric, ci doar propune. Dacă citesc de pildă Suplicantele lui Eschil interpretîndu-le ca întrupare a variantei proaste, negative, a devenirii întru devenire (refuzul feminității ca procreare, deci ca intrare în devenirea bună întru devenire), simbolizată prin reiterarea nesfârșită a gestului de umplere a butoaielor fără fund - propun o interpretare-înțelegere, care e doar o limitație care nu limitează. Freud vine în schimb și spune "asta
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
multiplicitatea particularului) și are nevoie, pentru a exista, de repetiție. Numai că materia repetiției este "ordinarul" (opusul "extraordinarului") înțeles ca element comun, egal distribuit în toate personajele care fac obiectul repetiției. "Lucrul" prin care Don Juan exprimă identicul și comunul feminității (opus unicității care însoțea idealul feminin, al lui amour courtois), "lucrul" pentru care orice femeie se confundă cu alta și toate sânt la fel de dezirabile (extraordinarul fiecăreia dispărând în acest element comun), "lucrul" acesta care este ireductibilul lor râvnit în chip
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Încărcate de sensuri, nuanțe, subtilități, toate ambalate Într-o „supă de fantasme”, mâncarea favorită a poetului ce spune realului un „Hai sictir” și Își vede de spectralele-i preocupări. De remarcat apoi o senzualitate bine deghizata În „răceli” provizorii, o feminitate ce izbucnește când te aștepți mai puțin („Cravase nervoase”, „Deslușire”, „Goana după păcat” și, mai presus de toate, „Desfrâul sacru”, un fel de „Cantare a cântărilor”, despre munți care „iubesc rotunjimile gemene”, despre „jocul de-a cercul/ Pe versanții funambuli
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Închipuit că bebelușul fusese conceput În luna de miere, așa că asta a devenit versiunea oficială a poveștii. Am Încetat să mă mai simt grasă și greoaie. Sentimentul delicios pe care am Început să-l am era unul de voluptate și feminitate. Pentru prima dată, am senzația că trupul meu face exact ceea ce a fost proiectat să facă. Îmi ador sînii umflați și pîntecele rotunjit și proeminent. Nu am haine largi În garderobă, atît de mîndră sînt de noua formă a corpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
ce sunt ? întreba ea. -Corbi. -Credeam că voi nu aveti corbi, ci doar pescăruși... Sper că aceștia nu spun ,,Nevermore’’. -Nicidecum, o asigura el el...Asculta : Evermore...evermore...Se uită vrăjit la fața frumoasă care i se dăruise cu toata feminitatea lui, un necunoscut, la prima vedere. Nu o judeca nicidecum. Era convins că este un bărbat irezistibil, el însuși de-ar fi fost femeie n-ar fi putut rezista unui bărbat. -Sunt o fată foarte sociabila, preciza Lăură, dar și
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
foarte mult pe empatie, pe identificarea unuia cu celălalt și tocmai de aceea erau atât de fericiți împreună. Pe de altăƒ parte se simțea teribil de atrasă de nou, de necunoscut, de o noua aventură. Poate era la mijloc chiar feminitatea ei, hipersensibilitatea, tinerețea ardenta care o făcea să,,ardă" că o flacăra vie, dar în același timp să fie stăpâna pe ea. Pentru asta aștepta nerăbdătoare telefonul arabului, care spera ea să fie cât se poate de ,,urgent". În viață
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
economia globală va fi preponderent digitală, de comunicare și de servicii. Este în avantajul femeilor. Va crește transparența deciziei și, odată cu ea, nevoia moralității în politică și „politici”. Este altă ușă, deocamdată întredeschisă mai mult pentru femei. Ce ar reprezenta feminitatea ca valoare pozitivă? Dar negativă? Voi lua „valoare” în sens de virtute și voi accepta zisa lui Aristotel: viciul este excesul și lipsa, virtutea este măsura, echilibrul. În mod tradițional, femininul se asociază simbolic cu materia, imanența, trupul, sensibilitatea, emoția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
furia nedisimulată: „De peste o sută de ani, în țările și în mediile sărăcite duhovnicește, adică protestante și neoprotestante, o parte dintre femei vor să fie altceva decât sunt. Așa a apărut curentul feminist, care-i o consecință a lipsei de feminitate. Femeile acestea nu mai vor să se folosească de armele lor clasice, ci tind către un statut cvasi-asexuat. Protestează, mărșăluiesc, vociferează, țin discursuri, vor să fie ca bărbații, nu știu de Maica Domnului, nici de Dumnezeu”. (Dan Ciachir) Spre deosebire de Dan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
exemplu ziua de 22 iulie: nu este sărbătoare importantă. Este trecută negru pe alb, nu roșu pe alb. Iar acolo scrie: Sf. Mironosiță întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena. Pentru multe femei, inclusiv pentru mine, Maria, Maica Domnului este etalon al feminității. Dar acestui etalon matern exemplar, mântuitor, de un curaj suprem (cu ce plăcere ar fi ucis-o cu pietre vajnicii patriarhi din Galileea dacă nu o ascundea binecredinciosul Iosif!) se împlinește împreună cu alte etaloane de femei minunate care, alături de bărbați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]