12,214 matches
-
putea scandaliza pe puriști: cum să discuți cordial cu cei care te-au băgat la închisoare și au martirizat o națiune întreagă? Să nu uităm, cu toate acestea, că Noica nu mai era, după eliberarea din pușcărie, naivul care intrase. Filosoful știa că, în spatele lozincilor despre partid și despre clasa muncitoare, România comunistă este condusă direct de Securitate și, vrând să înfrângă inerțiile mărunților activiști culturali (bunăoară, când a fost vorba de facsimilarea manuscriselor eminesciene ori de înființarea institutului pentru Eliade
Noica în dosarele Securității by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6017_a_7342]
-
atentă a documentelor editate cu mare acribie de Dora Mezdrea: a existat în permanență o fractură de planuri între Noica și interlocutorii săi, și nu numai în primii ani de după eliberare (1964), când discursul Securității era mai agresiv, iar al filosofului, încă nedesprins de spaimele pușcăriei. Chiar după 1970, când politica regimului Ceaușescu față de cei denumiți generic „foștii legionari" se relaxează considerabil - regimul, aflat în zbor spre culmile naționalismului, dorind să-i recupereze -, Noica este în continuare privit cu suspiciune, spionat
Noica în dosarele Securității by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6017_a_7342]
-
cu securiștii, care îl invită destul de des în perioada 1967-1978, acoperită de prezentul volum, la tot felul de „discuții". E un adevărat ping-pong care se joacă între aceștia și „Nica Dan", numele de cod pe care Securitatea i-l atribuise. Filosoful întinde cât poate de mult coarda „dialogului", sperând să îi convingă pe securiști de necesitatea unor proiecte culturale supra-ideo-logice. Aceștia, la rândul lor, intenționează să îl atragă în rețeaua internă și externă și să îl facă să furnizeze date asupra
Noica în dosarele Securității by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6017_a_7342]
-
-l implice în „frontul de propagandă" al regimului, Noica, pe de altă parte, încearcă să se folosească de autoritatea ei pentru a pune bazele unui Institut de Orientalistică, sub conducerea lui Eliade. Nici securiștii nu obțin nimic de la Noica, nici filosoful nu îi câștigă de partea sa (și, în fond, a culturii). Însă primii, aparent, au câștigat partida. Nu numai că nici una din inițiativele lui Noica nu s-a materializat, dar l-au înconjurat pe filosof cu o infernală rețea de
Noica în dosarele Securității by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6017_a_7342]
-
obțin nimic de la Noica, nici filosoful nu îi câștigă de partea sa (și, în fond, a culturii). Însă primii, aparent, au câștigat partida. Nu numai că nici una din inițiativele lui Noica nu s-a materializat, dar l-au înconjurat pe filosof cu o infernală rețea de supraveghere, care includea ascultarea telefonului și instalarea de microfoane în toate locuințele care îl adăposteau. Este prezent în carte, cu numărul 33 (la p. 93), și un document stupefiant prin traseul pe care îl parcurge
Noica în dosarele Securității by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6017_a_7342]
-
cu numărul 33 (la p. 93), și un document stupefiant prin traseul pe care îl parcurge delațiunea, până ajunge sub ochii unuia dintre cei implicați în filarea lui Noica: e vorba de o relatare a unei surse neimplicate în supravegherea filosofului, dar care aude o discuție între niște prieteni care călătoriseră, întâmplător, cu trenul în străinătate alături de Virgil Cândea și, gentili, povestiseră (pictându-l, negreșit, pe bizantinolog în cele mai negre culori) ce auziseră de la acesta referitor la „Nica Dan"! Un
Noica în dosarele Securității by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6017_a_7342]
-
comportamente de neiertat, din ultimii ani de viață, nici contribuția la nefericirea surorii lui, frumoasa și pare-se talentata actriță Évelyne Rey (care s-a sinucis în 1966, la 36 de ani, după ce fusese succesiv metresa lui Sartre și a filosofului Gilles Deleuze, soția scriitorului Serge Rezvani și în final amanta poetului Claude Roy). Pentru Lanzmann, Jean-Paul Sartre a fost și a rămas „o formidabilă mașină de gândit, cu biele și pistoane fabulos de bine unse, a cărei putere creștea până la
Sub semnul adorației by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5939_a_7264]
-
eliminarea lui G. Călinescu și a asistenților săi din Universitate (în studiile George [sic!] Călinescu la Universitate și la Academia Română și, respectiv, Al. Piru: „Resping cu indignare acuzația nedovedită că aș fi reacționar”), epurarea unor mari cărturari din Academie (Umilirea filosofului Constantin Rădulescu-Motru), interzicerea lui Arghezi (Gheorghe Gheorghiu-Dej, Leonte Răutu și Tudor Arghezi), represiunea de după Revoluția ungară din 1956 (Eugen Simion „... a fost chemat, interogat și... se pare că este pus sub urmărire”) sau eliminarea din facultate a lui Nicolae Manolescu
Forța documentului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5725_a_7050]
-
eter, cu preocuparea de a-i converti golul în ecuații sau cu atenția absorbită de nuanțele ei lexicale. Din prima categorie fac parte oamenii comuni, din a doua naturile religioase, din a treia oamenii de știință și din a patra, filosofii. Din această ultimă categorie face parte Andrei Cornea. O natură lucidă și precumpănitor logică, ridicînd neantul la rangul unei teme speculative. Autorul are o logică de metronom intrat în regim de perpetuum mobile, nedînd semne de oboseală meditativă și împingînd
Spectrul neființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5738_a_7063]
-
-l preocupă decît / războaiele civile ale îngerilor // uneori ni se pare că ne privește / pe noi părinții lui ca pe doi străini / că ne transformă fără voia noastră / în jucării de plastilină cu care / își populează menajeria / precum un bătrîn filosof” (Copilul nostru). Acestea sunt cele două puncte de reper antinomice ale poeziei în cauză, pe de-o parte o imagine rebarbativă, cu „norii urîți ai prezentului”, cu „obrazul pudrat al nepăsării”, în care „scîrba crește și înflorește precum / borhotul de după
Un poet oximoronic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5742_a_7067]
-
și culturală, deoarece acestea sunt gândurile personale și private, fără îndoială, ale celui mai inteligent om din secolul 20", a declarat Eric Gazin, presedintele casei de licitații Auction Căușe, cu sediul la Los Angeles. Scrisoarea scoasă la licitație este adresată filosofului Erik Gutkind, după ce fizicianul citise cartea acestuia, intitulată "Choose Life: The Biblical Call to Revolt". Pentru mine, cuvantul «Dumnezeu» nu este nimic mai mult decat expresia și produsul slăbiciunii omenești, Biblia este o colecție de legende onorabile dar primitive, care
”Scrisoare despre Dumnezeu”, scrisă de Einstein, scoasă la licitație pe eBay () [Corola-journal/Journalistic/57481_a_58806]
-
înnebunit de absurdul lumii e o trăire curentă și universală, și nimeni nu a devenit gînditor rumegîndu-și neputințele în efortul de a scăpa de ele prin soluții raționale. De aceea, e o naivitate să credem că, pus în fața unei drame, filosoful scoate din mînecă o schemă și o domolește imediat prin transfigurare speculativă. Dacă în asta ar sta fibra disciplinei, atunci gînditorul are fi un preot înzestrat cu puteri șamanice aflat în primejdia de a uzurpa prerogativa religiei. Mai mult, o
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
gînditorul are fi un preot înzestrat cu puteri șamanice aflat în primejdia de a uzurpa prerogativa religiei. Mai mult, o filosofie care vede în rațiune cheia deschiderii ușilor este fie o impostură, fie o unealtă de propagandă. De aceea, „meritul“ filosofului nu stă în a-și converti tribulațiile în noțiuni, ci în a fi predispus la contemplație și meditație. E o predilecție umorală pe care o ai sau nu, dar fără o asemenea înclinație pornită dintr-o limfă sensibilă, filosofia devine
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
și meditație. E o predilecție umorală pe care o ai sau nu, dar fără o asemenea înclinație pornită dintr-o limfă sensibilă, filosofia devine o manie snoabă fără justificare plauzibilă. În schimb, unei naturi hiperactive atrase de repere pragmatice, apetența filosofului pentru abstracțiuni îi pare o aberație simandicoasă și un semn de degenerare. De cealaltă parte, filosofii nu urmăresc defel binele omenirii și nu sînt însuflețiți de dragoste de semeni. Mizantropi și retractili, scopul meditației lor sînt ei înșiși și numai
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
înclinație pornită dintr-o limfă sensibilă, filosofia devine o manie snoabă fără justificare plauzibilă. În schimb, unei naturi hiperactive atrase de repere pragmatice, apetența filosofului pentru abstracțiuni îi pare o aberație simandicoasă și un semn de degenerare. De cealaltă parte, filosofii nu urmăresc defel binele omenirii și nu sînt însuflețiți de dragoste de semeni. Mizantropi și retractili, scopul meditației lor sînt ei înșiși și numai ei, de aceea e nefiresc a privi filosofia ca pe o terapie menită a face binele
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
în mod echitabil. Filosofia nu e echitabilă. Ea nu e pentru vulg și cu atît mai puțin pentru spiritele egalitariste. Filosofia e deprindere elitistă și morb aristocratic, rafinamentele ei neavînd nici o înrîurire asupra prostiei maselor. Tot ce poate spera un filosof este să se schimbe pe el însuși, dar sub nici un chip nu poate spera la educarea unor indivizi cărora filosofia le repugnă spontan, grație unei incompatibilități constitutive. Pe scurt, a filosofa nu e o calitate inerentă omului, adică o pleașcă
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
avea efect asupra oricărui, ajutîndu-l să-și stăpînească patimile și să ia cele mai bune hotărîri. Într-un cuvînt, filosofia e terapie și totodată tehnică sapiențială. Tocmai de aceea școlile de gîndire asupra cărora se oprește Iftode - stoicii, epicureicii și filosofii creștini - propun rețete spirituale de îmbunătățire a existenței. Premisa e de ordin utopic: cine își schimbă viziunea își schimbă implicit modul de viață, așadar fiecare trăiește după ideile pe care le are în cap, caz în care e îndeajuns să
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
Occident de a-și deschide „cabinete de consiliere filosofică“. Perspectiva, să recunoaștem, e aiuritoare: să ne închipuim un om cu probleme de viață, sătul de psihanaliză, sastisit de profeții zodiacale și scîrbit de sfaturi familiale, care bate la ușa unui filosof spre a afla liniștea. Filosoful îi ascultă necazul și apoi, intrînd în dialog cu el, caută să-l facă să vadă situația din mai multe părți, dar nu prin transfer erotic, nici prin manipulare subtilă, ci prin discuție de la om
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
cabinete de consiliere filosofică“. Perspectiva, să recunoaștem, e aiuritoare: să ne închipuim un om cu probleme de viață, sătul de psihanaliză, sastisit de profeții zodiacale și scîrbit de sfaturi familiale, care bate la ușa unui filosof spre a afla liniștea. Filosoful îi ascultă necazul și apoi, intrînd în dialog cu el, caută să-l facă să vadă situația din mai multe părți, dar nu prin transfer erotic, nici prin manipulare subtilă, ci prin discuție de la om la om. Totul stă în
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
judecăți valorice. În final, mulțumit că i-au căzut solzii de pe ochi, pacientul pleacă ușurat, înfiorat de noua perspectivă intuită, iar gînditorul trăiește satisfacția soteriologică a pescuirii unui suflet rătăcit. Din păcate, o asistență socială ai cărei agenți sînt chiar filosofii contrazice însăși motivația pentru care un om se dedică universului conceptelor. Dacă dăm la o parte motivația pecuniară, un gînditor care își deschide un cabinet ca să descrețească frunțile abătute e fie un șarlatan atins de autoidolatrie, fie un fantast care
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
Ce se întâmplă după moarte?” - întrebări de adolescent și în același timp întrebările de la care au pornit întemeietorii de curente de gândire - sunt formulate cu simulata ingenuitate a copilandrului de Jean d’Ormesson, care cunoaște totuși (și citează) toate răspunsurile filosofilor. „Autorul”, cum se autonumește, declară, că fiind „crescut în religia catolică și în același timp într-un spirit de toleranță laică”, „este agnostic. Nu știe. Ar dori mult să știe sau, cel puțin, să știe un pic mai mult. Scrie
Un boier al minții by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5907_a_7232]
-
spectaculos, fiindcă tomul e pătruns de atmosferă duhovnică: e un cîmp afectiv născut dintr-o credință care absoarbe cititorul, făcîndu-l să resimtă lectura ca pe o inițiere într-o ordine nevăzută. Artistul scrie în legea lui, compilînd citate din sfinți, filosofi, deținuți politici, pictori sau critici plastici. Sub unghi emotiv, Horea Paștina e o natură retractilă, fără zvîcniri expansive de ambiție creatoare. Fibra lui pare atinsă de o sfîrșeală resemnată, al cărei efect asupra cititorului e de liniștire treptată. Citești cartea
Pictura văzduhului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5913_a_7238]
-
2005 cu Tratatul de ateologie („ateologia", știința despre ateism, fiind un cuvînt luat de la Georges Bataille), nu ne îndoim că Onfray se consideră pe sine ca făcînd parte din regnul figurilor radicale. Cele șase volume cîte numără O contraistorie a filosof iei se doresc o reinterpretare a istoriei din unghiul de vedere al anarhismului hedonist. În realitate, ce obține autorul este o galerie reușită de portrete de gînditori, dar și o suită de comentarii pe marginea operei lor. Onfray are flerul
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
ar însemna cultură vulnerabilă a subiectivității, egolatrie complezentă. Zvelt, longilin rasat, ca înfățișare oferită privirilor, e, totuși, mai degrabă imun la amăgirile pe care le poate prilejui practica de a se zugrăvi pe sine. Parcă amintindu-și de Plotin, sublimul filosof, care nu se lăsa nicicum portretizat, prietenul nostru își păzește, și el, printr-un soi de gardă geloasă, accesul la centrul intim al sufletului. Astfel înțeleasă discreția, ca un nume modest pentru altitudinea spirituală, pictorul își suspendă însă vigilența, își
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
neindulgentă, a Gabrielei Gheorghișor la volumul „și toată bucuria acelor ani triști". Măștile naturalizării Revista clujeană IDEA artă + societate anunță, în numărul 33-34/ 2009, o schimbare în rubrica „arhivă" în care își obișnuise cititorii să publice texte ale unor cunoscuți filosofi și teoreticieni ai artei precum Adorno, Derrida, Deleuze, Groys, Arthur C. Danto sau Paul de Man; pentru a nu transforma acest spațiu într-o „tentativă de a unifica lucrurile importante care s-au spus odată", arhiva se deschide de-acum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6071_a_7396]