5,981 matches
-
literari și alți specialiști în domeniul filologiei MINISTERUL DE INTERNE STRICT SECRET Nr. 068.658 din 28 iulie 1977 Ex. nr. 1 NOTA Deținem date din care rezultă că unele cadre didactice universitare, critici literari și alți specialiști în domeniul filologiei exprimă diferite opinii critice la adresa actualei programe pentru limba și literatura română în învățământul liceal și universitar. Astfel, directorul Muzeului Literaturii Române din București, scriitorul OPREA ALEXANDRU, susține că programa ar fi în contradicție cu documentele de partid, care cer
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
origini „nesănătoase”, tânărul absolvent avea puține șanse de a înșela vigilența serviciului de cadre al Universității și, considerat incompatibil pentru activitatea didactică (laborator de formare a „omului nou”), a fost îndrumat spre activitatea de cercetare, la Institutul de Istorie și Filologie - cum s-a numit și a funcționat la început actualul Institut „A. D. Xenopol” - al Academiei Române, Filiala Iași. Frumusețea vieții de familie, asigurată prin înțelepciunea, dăruirea și tinerețea soților, sporită odată cu venirea pe lume a celor doi gemeni, Mădălina și Bogdan
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
27, lua în primire o catedră universitară, la 29, intra la Academia Română, la 32, împreună cu alții, întemeia Institutul pentru studiul sud-estului european, la 36, participa la organizarea unei noi Universități (Cluj), la 40, crea un Institut academic pentru studiul istoriei, filologiei și artelor la Roma, pentru a se stinge înainte de a împlini 45 de ani; nu l-au interesat nici angajarea în vreun partid politic, nici fotolii ministeriale, ci doar misiunea asumată de cărturar. „Nimeni - spune Alexandru Zub - n-a definit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Colecția Universitaria 108 Seria Știin]ele educa]iei Coordonatorul seriei Științele educației este EMIL STAN Angelica Hobjilă este doctor în filologie, asistent universitar la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iași. Domeniile principale de interes sunt: comunicare subiectivitate/intersubiectivitate/contextualizare, lingvistică, didactica abordării comunicării la nivel preprimar și primar. Dintre lucrările publicate amintim: Microsistemul deicticelor în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
din Paris este exilat. ¶ Apare prima ediție în 3 volume a faimoasei Encyclopaedia Britannica. ¶ Șir William Jones descoperă relații de înrudire între limbile latină, greacă și sanscrita. Această descoperire va duce la reconstruirea limbii indo-europene (sau indo-germane) și la dezvoltarea filologiei comparate. Denumirile de personaje, locuri, etc., din cosmo-mitologia lui Blake par să indice că poetul nu numai că a fost la curent cu această descoperire filologica de mare importanță, dar că a fost realmente fascinant de ea, confirmîndu-i ipoteza că
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
consisting chiefly of Translations from the Asiatick Languages, care conține faimosul "A Persian Song of Hafiz". Această carte și altele (Opere în șase volume, editate de Lord Teignmouth între 1799-1804), prin care Jones expert în limba sanscrita va pune bazele filologiei comparate, vor influența profund tematica orientala a școlii romantice (exemple notorii sînt Lord Byron, R. Southey, Ț. Moore, dar, se pare, si W. Blake). Anatomistul italian Antonio Scarpa descoperă labirintul urechii (canalul cohlear îi va fi sugereat lui Blake ideea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Facultății de Filosofie Iași 1974 • Doctor în științe umaniste Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iași 2004; cu teza de doctorat : "Teatrul absurdului între revelație filosofică și necesitate estetică" • Profesor universitar doctor arta actorului Universitatea de Arte "George Enescu" Iași • Doctor în filologie Universitatea "Al.I. Cuza", Iași, autor al tezei " Teatrul absurdului între revelație filosofică și necesitate artistică ", Editura Junimea, Iași, 2005 • Actor: 19621963 Teatrul "G.Bacovia" Bacău 19631965 Teatrul de stat Reșița 1965-2000 Teatrul Național "V. Alecsandri" Iași • Societar de onoare
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
sigur... Că doar n-o să stai o viață-ntreagă pe bacșișul ăla de erou la revoluție... Octav: (sincer) Ai dreptate, mama... (revenind la paradă) Dar eu, cum să-ți spun, vreau un serviciu mai important... Marieta: Cu trei ani de filologie?! Ce post important?! Octav: Păi... măcar șef de un partid acolo... Marieta: Tu pe mine să nu mă iei așa...! Auzi! Octav: Stai, nu te enerva, că de postul ăsta îmi fac rost singur... Înființez un partid și gata! Să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
e... cum spune părintele... (tăcerea continuă) Groparul: ...Așa e... cum spune dascălul... că spune părintele... Preotul: (simțind el că pe undeva plutește oleacă de bătaie de joc) Măi, Ionică, da de cînd te ocupi tu de chestii de-astea de filologie... hai! Groparul: (cu toate menajamentele de care-i în stare) Păi..., părinte, să mă iertați... da... chestiile astea... nu prea au de-a face cu filologia... și, așa cum spuneți dumneavoastră că toate de la Domnul Dumnezeu vin..., au de-a face
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
joc) Măi, Ionică, da de cînd te ocupi tu de chestii de-astea de filologie... hai! Groparul: (cu toate menajamentele de care-i în stare) Păi..., părinte, să mă iertați... da... chestiile astea... nu prea au de-a face cu filologia... și, așa cum spuneți dumneavoastră că toate de la Domnul Dumnezeu vin..., au de-a face mai mult cu... teologia... Preotul: Așa?! Da tu parcă făceai gropi...! Groparul: Da, părinte, fac gropi. Preotul: ...Și-n timp ce sapi gropi, faci filosofie... Groparul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
până la trecerea sa în veșnicie petrecută cu o zi înainte de 1 decembrie 2007, la peste 93 de ani de viață și profesorat, de slujbaș al statului. În ianuarie 1960, fiind student în anul III la Secția arabă a Facultății de Filologie a Universității din București, am fost trimis de Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu alți patru studenți de la alte facultăți, ca bursieri ai statului român la Bagdad, ca urmare a unui acord cultural româno-irakian. Eram alături de cei doi bursieri ai MAE în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Macovescu, a convocat toată delegația și pe cei care urmau să ne coordoneze din MAE, pentru ultimele detalii și modul de conlucrare între Centrala MAE și delegație. Ambasadorul Lipatti fusese rechemat de la Paris, de la UNESCO. Îl știam de la Facultatea de Filologie, un om cult, rafinat, deosebit de politicos și amabil chiar și cu studenții. I se spunea "maître". Pe profesorul C. Vlad îl cunoșteam mai puțin, dar citisem o parte din ceea ce scrisese. Înainte de plecare, conducerea Direcției de acord cu cei doi
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
, Adrian (6.VII.1958, Topolița, j. Neamț), poet. Este fiul Mariei (n. Silea) și al lui Constantin Alui Gheorghe, funcționar agricol. După studiile de la Liceul „Calistrat Hogaș” din Piatra Neamț, a urmat Facultatea de Filologie (secția limba română-limbi clasice) a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, între 1983 și 1987. A fost între timp operator chimist, miner în Valea Jiului, profesor, apoi ziarist (1990), consilier cultural în cadrul Inspectoratului pentru Cultură și Patrimoniu al județului Neamț (1996-2000
ALUI GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285313_a_286642]
-
ANALELE ȘTIINȚIFICE ALE UNIVERSITĂȚII „AL. I. CUZA” DIN IAȘI. Lingvistică. Literatură, publicație care apare la Iași din 1955, cu subtitlurile „Istorie. Filologie” (1955-1966), „Limbă. Literatură” (1967-1968) și „Lingvistică. Literatură” (1969). Este o publicație universitară de cercetări filologice, lingvistice și de istorie și critică literară a secțiunii a III-a, Științe sociale. Comitetul de redacție era alcătuit în 1962 din Const. Ciopraga, G.
ANALELE STIINŢIFICE ALE UNIVERSITAŢII „AL. I. CUZA” DIN IASI. Lingvistică. Literatură. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
Alexandru I. (4.XII.1921, Valea Stanciului, j. Dolj), folclorist. Este fiul Mariei (n. Dobrotescu) și al lui Ion Amzulescu, țărani. Face studii secundare la Craiova (1930-1938) și studii universitare la Facultatea de Litere din București (1938-1942), devenind doctor în filologie al Universității din București (1968) cu teza Balada populară din Muscel. Mai întâi profesor secundar în București (1948-1951), funcționează apoi, până la pensionare, în calitate de cercetător, în Institutul de Etnografie și Folclor din București, unde este o vreme și secretar științific (1958-1970
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
, Ioana (24.I. 1934, Stoina, j. Gorj), prozatoare și etnolog. Face liceul la Craiova, luându-și bacalaureatul în anul 1953 și urmează Facultatea de Filologie a Universității din București (1953-1958), după care este angajată redactor la Editura pentru Literatură (1958-1972). În 1972 se stabilește în Franța, unde face studii de sociologie și antropologie la Sorbona și se specializează în sociologie la École des Hautes Études
ANDREESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285352_a_286681]
-
, Gheorghe (24.X.1937, Sângeru, j. Prahova), poet și publicist. A absolvit Liceul „I.L. Caragiale” din Ploiești (1951-1955) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1959-1963). A fost profesor la școlile din Salcia și Podgoria, în județul Prahova, la liceul din Pogoanele, unde a editat revista „Aurora”, apoi, din 1971, instructor-metodist la Casa Corpului Didactic din Buzău, unde a îngrijit apariția
ANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285353_a_286682]
-
ANGHEL, Petre D. (27.VII.1940, Ciorogârla, j. Ilfov), editor și critic literar. Este fiul lui Dumitru și al Anghelinei Anghel, țărani. Absolvent al Liceului „Spiru Haret” din București (1958), a urmat apoi cursurile Facultății de Filologie ale Universității din București (1958-1963). A devenit, în 1963, cadru didactic la Catedra de limbi moderne a Universității Politehnica din București. Și-a luat doctoratul în științe filologice în 1984, cu o teză despre publicațiile conduse de G. Călinescu. A
ANGHEL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285369_a_286698]
-
ANDRIEȘ, Andi (3.VI.1934, Iași), dramaturg și publicist. Este fiul lui Nicolae Andrieș, profesor de limba română, și al Luizei Andrieș (n. Lelescu), profesoară de limba franceză. A absolvit Facultatea de Filologie din Iași în 1955. Încă din timpul studenției, a lucrat ca redactor la „Iașul literar” (1954-1971), devenind redactor-șef adjunct al săptămânalului „Cronica” între 1971 și 1979. A fost președinte al Comitetului pentru Cultură și Educație Socialistă din Iași (1979-1981
ANDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285355_a_286684]
-
încercări, versuri, descrieri de călătorie, însemnări zilnice și o autobiografie, A. le-a scris pe vremea liceului, în limba maghiară. După plecarea la Torino, nu va mai scrie decât românește. Deși studia medicina, se arată interesat în egală măsură de filologie și istorie. Originea poporului român și a limbii române îi trezesc interesul și, hotărât să contribuie la cercetarea problemei, învață, pe lângă germană, maghiară și italiană, franceza, spaniola și latina. În același scop și-a alcătuit o bibliotecă de specialitate, a
ANDERCO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285348_a_286677]
-
ANDRIESCU, Radu (9.VI.1962, Iași), poet și eseist. Este fiul Corneliei-Ana Andriescu, germanistă, și al lui Alexandru Andriescu, critic și istoric literar. Urmează cursurile liceelor „C. Negruzzi” și „M. Eminescu”, după care devine student al Facultății de Filologie, secția limba și literatura engleză - limba și literatura franceză, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. În perioada studenției (1982-1986) a fost, timp de doi ani, redactor-șef al revistei „Dialog”. După terminarea studiilor universitare, va fi profesor de limbi
ANDRIESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285357_a_286686]
-
romantismul englez, obține o altă bursă, la Colegiul „St. Hilda” al Universității Oxford (1993-1994). În acest răstimp are o bogată activitate didactică și la Academia de Arte „G. Enescu”. Concomitent, începând cu anul 1994, este cercetător științific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. A colaborat cu studii și articole, recenzii și cronici teatrale la „Cronica”, unde, în 1984 a debutat ca poetă, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Luceafărul”, „Dialog”, „Timpul”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Teatrul azi
ANDONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
ANALELE UNIVERSITĂȚII DIN CRAIOVA, publicație care apare la Craiova, pe serii, din 1972. Între anii 1972 și 1975, seria de filologie iese împreună cu seriile de istorie și geografie; din 1976 seria de filologie apare separat. Primul colegiu de redacție este format din Pavel Țugui (redactor responsabil), George Sorescu (secretar de redacție), Eugen Negrici, Dorin Teodorescu, Ioana Murar, Mimoza Iancovici, Marin Ohotă
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN CRAIOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285342_a_286671]
-
ANALELE UNIVERSITĂȚII DIN CRAIOVA, publicație care apare la Craiova, pe serii, din 1972. Între anii 1972 și 1975, seria de filologie iese împreună cu seriile de istorie și geografie; din 1976 seria de filologie apare separat. Primul colegiu de redacție este format din Pavel Țugui (redactor responsabil), George Sorescu (secretar de redacție), Eugen Negrici, Dorin Teodorescu, Ioana Murar, Mimoza Iancovici, Marin Ohotă, Rodica Iordache. Din 1973, din colegiul de redacție mai fac parte Al.
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN CRAIOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285342_a_286671]
-
ANGHELESCU, Nadia (27.IV.1941, Hărțăgani-Brad, j. Hunedoara), arabistă. Este fiica lui Emanuil Pop, profesor, și a Stanei Pop (n. Ilie), profesoară. Urmează liceul la Carei (1954-1957) și Facultatea de Filologie (secția arabă-română) a Universității din București (1957-1961), după care este cadru universitar din 1961, apoi șef al Catedrei de limbi orientale de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine și, din 1994, directoare a Centrului de Studii Arabe al Universității din
ANGHELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285372_a_286701]