1,847 matches
-
prin poziția centrală a dualității Carp-Maiorescu, reflecția junimistă cunoaște, în interiorul ei, un grad de diversitate pe care studiul de față îl relevă. În cazul lui Theodor Rosetti și cu precădere al lui Mihai Eminescu, critica intelectuală este dublată de un filon tradiționalist și de o propensiune către stigmatizarea xenofobă. Posteritatea formelor fără fond va fi marcată de predilecția noilor generații intelectuale (influențate de exegezele lui A.C. Cuza și Nicolae Iorga) pentru stratul vizionar și antisemit al gândirii eminesciene. Acel Eminescu al
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
întrucât renunțau la idolatrie, observau legea morală iudaică și un minim necesar de precepte rituale. Existența acestei duble clientele a iudaismului avea să fie ulterior de o importanță majoră pentru răspândirea creștinismului. Deși izvoarele literare, exceptând opera voluminoasă a filozofului Filon din Alexandria (20 a.Chr.-45 p.Chr.), sunt rare în acest sens, ideile sale nu-i aparțin în totalitate, fiind rezultatul atitudinilor teologice și filozofice ale elitei intelectuale a iudaismului alexandrin, căreia îi sunt atribuite și alte opere scrise
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
deja predicat, creștinismul a trebuit să se dezvolte ținând seama de acest aspect. Astfel, în marile orașe ale Mării Mediterane iudaismul a făcut cunoscut Vechiul Testament și începuse realizarea integrării dintre cultura elenistică și credința iudaică, fapt explicitat de cazul lui Filon din Alexandria Egiptului. Pentru unii istorici, evanghelizarea a vizat mai întâi marile arii citadine, în timp ce pentru alții propagarea creștinismului nu a început cu marile orașe, cu excepția Romei și a altor capitale ale Imperiului. Creștinismul s-a dezvoltat în marile centre
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ci a o folosi drept fundament și a lucra cu ea și deasupra ei. Reconstrucția unei noi realități interioare ar deveni, astfel, șansa de salvare prin poezie (văzută ca o formă de cultură) și prin ceea ce promovează ea. Marcată de filonul ideologiei comuniste, poezia Anei Blandiana stă sub semnul căutării de sine, provocat de o acută criză identitară, care domină întreaga Generație șaizecistă. Aflându-se într-o continuă căutare de resurse interioare, cu ajutorul cărora să lupte sau, cel puțin, să supraviețuiască
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
interbelică; Al. Philippide, Laurențiu Fulga, Oscar Lemnaru în anii '40; Vasile Voiculescu, Ștefan Bănulescu, A. E. Baconsky în anii '60-'80. La această listă, deși bogată, deloc exhaustivă, se cuvine să adăugăm numele celui mai de seamă reprezentant al acestui filon al prozei, Mircea Eliade, atât pentru operele scrise în România, începând cu Domnișoara Christina (1936), cât și pentru operele scrise în exil, între care se disting nuvela Pe strada Mântuleasa și povestirea La țigănci. Scriitorii citați ilustrează într-un dialog
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
inocența lui se apleacă spre o calitate suspectă...) Sigur că-s albaștri... M-am uitat foarte atent. El n: Nu era nevoie. Știai doar că-s albaștri! El 1: Știam, dar... tu... și după ce mi-ai spus că... știam... (realizînd filonul coșmaresc al situației) Extraordinar. El n: Eu am ales doar un exemplu în care trebuia să funcționeze circumspecția... nesiguranța... dar, întîmplător, ochii ei sînt albaștri... Dar poți să continui... motive de neîncredere există întotdeauna... El 1: Da... sigură că da
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
hedonism individualist de care creștinismul s-a lepădat, pe care l-a anatemizat, interzicînd astfel ființei umane manifestarea unei dimensiuni esențiale. Nimic nu va mai putea recupera cu demnitate adevărul sexual al omului. Aici, Quignard nu este neapărat anticreștin, dar filonul sadian, pan-sexualist, reieșit la suprafață În anii 1950, morala rizomului deleuzian (și nu atît, generic vorbind, „gîndirea rizomatică”), demnitatea lui „le souci de soi” foucaldian Îi cuprind textele Într-o iederă deasă și le adaugă filamente halucinogene fără de care
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În aceast text este și cel mai important. Pascal Quignard, fidel convingerii (exprimată În carte) că arta nu evoluează - ci, cum repetă Hugo Friedrich, este - nu aduce nimic veritabil nou În peisajul literaturii franceze. Nimic nou, dacă ne gîndim la filonul estetizant și la vitalismul sexualist pe care le Îmbrățișează. După 11 septembrie 2001, după intervenția americană din Serbia, Însă, Pascal Quignard este unul dintre scriitorii care, printr-un afișat stoicism aristocratic, ca și prin pesimismul și eleganța oraculară profesate, ocupă
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fiind atrasă în special de sentimentele cetățenești; ființa umană este urmărită mai puțin în dimensiunea sa interioară, producându-se, în conformitate cu o anumită logică a sistemului, o deplasare către sentimentele sociale, către ființa socială. Iubirea este o temă frecventă, conturând anumite filoane ale poeziei circumstanțiale și patriotice ce descinde încă din momentul pașoptist pe filiera Alecsandri, Andrei Mureșanu, G. Coșbuc etc. Atracția este exercitată în special în direcția sentimentelor civice și a adeziunii politice 4. De asemenea, trebuie semnalate prima și a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
direct, existențial. Sigur că portretul poetic al lui Liviu Antonesei nu se alcătuiește numai din "lecturi,/ manuscrise, tăceri și amintirea/ unei călătorii pe care nu am început-o", după cum recunoaște în Jocul vidului și al înfățișării. După cum nici din cultivarea filonului care ține iarăși într-o manieră specifică poeticii optzeciste de cotidian și biografic. Aceasta, deși poetul dovedește că poate converti evenimentul biografic într-o adevărată aventură, îndoit ontologică și estetică (a se vedea, bunăoară, excelenta Mitologie. Eu și Valeriu Gherghel
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cărții), poeta nu se poate împotrivi Avatarurilor unui sentiment, colorat stănescian, într-un ciclu întreg, în portocaliu. Direct, încă din titluri precum Alter ego sau Eu, Arlechinul, și mai ales în desfășurarea propriu-zisă a discursului poetic, Livia Iacob exploatează, apoi, filonul tematic al alterității interioare, raportând-o într-o manieră interesantă la nevoia de teatralitate, de mistificare a ființei care își găsește cu greu, într-un timp în care însăși poezia e "o respirație decapitată,/ din mijlocul literelor", un remediu viabil
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
rară și derutantă unitate. Practic, indiferent dacă alege ca manifestare metrica populară sau cea ermetică, dicțiunea epurată de rigori formale sau, dimpotrivă, concentrată în forme fixe tip haiku ori sonet, întinsa și substanțiala sa creație lirică se hrănește dintr-un filon unic. Ea intenționează să redea parcă exclusiv bucuria transsubstanțierii, a înălțării la Spirit, la Esență. Majoritatea poeților (auto)declamați religioși sau mistici de azi visează să dea măcar o carte a ființei în căutarea Ființei. Nicolae Ionel reușește să dea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
că tu ești opera magna" (subl. aut.). Tematica aceasta de recurență a Oanei Lazăr se prelungește în Zânele frigului, volum în care tensiunea preeminentă provine totuși din altceva, din întâlnirea frecventă a recursului la evenimentul biografic marcant cu impulsul revitalizării filonului mitologic. Mai multe texte, de pildă, glosează pe marginea nevoii de conservare a identității feminine, nealterate de trauma despărțirii (prin moarte?) de soț: "Cuburi de gheață de la ultima întâlnire/ parfum și fotografia soțului defunct/ (pe care, fie vorba între noi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
livresc, dar și ca recurs existențial (în sens de resursă energetică preferată, de matcă a energiilor creatoare aceasta e, bunăoară, semnificația encomionului dintr-un vers ca "Benedicțiune, mască, benedicțiune"), la un nivel de adâncime a discursului se poate identifica proeminența filonului creștin al autoarei. Grila de interpretare, în cheie postmodernă, a marilor mituri grecești interferează cu cea de asimilare a religiosului, spiritualitatea de esență ortodoxă în care se repliază Carmelia Leonte contaminând inclusiv textele de sorginte livrescă. În seria de topoï
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Puteam completa cu licheni tot herbarul/ și de toate aureolele boreale mi-aș fi bătut joc." În altă parte, refuzul banalității, subminarea conștientă a recuzitei convenționale (inclusiv a imaginarului liric consacrat), opțiunea certă pentru schimbarea temerară se întâlnesc cu un filon expresionist abil potențat: "Se topise cerul. M-am urzicat/ în umbrele brazilor conici./ Stelele sunt șobolanii nopții,/ morții, sgârciți și ironici.// Au mâncat castorii timpul/ și veacul moare în scrin./ Nu-mi recunosc deloc chipul/ în apele astea. Ce chin
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
-i naști a doua oară// poeții nici nu știu ce-nseamnă/ a fi nemuritor sau muritor/ cât o cămașă viața lor durează -/ poeții au un paradis al lor". Poate puțin surprinzătoare, la un asemenea poet, este frecvența reîntoarcerii, a revenirii dese la filonul erotic, în ciuda des proclamatei dorințe de singurătate. Cauza schimbării statutului de solitar mulțumit de propria-i condiție nu este însă, cum s-a spus, pluralitatea vocilor femeii, histrionismul celei oarecum egale cu bărbatul. E adevărat că poetul invocă multiplele fațete
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Editura Artes, Iași, 2009. Membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației epigramiștilor din România. Premii literare: Premiul pentru debut în poezie al Asociației Scriitorilor din Iași (1994). Premiul al III-lea la Festivalul umorului ,,Constantin Tănase", Vaslui (2004). Filonul din care își extrag substanța primele cărți scrise de Dumitru Spătaru este, neîndoielnic, livrescul tratat însă în cheie diferită: fie grav, reverențios față de opera considerată paradigmatică, fie parodic ori burlesc. Colocviile (Editura Cronica, Iași, 1993), Ruga pentru anotimpurile din noi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în rate.../ Pe-o bancă, mână-n mân-am stat,/ era ții minte? pe-nserat:/ de la ciorap fugind un fir,/ ai dat un țipăt, m-ai împins/ și-astfel amorul mi s-a stins/ ca un păcat sub patrafir". Din același filon umoristic se hrănesc, și încă mult mai evident, Cămătarii de semne (Editura Junimea, Iași, 1993) și Clondirul cu mastică (Editura Opera Magna, Iași, 2004). Două lozuri conține "altfel de fabule", ne avertizează de la început autorul unor texte inspirate, ce conțin
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
puteri nu mai puțin malefice. Din acest punct de vedere, demersul poetic pare unul întregitor; poemele reunesc cioburile unei existențe vizând, cu obstinație, recuperarea totului, inclusiv a celui individual, poetic. Doar că maniera de lucru nu presupune transcrierea transparentă a filonului realist biografic, ci învestirea lui cu un coeficient semnificativ de mysterium fascinans. Nu numai evenimentele capitale traversate și resuscitate, anamnetic, de ființa poetică propria viață intrauterină, nașterea, copilăria, dragostea (văzută, în buna tradiție romantică, drept autenticul principiu ordonator al lumii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
noastre/ Prudenți în a aborda temele majore,/ am ajuns să vorbim despre calul/ amicului nostru, cal botezat Ventonică./ Numele acestuia semăna cu/ un diavol căzut într-o groapă postbelică// Saxonul Um era cel mai blond dintre/ Noi. Știa totul despre Filon și/ Iulian Apostatul/ Slavul Nidalov cânta mirabil, visându-l/ în fiecare noapte pe Marmeladov/ Hindusul Gebarau era cel mai interogativ./ Și cel mai întunecat// Despre mine,/ doar ei pot să depună mărturie". La fel, o banală plecare la mare, spre
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cel al reacțiilor neutre. Emoția ajută memorarea, chiar dacă este negativă. Adesea, emoția negativă este mai puternică decât cea pozitivă, iar amintirea obiectului este mai bine fixată. Legătura între emoție și memorie a făcut obiectul multor cercetări și este un adevărat filon pentru publicitate. Recent, neurobiologii au demonstrat în ce fel emoția amplifică memoria. Neurobiologul Hailan Hu a pus niște cobai într-o cușcă și i-a electrocutat la nivelul labelor, fapt care le-a indus o emoție negativă. A constatat că
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mituri și legende populare), după care s-a răspândit în toată lumea, lăsând urme adânci în literatura populară. Numeroase credințe și legende despre blajini sunt legate de drumul lui Alexandru Macedon spre capătul lumii. În articolul (Re)construirea imaginii sfântului "blajin". Filoane livrești și orale (din volumul Etnologica), Laura Jiga conturează locul Blajinilor, relațiile acestora cu paradisul, figurate în textul scris al Alexandriei și în legendele orale românești. În numeroasele manuscrise ale Alexandriei se arată că Alexandru însuși le-ar fi cerut
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
târziu: „Lumea aceasta a noastră e viguroasă și tare, miroase a sudoare și-a sânge, a balegă de bou și-a balegă de urs, a fuste și a chiote besmetice seara pe dealuri...” Pe acest fond de vitalitate se încrustează filonul folcloric. Pe tiparul imaginii pe care i-o oferea poetului satul natal, el formulează într-un carnet de însemnări și o concepție mult mai generală despre valoarea propriei poezii. Era firesc ca pe acest fond de conștiință a satului natal
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
sàu pentru formà poeticà a fost mereu identificat cu o virtuozitate superficialà, cu un cult al formalismului în detrimentul sinceritàții sentimentului. Receptarea poeziei lui Horia Bàdescu la noi (Ronsetele nu fac excepție, apariția lor trece aproape neobservatà) este reductivà, ignorînd bogàția filonului poetic al formelor fixe în poetica europeanà (sau în creația marilor poeți români, de la - sà zicem - Eminescu, la St. Aug. Doinaș) și citînd experimentul liric al autorului (foarte ușor de raportat la un anumit climat poetic european al ultimelor douà
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
sacrificiu de sens, recompensat printr-un exercițiu frenetic al virtuozitàții" (Al. Cistelecan). Cu totul altă a fost receptarea "experimentului poetic" al lui Horia Bàdescu în orizontul occidental contemporan, unde scriitorul, ca și cititorul de poezie, este mai familiarizat cu tradiția filonului poetic al "formei perfecte", de extracție iudeo-creștinà: Prin intermediul acestei forme fixe pe care o inventeazà, Bàdescu se dedà unei munci ascetice din care poemul iradiazà în forma sa cea mai strictà, cea mai radicalà. Ne-am fi putut imagina cà
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]