63,117 matches
-
bun), îi înțelegeam oarecum calculul, vizînd transformarea dinăuntru, "intelectualizarea" - pînă la un punct - a sistemului. Era un experiment inedit, ce se cuvenea urmărit cu atenție. Din păcate n-a reușit, pentru că nu avea cum să reușească, fiind nerealist în nuce. Fenomen aberant în esență să antiumanistă, comunismul nu putea fi "umanizat", ci doar extirpat precum o tumoare. Scepticismul mi-a fost confirmat curînd, prin apariția prohibitivelor Teze din iulie 1971. Însuși cavalerul colaborării "luminate" cu ceausismul ce-și dădea iluzorii aere
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
globalizare sau, altfel spus, către un fel de esperanto al limbajelor artistice. Două componente par extrem de interesante în această tendință: în primul rînd, faptul că fiecare țară evaluează implicit drept contemporan doar un segment foarte restrîns din cîmpul larg al fenomenului și din formele sale simultane de manifestare și, în al doilea rînd, evoluția inversă a formelor simbolice față de practică socială și de construcțiile politice. În timp ce acestea din urmă desfid disoluția, consacră diferența și multiculturalitatea ( a se vedea, în acest sens
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
excelent": "o muzică - marfă!". Repetițiile lexicale au fost studiate, în anii '30-'40, de J. Byck (într-un articol clasic, în care se stabilea diferența dintre caracterul subiectiv său obiectiv al procedeului) și mai ales de Iorgu Iordan, care dedică fenomenului un intreg capitol al Stilisticii sale din 1944. Examinînd listele bogate de exemple furnizate de cei doi lingviști, se observă că nu sînt multe formațiile expresive anterioare care să intre în modelul construcției cu prepoziția de: un aparent similar bine
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
Cristian Teodorescu Se vorbește tot mai des în ultima vreme despre "fenomenul Alianței pentru România". Un partid care cîștigă voturi fără să facă gesturi spectaculoase, cu un balans interesant între putere și opoziție. Un partid care și-a făcut drum spre încrederea persoanelor cu venituri mari, instruite, dar probabil că și spre
Fenomenul APR si clasa de mijloc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17822_a_19147]
-
artistice nu numai că nu s-a descurajat, ci dimpotrivă, în anumite locuri ea s-a diversificat, a devenit mult mai consistentă și mai ambițioasă. Iar în această perspectivă, asocierea dintre un om de afaceri cu o deschidere adevărată către fenomenul cultural și cu o gîndire economică supla, orientată precis către viitor, cum este dl Victor Florean, si un artist plastic lucid, pentru care acțiunea practică nu este în contradicție cu firea contemplativa, cum este Mircea Bochis, poate avea consecințe nebănuite
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
Nicolae Manolescu Cartea lui Mircea Cărtărescu de la Humanitas, intitulată Postmodernismul românesc, are, între altele, meritul de a relansa (dacă nu cumva de a lansa pur și simplu) la noi dezbaterea despre cel mai la modă fenomen cultural din lume. Reacțiile au fost imediate. Bănuiesc că autorul s-a așteptat că ele să fie contradictorii, entuziaste și ironice, deopotrivă vehemențe și superficiale. Faptul intra in regula jocului postmodern, care are în vedere o epiderma, nu e așa
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
discursului critic în postmodernitate sînt, de altfel, perfect coerențe, de la acelea ale lui Hasan și Lyotard din anii '70 și pînă la acelea ale lui Eco sau Vattimo din anii '80 și '90. Aceasta poate fi o problemă a teoreticienilor fenomenului: ei, cei dinții, nu par dispuși a se conforma setului de reguli pe care-l atribuie gîndirii și expresiei postmoderne. Ar fi, de altfel, cu neputința. Li se poate spune teoreticienilor postmoderni ceea ce raționaliștii le spun relativiștilor contemporani: critică adusă
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
termen creat de Eugen Bleuler, cel de "ambivalenta". Întrucâtva mai obscur, Alfred Adler va vorbi despre o "încrucișare de instincte". Wilhelm Stekel - și, pe urmele lui, Fritz Wittels - despre "bipolaritate": situația fizică a proprietăților magnetismului ar circumscrie mai bine misteriosul fenomen sufletesc decât apelul la vocabularul chimiei, unde se ignoră esențialul caracter absolut al contradicției, instituirea exclusivista a diametral opusului. Ștefan J. Fay recurge, cred, la o improvizație fericită atunci cand condensează intuitiv cei doi termeni într-unul singur. Decantând la nesfârșit
Singurătatea unui mentor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17843_a_19168]
-
să se afirme acolo unde performanță lor poate fi maximă: "Nu poate să nu te doară această hemoragie a spiritului românesc, care continuă și după dezintegrarea regimului comunist. Elementele cele mai bune au plecat. Continuă să plece. Generații după generații - fenomenul este, și el, de durată din păcate - ăvîrfurileă se duc ăacoloă". Căci aici ce perspective au eminenții studioși? Pósturi universitare și în cercetare cu salarii mai mici decît ale gunoierilor și nici acelea plătite la timp, în ochii guvernanților învățămîntul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
motiv al ignorării e în natură solitara a autorului: el n-a cotizat la nici una din ăbisericileă timpului, cele care promovează și consacră nu doar pe criteriul valorii, ci mai ales sub imperiul alianțelor oportune. S-ar prea putea că fenomenul să se repete și azi și că noile ăscoliă postmoderniste să nu observe că au în Ilie Purcaru un precursor strălucit și în bunica Beps o strămoașa adesea mult mai tanara și mai ăvieă decat nepoții și strănepoții ce-i
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
muzeale greu accesibile, inclusiv de acelea ale Muzeului Național de Artă. Exemplul lui Emil Ciocoiu, rezident în Germania, este unul pe cît de convingător, pe atît de jenant. Alături de artiștii deja amintiți, un loc special prin conținutul relațiilor sale cu fenomenul artistic românesc și prin implicarea directă în dinamică acestuia, îl are pictorul George Tzipoia, stabilit de șaptesprezece ani în Elveția, la Geneva. El a revenit în România de nenumărate ori după 1989, atît pentru a se racorda din nou la
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
Ioana Bătrânu și ceramistei Daniela Făinis, anvergură acțiunii lui George Tzipoia se definește cu o și mai mare claritate. Însă această acțiune este și una de creație propriu-zisă și ea se sprijină pe o prezență nemijlocita a pictorului în actualitatea fenomenului artistic din Elveția și din România. Ca prim moment al constituirii Fundației, George Tzipoia a deschis, în anul 1995, și prima sa expoziție de pictură în țară după o absență de treisprezece ani. Lucrările sale, alături de cîteva lucrări ale lui
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
la întrebarea cu pricina: supraviețuirea regimurilor comuniste, chiar dacă într-o formă "ameliorata" cum s-ar spune, în unele din țările europene. Dar aceasta ar fi, totodată, un răspuns superficial. Adevărată dilemă nu vizează modul în care exteriorizam preocuparea pentru un fenomen sau altul, ci însăși manieră în care există, funciarmente vorbind, preocuparea respectivă. Cu alte cuvinte, dincolo de faptul că există motivații politice pentru o răscolire permanentă a trecutului în scopul producerii de noi date referitoare la Holocaust, așa cum de asemenea există
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
deocamdată cel putin, tot motive politice de a ignora istoria stalinismului, e important să stabilim în ce măsură se pot plasă, fie și într-un mod ideal, nu neapărat că realizare discursiva în spațiul public, pe aceeași axa de evaluare cele două fenomene. Precizarea, esențială cred eu, de la care pornește Besançon, este ca manieră de ucidere, felul în care au pierit cohortele de victime ale nazismului și comunismului (unii executați prin împușcare sau uciși lent prin înfometare și epuizare fizică, alții gazați) nu
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
drept mai curînd nerelevanta și discrepanta dintre tratamentele diferite aplicate de memoria istorică nazismului și comunismului, cel putin cîtă vreme nu stabilim clar despre a cui memorie istorică e vorba, si, mai ales, in ce plan identifica ea aceste două fenomene. Explic de îndată, rezumînd cu acest prilej și etapele de bază ale demonstrației lui Besançon. Dacă la nivelul ororii pure, a supliciului îndurat de victime, e imoral să ne întrebăm ce analogie există între Gulag și Holocaust, la multe alte
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
Chaim Perelman), pentru că ea există într-un spațiu mental care presupune simultan existența similitudinii și a diferenței. Pentru că o analogie să fie posibilă, ea are nevoie de un background de asemănare. Dar pentru ca să fiesi relevanță, ea trebuie să aducă împreună fenomene distincte. Similitudinea poate fi oricînd contestată, după cum și diferența celor două planuri se poate dovedi iluzorie ori insuficientă. Analogia, așadar, e prin esență ei retorica, mai degrabă precară. Precară, cel puțin la un anumit nivel, ar putea fi și comparația
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
Rodica Zafiu Exemple perfecte pentru a ilustra fenomenul de răspîndire rapidă a unor neologisme odată cu utilizarea tot mai masivă a obiectelor denumite de ele sînt, în momentul de față, celularul și/sau mobilul. Despre succesul obiectului pe care cele două cuvinte îl desemnează comentariile sînt de prisos; mă
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
răspîndit în uz compusul telemobil ("vorbea tare în telemobil, programîndu-si aferata oră la cosmetica" - "Cotidianul" = C, 235, 1996, 6; "o lume posedata de telemobile" - "Evenimentul zilei" = EZ, 2054, 1999, 2), si mai ales denumirile care provin dintr-o elipsa lexicalizata (fenomen care s-a putut produce foarte bine în interiorul limbii române, dar a beneficiat și de modele exterioare): mobil ("mă găsește și fără mobil"- EZ 2054, 1999, 2) și celular ("și-a condus echipa din tribună prin intermediul unui celular" - C 193
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
ritual părinții tribali, cu aceleași palme încă îmbujorate cu care le aduceam și dovezile de venerație, pentru a intra și în bibliotecile noastre cîteva sinteze adevărate privind istoria artei europene. Două edituri au scos, aproape simultan, primele cărti-album privind acest fenomen fascinant pentru privitorul obișnuit și extrem de complex pentru specialiști: Editură Humanitas și Editură Fundației Culturale Române. Prima a tipărit un studiu în două volume închinat Renașterii (sec. XV și XVI), iar cea de-a doua, împreună cu Editură Electa din Milano
O panoramă a picturii moderne by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17867_a_19192]
-
și italienistul Mircea Vasilescu. Cu un text minimal cantitativ și riguros aplicat la imagine, Pictură modernă este, in primul rînd, radiografia unui secol a cărui dinamică este fără precedent în istoria umanității. Mai mult decît o cronologie a artei ca fenomen de sine stătător, acest album este o panoramare a existenței însăși, o analiză, prin imagine directă, a chipului interior pe care omenirea și-l descoperă din mers. În acest sens, compartimentele unei asemenea prelungite reflectări sensibile, cu alte cuvinte capitolele
O panoramă a picturii moderne by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17867_a_19192]
-
explicabilelor inerții și, nu în ultimul roind, în baza intereselor personale. Alți autori nedreptățiți sînt neîndoios Petre Stoica, Florin Mugur, Șerban Foartă, Daniel Turcea, Dan Laurențiu, Virgil Mazilescu, Mihai Ursachi, Mircea Ciobanu, G. Almosnino, Sorin Mărculescu, Marius Robescu, Cristian Simionescu. Fenomenul nu e unic. Cine s-ar fi încumetat, la începutul veacului nostru, a-l așeza pe Macedonski deasupra lui Coșbuc sau Vlahută? Arghezi, Bacovia, Gellu Naum și-au început activitatea cu rezonante modeste. Vinea e și acum socotit, sub unele
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
lucruri: formulele șablon în care se exprimau aprecieri despre George Constantin (de tipul Luceafărul poeziei românești, dar aici totul se oprea la Teatrul Nottara, nu cuprindea întreaga țară); răspunsurile cîtorva trecători care nu știau nimic despre el. Judecat la rece, fenomenul este normal, în ambele aspecte. Expresiile bombastice, forma fără fond sînt frecvent preferate propriilor păreri, fabricații personale. Pe de altă parte, e firesc că nu toți oamenii să știe cine a fost actorul. Deși pare ușor fantezist să primești răspunsul
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
decisiv de mase. Dacă, înainte, un român care avea conotații istorice ori politice se vindea în tiraje enorme, acum, literatura de ficțiune stă în umbră documentelor și a mărturiilor. Piața literară românească e o dovadă clară în această privință. Alt fenomen este că Vestul a pătruns mai adînc în zona culturii de masă decît în a aceleia de elită. Influențele străine care odinioară afectau exclusiv elitele (structuralismul, de pildă, a constituit o astfel de influență în anii '60 și '70 la
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
artei românești de dinainte de 1989, așa cum s-a reflectat ea în revistă Artă și așa cum a fost ea acceptată și susținută oficial. Prin ,,oficial" se poate înțelege atît atitudinea promovată de către propagandă comunistă, cît și imaginea despre sine pe care fenomenul însuși a furnizat-o și a acreditat-o în timp. Folosind mii de fotografii alb/negru și de clișee foto din arhiva revistei Artă, subREALul intenționează o demontare a mecanismelor prin care contextul își selecta valorile ,,convenabile" și le camufla
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
Dacă proiectul subREALului privește relația artă-imagine-social într-o oglinda retrovizoare și propune un unghi de lectură modificat în raport cu intenționalitatea momentului, Dan Perjovschi, un artist cu o foarte mare disponibilitate pentru experiențele directe și unul dintre cei mai buni cunoscători ai fenomenului artistic internațional, oferă un set de ,,informații" în care implicarea vie și reflectarea simbolică nu sînt prin nimic despărțite. Relația lui cu contextul și răspunsurile la provocările imediate sau la chestiunile de principiu nu sînt doar o ,,materie primă", ci
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]