1,924 matches
-
altfel din rațiuni judicative el nu ar reprezenta nimic. Dar timporizării de acest fel îi lipsește ceva, totuși, pentru a fi ceea ce timporizarea în genere este: în-ființare sau (constituire) a unei ființări (a unui "obiect"), coborâre a timpului în "firea" ființării timporizate. Ce anume îi lipsește? Dacă este timporizare propriu-zisă și este, după cum stau lucrurile acum atunci prin aceasta se poate asigura statutul de ființare pentru însăși retragerea timpului. Dar să spunem așa: este asigurat statutul de ființare pentru evenimentul retragerii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
genere este: în-ființare sau (constituire) a unei ființări (a unui "obiect"), coborâre a timpului în "firea" ființării timporizate. Ce anume îi lipsește? Dacă este timporizare propriu-zisă și este, după cum stau lucrurile acum atunci prin aceasta se poate asigura statutul de ființare pentru însăși retragerea timpului. Dar să spunem așa: este asigurat statutul de ființare pentru evenimentul retragerii timpului; ceea ce înseamnă că se petrece un eveniment care nu este asemenea celorlalte evenimente, anume, pe de o parte, nu este timp pur și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
timpului în "firea" ființării timporizate. Ce anume îi lipsește? Dacă este timporizare propriu-zisă și este, după cum stau lucrurile acum atunci prin aceasta se poate asigura statutul de ființare pentru însăși retragerea timpului. Dar să spunem așa: este asigurat statutul de ființare pentru evenimentul retragerii timpului; ceea ce înseamnă că se petrece un eveniment care nu este asemenea celorlalte evenimente, anume, pe de o parte, nu este timp pur și simplu, care "se face" (constituie) ființarea în-ființată, dar care, totuși, pe de altă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
să spunem așa: este asigurat statutul de ființare pentru evenimentul retragerii timpului; ceea ce înseamnă că se petrece un eveniment care nu este asemenea celorlalte evenimente, anume, pe de o parte, nu este timp pur și simplu, care "se face" (constituie) ființarea în-ființată, dar care, totuși, pe de altă parte, este timp, care "se face" (constituie) timp pur și simplu, așa cum se întâmplă și în cea de-a doua timporizare. Nu este cazul, totuși, să gândim a doua timporizare ca fiind o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin în-ființare (în sarcina timpului care timporizează), regulativul, prin "măsurarea" a ceva, adică prin punerea sa într-o măsură care trebuie să i se potrivească (în sarcina timpului care se retrage). Într-un fel, punerea în măsură a ceva presupune ființarea acestui "ceva", ceea ce înseamnă că el a fost în-ființat, că el este deja ființare timporizată; pe de altă parte, timpul nu și-ar fi deschis lucrarea sa în-ființătoare fără a fi în potență tocmai punerea-în-măsură-a-"ceva". Reducția judicativă scoate la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
punerea sa într-o măsură care trebuie să i se potrivească (în sarcina timpului care se retrage). Într-un fel, punerea în măsură a ceva presupune ființarea acestui "ceva", ceea ce înseamnă că el a fost în-ființat, că el este deja ființare timporizată; pe de altă parte, timpul nu și-ar fi deschis lucrarea sa în-ființătoare fără a fi în potență tocmai punerea-în-măsură-a-"ceva". Reducția judicativă scoate la iveală, înainte de toate, sensuri ființiale, obiectuale; de aici și imaginea unei preeminențe a judicativului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
suntem interesați de sfera publică, chiar dacă știm că înlăuntrul acesteia evenimentul nu mai este eveniment, autorizarea este inflație de autorizare, ordonarea este înșiruire, iar părtinirea este simplă împărțire de "lucruri", adică de "bunuri". Acestea din urmă sunt, de fapt, lucruri (ființări simple prezente) care sunt "evaluate" din perspectiva administrării nevoilor (act legat, firesc, de cel al gospodăririi lucrurilor); ceea ce înseamnă că tocmai "abstracțiile" (ființările simplu prezente) au preeminență, nu "ustensilele". Desigur, de aici urmează o mulțime de consecințe, care nu reprezintă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
iar părtinirea este simplă împărțire de "lucruri", adică de "bunuri". Acestea din urmă sunt, de fapt, lucruri (ființări simple prezente) care sunt "evaluate" din perspectiva administrării nevoilor (act legat, firesc, de cel al gospodăririi lucrurilor); ceea ce înseamnă că tocmai "abstracțiile" (ființările simplu prezente) au preeminență, nu "ustensilele". Desigur, de aici urmează o mulțime de consecințe, care nu reprezintă nici domeniul problemelor de interes pentru discursul de față, nici domeniu de aplicație esențială pentru validarea rezultatelor reducției judicative a dictaturii judicativului. De
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofia poate fi temeiul veritabil al științei, în ordinea constituirii obiectului acesteia. Tocmai pe o asemenea cale poate fi împlinit un scop esențial pentru înțelegerea de sine și a "lumii": depășirea atitudinii naturale, potrivit căreia eul și lumea sunt două "ființări" transcendente reciproc, evitând, cum susține M. Merleau-Ponty, atât "analiza reflexivă", potențial solipsistă, cât și "dogmatismul științific" (și chiar cel al simțului comun), potențial obiectivist, ambele unilaterale și departe de adevăr, în scopul atingerii veritabilului "început" al tuturor celor care au
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Dar este vorba despre o dictatură a judicativului, fiindcă analitica și dialectica au ca temei ultim al lor faptul că adevărul, socotit valoare fundamentală pentru cunoaștere, instanța cea mai de preț pentru re-cunoașterea filosofică și una dintre valorile esențiale pentru ființarea omenească, este asociat, direct, doar cu judecata dintre formele gândirii evidențiate de logica mai veche sau mai nouă. Reglementările analitice și dialectice, socotite expresii ale dictaturii judicativului, reprezintă și ele obiect de critică pentru demersul acestei lucrări. Dar se află
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Issue: an Existential not a Canonical Problem; Idem, Persoană și eros (Partea a treia). Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei (Partea întâi, Capitolul patru); Idem, Introducere în metafizică (§45-§56): "Logos-ul este strângerea laolaltă, care stă ferm în sine, proprie ființării, adică ființa.", p. 176; Idem, Timp și ființă; este vorba despre logos ca "strângere-laolaltă ce menține totul", p. 23. De asemenea: M. Merleau-Ponty, Le visible et l'invisible, îndeosebi cap. "Interogation et intuition". 4 Expresia aceasta a fost utilizată, într-
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ultim context, Heidegger susține nu doar că un asemenea sens nu este prezent la Aristotel, dacă că el nici nu ar fi cu putință la acesta. Filosoful german are dreptate, în măsura în care gândurile lui Aristotel legate de adevăr, enunț, fapt logic, ființare ("fapt real") etc. sunt "orizontalizate" fenomenologic. Dar la Aristotel funcționează și o înțelegere propriu-zis "naturală" a adevărului, după care acesta este corespondență. Altfel spus, în măsura în care Aristotel se referă la adevărul ca atare, la poziția sa de "existențial" (dependent, așadar, de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
chestiuni de "reprezentare" a acestei lucrări în proiectul mai larg din Ființă și timp, a se vedea și: "Postfața editorului german" și "Nota traducătorilor". 157 Înțelesul termenului Dasein este stabilit de Heidegger încă de la începutul lui Sein und Zeit: Această ființare, care suntem de fiecare dată noi înșine, și care, printre altele, deține posibilitatea de a fi a interogării, o concepem terminologic ca Dasein." FT, Introducere, I, 2; p. 12. 158 Cf. Edmund Husserl, Ideen I / Idées directrices pour une phénoménologie
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
grecești, Art. Nous. 162 FT, p. 208. 163 "Apriori-ul este ceea ce, în cuprinsul a ceva, este mereu anterior"; Apriori este un termen care implică ceva precum succesiunea ..."; apriori-ul este "un caracter al ordinii de constituire în cuprinsul ființei ființării, în structura de ființă a ființei." Heidegger, Prolegomene la istoria conceptului de timp (PICT), § 7 "Sensul originar al apriori-ului", pp. 131-135. 164 "... predicația este în mod primar o explicitare a ceva dat dinainte, și anume o explicitare ce pune
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
explicitează punând în lumină și, ca atare, este una care determină. (...) Exprimându-se, un Dasein se împărtășește altui Dasein; asta înseamnă că Dasein-ul, printr-un enunț ce pune în lumină ceva, împărtășește cu un alt Dasein aceeași raportare comprehensivă la ființarea despre care se enunță ceva." PFF, pp. 338-339. 165 FT, pp. 18-19. 166 A se vedea, FT, § 33 "Enunțul ca mod derivat al explicitării", pp. 211-219. 167 Heidegger, Despre esența temeiului, în vol. Repere pe drumul gândirii (împreună cu precizările din
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
opoziția" obiectivității, opoziție care aparține finitudinii acelui act de orientare prin care transcendența are loc." Kant and the Problem of Metaphysics, p. 113. 171 Despre esența temeiului, p. 159. 172 PFF, pp. 330-331. Partea întâi, Capitolul patru: "Teza logicii: fiiecare ființare poate fi abordată prin este, indiferent de ceea ce constituie de fiecare dată modul ei de a fi. Ființa copulei", se ocupă de problema ontologică a lui "este". 173 PFF, p. 326. 174 În structura "analizei fundamentale pregătitoare a Dasein-ului", existențialul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
explicitării" în cadrul "constituirii existențiale a locului de deschidere". Cf. Paragraful 33 din FT. 175 Cf. PICT, Partea pregătitoare, cap. II; pp. 60-142. 176 FT, p. 217. 177 FT, p. 205. 178 "Acest altceva care se opune în chip absolut oricărei ființări este non-ființarea. Însă acest Nimic ființează în mod esențial în calitate de ființă." Heidegger, "Postfață la 'Ce este metafizica?' ", în vol. Repere pe drumul gândirii, p. 283-284; Cum se explică faptul că ființarea se află pretutindeni în prim plan și reclamă pentru
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Acest altceva care se opune în chip absolut oricărei ființări este non-ființarea. Însă acest Nimic ființează în mod esențial în calitate de ființă." Heidegger, "Postfață la 'Ce este metafizica?' ", în vol. Repere pe drumul gândirii, p. 283-284; Cum se explică faptul că ființarea se află pretutindeni în prim plan și reclamă pentru sine orice 'este', pe când ceea ce nu este de ordinul ființării adică Nimicul înțeles ca ființa însăși rămâne dat uitării?" Idem, "Introducere la ' Ce este metafizica?' ", în vol. Repere pe drumul gândirii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în calitate de ființă." Heidegger, "Postfață la 'Ce este metafizica?' ", în vol. Repere pe drumul gândirii, p. 283-284; Cum se explică faptul că ființarea se află pretutindeni în prim plan și reclamă pentru sine orice 'este', pe când ceea ce nu este de ordinul ființării adică Nimicul înțeles ca ființa însăși rămâne dat uitării?" Idem, "Introducere la ' Ce este metafizica?' ", în vol. Repere pe drumul gândirii, p. 364. 179 Introducere la "Ce este metafizica?", p. 359. 180 Idem, "Timp și ființă", în vol. Despre miza
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
asemenea, "... enunțul este punere în evidență care dă o determinare și care comunică." Ibidem, p. 214. 189 FT, p. 217. 190 FT, p. 293. 191 FT, p. 293. 192 "O dată ce enunțul a fost exprimat prin vorbire, starea de descoperire a ființării se deplasează către felul de a fi al ființării-la-îndemână intramundane. Însă în măsura în care persistă în ea, ca stare de descoperire a ceva, un raport cu ceea-ce-este-simplu-prezent, starea de descoperire (adevărul) devine la rândul ei o relație de ordinul simplei-prezențe între ființări-simplu-prezente
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
timporizării prin prezent și al înfățișării celui "prezentuit" (de la a prezentui). Cf. Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică; Scara a numerelor și cuvintelor streine tâlcuitoare", p. 24. 201 A se vedea: Husserl, Sur la résolution du schème contenu d'appréhension appréhension. 202 "Ființarea conștientă", cea constituită prin timporizare (fiind, întâi, timpul propriu) și care îl constituie pe Celălalt tot prin timporizare, dar în așa fel încât acesta capătă propriul său timp, poate fi socotită, în termeni judicativi, drept ființarea reflexivă și, totodată, deschisă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
d'appréhension appréhension. 202 "Ființarea conștientă", cea constituită prin timporizare (fiind, întâi, timpul propriu) și care îl constituie pe Celălalt tot prin timporizare, dar în așa fel încât acesta capătă propriul său timp, poate fi socotită, în termeni judicativi, drept ființarea reflexivă și, totodată, deschisă către Celălalt, în sensul unei reciprocități cu acesta. Determinativul "conștient" nu are în mod direct drept referință vreo facultate, vreo capacitate specială a unei ființări, ci doar faptul "dublu" al timporizării (prin care ea se constituie
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
capătă propriul său timp, poate fi socotită, în termeni judicativi, drept ființarea reflexivă și, totodată, deschisă către Celălalt, în sensul unei reciprocități cu acesta. Determinativul "conștient" nu are în mod direct drept referință vreo facultate, vreo capacitate specială a unei ființări, ci doar faptul "dublu" al timporizării (prin care ea se constituie ca timp al său, iar Celălalt se constituie el însuși, prin același act constitutiv al timporizării, ca timp al său), adică al reflexivității și deschiderii sale, fapt care îi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dublu" al timporizării (prin care ea se constituie ca timp al său, iar Celălalt se constituie el însuși, prin același act constitutiv al timporizării, ca timp al său), adică al reflexivității și deschiderii sale, fapt care îi dăruiește sensul de ființare ce știe despre sine și despre Celălalt. I-aș fi spus simplu, "ființare reflexivă", dacă determinativul din această expresie nu ar fi avut un sens opus față de celălalt sens fundamental al acestei ființări, acela al deschiderii și reciprocității. 203 Cf.
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Celălalt se constituie el însuși, prin același act constitutiv al timporizării, ca timp al său), adică al reflexivității și deschiderii sale, fapt care îi dăruiește sensul de ființare ce știe despre sine și despre Celălalt. I-aș fi spus simplu, "ființare reflexivă", dacă determinativul din această expresie nu ar fi avut un sens opus față de celălalt sens fundamental al acestei ființări, acela al deschiderii și reciprocității. 203 Cf. Aristotel, Despre interpretare, 16 a 17 a (reamintesc acest context datorită importanței sale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]