3,694 matches
-
Negruzzi” sau în alte aule mari. Astfel de prelegeri trebuiau structurate în mod special, cu atât mai mult cu cât se putea realiza chiar un dialog. Prelegerile trebuiau să mobilizeze participanții la discuții. O altă categorie de cursuri sunt cele festive, care se organizează la sfârșit de facultate. Fiecare serie încheie cursurile academice cu un curs festiv, ținut de un anumit cadru didactic. La cursul festiv participă toți studenții din seria respectivă, de la toate specializările și cadrele didactice cu care aceștia
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
mai mult cu cât se putea realiza chiar un dialog. Prelegerile trebuiau să mobilizeze participanții la discuții. O altă categorie de cursuri sunt cele festive, care se organizează la sfârșit de facultate. Fiecare serie încheie cursurile academice cu un curs festiv, ținut de un anumit cadru didactic. La cursul festiv participă toți studenții din seria respectivă, de la toate specializările și cadrele didactice cu care aceștia au făcut cursuri. La un astfel de curs se alege o temă mai deosebită sau cu
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
dialog. Prelegerile trebuiau să mobilizeze participanții la discuții. O altă categorie de cursuri sunt cele festive, care se organizează la sfârșit de facultate. Fiecare serie încheie cursurile academice cu un curs festiv, ținut de un anumit cadru didactic. La cursul festiv participă toți studenții din seria respectivă, de la toate specializările și cadrele didactice cu care aceștia au făcut cursuri. La un astfel de curs se alege o temă mai deosebită sau cu date inedite, de ultimă oră. Am ținut mai multe
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
respectivă, de la toate specializările și cadrele didactice cu care aceștia au făcut cursuri. La un astfel de curs se alege o temă mai deosebită sau cu date inedite, de ultimă oră. Am ținut mai multe prelegeri la astfel de cursuri festive, între care amintesc de: - Logica viului în gândirea lui Eminescu; - De la muzica sferelor la muzica genelor; - Homocromie, mimetism și antropomorfism; - Timpul și existența în timp etc. Aceste prelegeri au fost înmănuchiate și publicate în cele două volume de Eseuri de
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
pe peretele aflat în partea opusă geamurilor, intensificând senzația de orbire. În bănci, așezați după o ordine de ei știută, se află absolvenții de acum 20 de ani, mulți dintre ei alături cu soția sau cu soțul. Îmbrăcați în ținută festivă, bărbații dau semne vădite că îi stânjenesc sacoul și cravata și își adună discret cu batista picăturile de sudoare de pe față. Femeile, avantajate din acest punct de vedere, poartă bluze sau rochii subțiri, vaporoase, și discută în surdină cu colega
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
care, pe treptele de la intrarea principală a școlii s-au făcut fotografii cu întregul grup de participanți și s-au imortalizat imagini cu ajutorul camerelor video. Într-o sală de clasă dotată cu un mobilier ergonomic ultramodern, s-a desfășurat adunarea festivă în care, odată cu strigarea catalogului, foștii elevi au relatat ce s-a petrecut în viața și activitatea lor de la precedenta întâlnire, 27 mai 2000. Astfel, am aflat că unii dintre foștii mei elevi au dobândit diplome universitare și sunt institutori
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
delicatese culinare a întâlnirilor. Într-un feeric cadru natural, binecuvântat și de o vreme frumoasă, participanții, organizați pe grupuri după prietenii, afinități și preferințe au început petrecerea acompaniată de bucate alese, de whisky, vin, bere, sucuri și apă minerală. Masa festivă și petrecerea s-au desfășurat în sala de mese a taberei prelungindu-se până a doua zi după răsăritul soarelui. Focul de tabără de la miezul nopții a fost întâmpinat cu cupele de șampanie în mâini și cu camerele video și
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
decât trebuie. Ea dăunează și celui care dă și celui care primește, e mai periculoasă și mai rea decât... răul cel mai rău! 1.4. Despărțirea și „sacrificarea” magiștrilor În calitate de profesori ați primit, cu siguranță, o invitație la un curs festiv al absolvenților unei școli sau facultăți. Gest memorabil, ce se repetă an de an, și care este valabil nu numai În universități, ci aproape În toate școlile care se respectă. Veți spune: uite, ce gest frumos! Un prilej de „vibrante
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
constituie, de fapt, o situație cât se poate de normală de despărțire dintre discipoli și magiștri, nu lipsită de evidențierea unei drame pedagogice care a existat dintotdeauna, de care nu suntem Întru totul conștienți, chiar dacă este Îmbrăcată În faldurile gesticulațiilor festive. În fond, ce se Întâmplă? Absolvenții vor să „scape” de sub „tirania” dascălilor, vor să-și urmeze calea, uitând sau „urând” ideile celor cu care au conviețuit până atunci. E nevoie, dacă ne gândim mai bine, de un act „ritualic” de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Pe fețele celor strânși În jurul său iradiază bucuria. Îi place să fie cu oamenii, printre oameni și un pic deasupra lor, c-așa se cade unui preot! Poate fi un prilej oarecare: o pomenire, o sfințire, o agapă, o masă festivă. Rostește rugăciunea ajutat de un cântăreț, un dascăl, un preot sau un protopop. Ca de obicei, e plin de vervă, Îndeamnă În dreapta și În stânga, deapănă amintiri din studenție, din alte vremuri, din depărtări. Rostește cuvinte de duh, spune șugubăț bancuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
la scenă deschisă, cum au obținut și alți compozitori români remarcabili precum Cornel Țăranu, Dan Dediu sau Pascal Bentoiu, prin apariția într-un asemenea cadru, fac mai mult decât orice stimulent material sau o diplomă ocazională primită într-un cadru festiv restrâns. De aceea, cred că este momentul și locul să apreciem pentru încurajare și managementul instituționalizat de Beatrice Rancea din ultimul timp pentru popularizarea Operei ieșene, sperând că vor rodi pe viitor demersurile muzicale prin consultări temeinice cu oameni de
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
a evacuat întreaga grupă, șoptindu-i asistentului, doctorul Purice: "Aista era lihnit de foame... vai de capul "nostru"". Mutat de mulți ani la Timișoara, profesorul Nubert a murit acolo în 1975. Înainte de a se sfârși, a participat la o sesiune festivă de întâlnire a unei promoții, cred că în 1951. Nu am asistat niciodată și nicăieri la o furtună de aplauze, la o manifestare atât de zgomotoasă, la cea mai mare expresie de iubire și respect, cum s-a făcut atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
peste hotare. Ludovic Russ-senior este considerat drept primul creator de școală chirurgicală în România. VASILE RĂȘCANU Mi-am propus ca în aceste note să evit repetarea unor nume prea des evocate, devenite, cu timpul, un fel de slogan, un exercițiu festiv. Viața unei universități nu se reduce la câteva personalități proclamate ca model mereu repetabil. Dar există personalități a căror vitalitate acționează ca o forță postumă, oameni despre care s-ar putea spune că nu au fost capabili de deces. Acești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cu toții, pe atunci, săraci, studenții în special. Săraci, dar Symposionul mi s-a părut și el, la prima vedere, prea sărac, ca un tânăr îmbrăcat cu niște straie oarecare care nu-s ale lui; eu mă așteptam la un costum festiv pentru că, într-adevăr, apariția acestei reviste o consideram o festivitate. Dar ce surpriză... Tânărul nu era prea modest, numai să-l răsfoiești. Ieri, la telefon, comunicându-i lui Valeriu Rusu sentimentul de încântare de a răsfoi, după douăzeci de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
În volumul Colorând o frază (1978), I. scrie o poezie a sentimentelor, în tonuri calde, calme, cu discrete nuanțe ironice, împinse uneori cu delicatețe până la parodie, ezitând între accentul grav dat de conștiința trecerii timpului și un fel de divertisment festiv. Volumul Desen după natură (1988) cuprinde două cicluri, Scriptorum și Epistolarium. Primul are o compoziție eterogenă: alături de poezii erotice, pasteluri nostalgice, se întâlnesc evocări ale unor poeți sau eroi ai trecutului, locuri și evenimente istorice. Eminescu, Blaga, Apollinaire, Esenin sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
dintre cei mai bogați în evenimente mari și din cei mai binecuvânați cu rod științific și gospodăresc. Anuarul este un important volum de peste 430 pagini, cuprinzând în afară de dările de seamă asupra solemnităților extraordinare prin amploarea lor, precum a fost ședința festivă a proclamării și promovării M. Sale Regelui Carol al IIlea, ca patron și doctor honoris cauza al Universității, în ziua memorbilă de 25 mai 1933, și în care Majestatea Sa a binevoit să rostească un discurs programatic pentru instituția al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1926/1927 întocmit de D. Bucevschi, director, avea în prima parte tot un studiu „Contribuția la cunoașterea Lostriței în Ceremuș”, dar nesemnat. * Anuarul Institutului de orbi și surdo-muți „Regina Maria” din Cernăuți pe anul școlar 1933/34 cuprindea o „Scriere festivă tipărită cu ocazia împlinirii a 25 de ani de existență și activitate depusă în favoarea învățământului orbilor și surdomuților - cu arătarea momentelor serbării: cuvântătorii, pelerinaj la cimitirul orașului, rugăciunea, depunerea de coroane. Pentru anii următori 1935-1940, anuarul era realizat de către profesorul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și științe) 938 - 1328 fiind din Bucovina, 250 din Basarabia, 3 din Transilvania, 39 din vechiul regat, iar 51 din străinătate: 48 din Polonia și câte unu din Austria, Cehoslovacia și Rusia. La editura universității Cernăuți 1922, apărea volumul „Inaugurarea festivă a rectoratului pentru anul de studii 1921/1922, la 24 octombrie 1921, cu o dare de seamă complexă asupra evenimentului. Inaugurarea solemnă a anului de studii 1922/1923, la 24 octombrie 1922, se făcea cu un alt volum la aceeași
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nu are omul care trebuie să conducă întreprinderea, atunci, de bună seamă, capitalul ar fi mai bine să rămână în patrie”. De o mai mare actualitate nici nu se poate a fi părerea ... britanicului! * Despre Asociația angloromână din Cernăuți - cuvântarea festivă rostită în aula Universității în ziua de 3 aprilie 1938 de Ion I. Nistor - vezi Junimea literară nr. 1-12/1938. Vedere din Storojoneț - Bucovina În centrul Londrei se află Trafalgar Square; piațetă în care se înalță Columna lui Nelson, care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Victor Morariu, precum și articole semnate de domnii G.D. Grecul, C. Vicol și F. Tanige. Are bogate și variate informații din toate colțurile Bucovinei. (Din Voința Școalei, 15 oct.1935) * Numărul 40-41 din 10 noiembrie 1936 - Gazeta Bucovinenilor a fost număr festiv, în 8 pagini și semnau: Ion I. Nistor, Grig. D. Grecul, Const. Vicol, Victor Morariu, Corneliu Gheorghian, Ilie Tabrea, Const. și G.Turtureanu, Filimon Taniac, Tudose Dracea. * Gazeta Bucovinenilor nr.42 din 22 noiembrie 1936, părintele Gh. Ignătescu publică sub
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
până și o confiscare pentru frumoasa poezie a lui Sever Beucă Costineanul „La coasă fii ca-n vremile străbune” pe care am găsit-o republicată în ediția a doua de după confiscare în Junimea Literară nr.2/1904 sub titlul: „Marș festiv, dedicat Societății academice „Junimea” cu ocazia jubileului de 25 de ani” pe care o redăm integral nu numai pentru idei și frumusețea versurilor dar și pentru a se înțelege mai bine ce însemna în fața cenzurii ultima strofă a poetului: „Pășiți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Dăianu. C.p., care apare în condiții grafice excelente, dezvoltă un puternic segment iconografic, reprezentând astfel o sursă importantă pentru imaginile fotografice ale unor oameni de seamă ai timpului. De altminteri, conform intenției de a apărea duminica, revista își păstrează ținuta festivă, de sărbătoare. V.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286574_a_287903]
-
număr de poezii și cântece patriotice, agrementate cu o chestionare pe teme de istorie națională, secvență care trimite mai curând la exersarea unui catehism școlar: începe cu datarea corectă a unirii realizată de Mihai Viteazul! Atmosfera nu reușește să fie festivă. Copiii par să fi învățat pe de rost doar cuvintele (cu unele defecțiuni, care provoacă stânjeneală sau amuzament), nu și afectele corespunzătoare. Toți participanții sunt îmbrăcați modest, ca într-o zi de școală obișnuită, decorul sărbătoresc nu există. Corul are
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
această sfânta unire care datează de pe timpul lui Mircea cel Bătrân (sic!) și Mihai Viteazul"185. Specificul celor două serbări era destul de puțin punctat, prin poezia La moartea lui Cuza și cântecele Hora Țărilor unite sau Zece Mai. Ambele momente festive, din ianuarie și din mai, făceau referiri insistente la evenimentele recente, mai proeminente ce-i drept, în cel de-al doilea caz186. Unul dintre vorbitori a schițat o istorie la zi a realizării României Mari, începând cu "expediția Românilor din
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
o atmosferă neobișnuit de sărbătorească. Se afla acolo din întâmplare, într-o excursie cu câțiva apropiați. În trecere prin oraș, a fost plăcut impresionată: "n-am știut că era o sărbătoare națională, unirea vechiului regat cu Ardealul! Orașul era împodobit festiv cu steaguri și mulțimea de oameni manifesta loialitate și entuziasm. Am fost pretutindeni ovaționați"214. Regina nu a resimțit participarea sa ca pe o obligație de protocol specifică marilor sărbători naționale (10 mai, de exemplu), ci ca pe o fericită
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]