24,869 matches
-
același lucru: principiile ultime ale existenței; "neîmpăcată", fiindcă, despărțindu-se mai tîrziu, cele două ramuri au adunat una față de alta un grad de adversitate nocivă. Și cum ura dintre rude poate fi mai devastatoare decît cea dintre străini, discordia dintre filosofie și teologie se perpetuează în dauna amîndurora. În al doilea rînd, persoana unui preot aduce o virtute pe care filosoful, chiar dacă o respectă, nu o poate asimila în gîndirea lui. E vorba de har. Harul unui preot nu desființează autoritatea
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
de vedere cultural. Prin el mi-am descoperit cealaltă față a ființei: cea culturală, dincolo de cea religioasă. Prin el, am ajuns mai tîrziu să gîndesc complementar, să depășesc o anumită formă de gîndire dihotomică între teologie și cultură, mistică și filosofie. A fost începutul trezirii. ș...ț Și cu toate acestea nu l-am idolatrizat, deși mi-a fost model, mulțumindu-i lui Dumnezeu că l-am cunoscut în carne și oase. Pur și simplu acest om m-a salvat la
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
de părintele Dogaru din Jurnalul de la Păltiniș: "Cartea lui Iisus Hristos n-am îndrăznit niciodată s-o anexez cultural și simt că nu-i pot da numele meu" (p.31). Dar părintele Dogaru, prin accentul creștin pe care îl dă filosofiei nicasiene, sugerează chiar o astfel de anexare. Căci dacă vezi în Noica un filosof al întrupării, atunci accepți implicit că a cuprins într-un fel cu mintea Evangheliile. E foarte greu să faci din Noica un gînditor creștin. În chip
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
veritabil schimbător de destine. Și dacă, vorba lui Hegel, spiritul este întrucît se manifestă, atunci spiritul lui Noica a fost întrucît a iradiat în uimitor de multe minți, unele aparținînd unor domenii situate la mii de leghe distanță de lumea filosofiei. Dar nu numai că a iradiat în ele, dar chiar le-a dislocat, imprimîndu-le o altă direcție și altă motivație în viață. Și, lucru remarcabil, iradierea aceasta a fost însoțită adesea de recunoștință din partea celor care i-au resimțit influența
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
des Christianismus (1900), și, potrivit acesteia, Pavel ar fi impulsionat mișcarea inițiată de Iisus din Nazaret, pervertind umanismul simplu și idealist al acestuia prin speculațiile sale asupra păcatului și mântuirii. autor: Prof. univ. dr. Mircea Duțu Teoria lui, inspirată din filosofia lui Fr. Nietzsche, care, mai înainte, desemnase pe apostul drept adevăratul fondator al creștinismului, mai degrabă decât Hristos, a dobândit repede adepți. În 1907, teologul german Arnold Meyer vorbea de un ocean care ar despărți pe Iisus de „straniile specualții
Cine a fondat creştinismul? Hristos sau Pavel? () [Corola-journal/Journalistic/70795_a_72120]
-
amenajat în holul de marmură al Facultății de Litere (intrarea prin strada Edgar Quinet sau pe la Facultatea de Istorie, prin curtea interioară) va prezenta cititorilor ultimele titluri apărute - studii recente din domeniile teorie și istorie literară, lingvistică, etnologie și folclor, filosofie, jurnalism. În cadrul evenimentului, cititorii vor avea ocazia să-i cunoască direct pe unii dintre autori, deoarece EUB a pregătit lansarea a două lucrări fundamentale, apărute în condiții grafice de excepție. Volumul Poetica apocalipsei, apărut sub semnătura Deliei Ungureanu va face
Caravana Cărții Științifice poposește la Facultatea de Litere a UB () [Corola-journal/Journalistic/80861_a_82186]
-
noi membri de onoare din străinătate, în Adunarea Generală care a avut loc miercuri. Noii membru titulari ai Academiei Române sunt: Toma Constantin (Secția de Științe biologice), Cernea M. Mihail (Secția de Științe Economice, juridice și sociologie), Boboc Alexandru (Secția de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie), Țăranu Cornel (Secția de Arte, Arhitectură și Audiovizual), Păun Gheorghe (Secția de Știința și Tehnologia Informației). Membri de onoare din țară au fost aleși Ioan Caproșu (Secția de Științe Istorice și Arheologie), Petre T. Frangopol (Secția
Mihai Şora şi cardinalul Lucian Mureşan, aleși membri ai Academiei Române () [Corola-journal/Journalistic/80857_a_82182]
-
de Arte, Arhitectură și Audiovizual), Păun Gheorghe (Secția de Știința și Tehnologia Informației). Membri de onoare din țară au fost aleși Ioan Caproșu (Secția de Științe Istorice și Arheologie), Petre T. Frangopol (Secția de Științe Chimice), Mihai Șora (Secția de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie), PF Cardinal Lucian Mureșan (Secția Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie). Cei trei membri onorifici din străinătate aleși, miercuri, de plenul Academiei Române sunt: Theodor W Hänsch, Mihail C. Roco și Ștefan Hell. Academia Română poate avea, prin lege
Mihai Şora şi cardinalul Lucian Mureşan, aleși membri ai Academiei Române () [Corola-journal/Journalistic/80857_a_82182]
-
și Tehnologia Informației). Membri de onoare din țară au fost aleși Ioan Caproșu (Secția de Științe Istorice și Arheologie), Petre T. Frangopol (Secția de Științe Chimice), Mihai Șora (Secția de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie), PF Cardinal Lucian Mureșan (Secția Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie). Cei trei membri onorifici din străinătate aleși, miercuri, de plenul Academiei Române sunt: Theodor W Hänsch, Mihail C. Roco și Ștefan Hell. Academia Română poate avea, prin lege și prin statut, un număr maxim de 181 de membri
Mihai Şora şi cardinalul Lucian Mureşan, aleși membri ai Academiei Române () [Corola-journal/Journalistic/80857_a_82182]
-
ar fi fost în al nouălea cer să vadă că se poate face, încă, ceva important, major. Nu doar pentru muzică. M-am strecurat, puțin, prin săli. I-am urmărit pe dirijorul austriac Wolfgang Dorner, pe maestrul Wolfgang Wagenhauser și filosofia sa rafinată despre relația pianistului cu instrumentul și cu propria ființă - am întîlnit în discursul său fraze întregi care mi-au adus aminte pregnant de Dinu Lipatti - pe Cătălin Oprițoiu și elevii săi de la flaut. Am ascultat serile concerte de
Dincolo de caniculă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8087_a_9412]
-
în dezbatere publică, respectiv deschiderea ICR către orice domeniu al culturii, nu doar către artele plastice, film, muzică sau literatură, ca până acum. ICR își propune să promoveze în străinătate și contribuțiile românești în domeniul științelor exacte, aplicațiile acestora, instituțiile, filosofia, reflecția teologică, a spus Marga. Directorul ICR a dat exemplul Finlandei, care a publicat un volum cu 100 de invenții și inovații realizate de finlandezi. Andrei Marga a prezentat câteva priorități românești, inclusiv construirea radiatorului (Heizkörper) de către Meissner, care a
Andrei Marga: ICR va schimba imaginea României în enciclopedii, dicționare, istorii, volume de referință () [Corola-journal/Journalistic/80908_a_82233]
-
culturii și civilizației. Mai cu seamă atunci când este vorba despre reprezentarea culturii și civilizației naționale - care este însăși misiunea stabilită prin lege a Institutului Cultural Român - trebuie să includem, în cultură și civilizație, literatura, artele, muzica, științele, aplicațiile acestora, instituțiile, filosofia, reflecția teologică. Și altele, desigur. Trebuie să sincronizăm înțelegerea culturii la noi cu ceea ce se petrece în jurul nostru. Am dat în emisiunea menționată exemplele unor contribuții care se originează în țara noastră în știință și tehnică: construirea caloriferului, radiatorului (Heizkörper
Andrei Marga: ICR va schimba imaginea României în enciclopedii, dicționare, istorii, volume de referință () [Corola-journal/Journalistic/80908_a_82233]
-
Patru povești cu soacre AURORA LIICEANU. Aurora Liiceanu, doctor în psihologie, a lucrat în cercetare și a predat psihologie la diferite universități din București, dar și la UQAM (Canada) sau EHESS (Franța). În prezent, este cercetător senior la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Radulescu-Motru" din cadrul Academiei Române. De aceeasi autoare, la Editură Polirom au mai apărut: Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți (2003, 2012), Prin perdea (2009, 2012), Rendez-vous cu lumea (2010, 2012), Patru femei, patru povești (2010, 2011), La
Întâlnire cu Aurora Liiceanu, la Editura Humanitas by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80915_a_82240]
-
intelectualilor să articuleze viziunea asupra realităților trăite de oameni, în scrieri cât mai accesibile”. Sunt întrebări la care toți factorii decidenți, nu numai economiștii, sunt chemați să găsească răspunsuri pentru a se putea acționa în viitor, consideră renumitul profesor de filosofie contemporană și logică generală Andrei Marga. Structurată în șase părți mari, actuala ediție a volumului, ” Criza și după criză - Schimbarea lumii” informează, analizează și comentează pe înțelesul tuturor schimbările ce au loc în lumea actuală. Cele două noi părți introduse
”Criza și după criză - Schimbarea lumii”, un nou volum semnat Andrei Marga () [Corola-journal/Journalistic/80936_a_82261]
-
Aceasta implică, pe lângă mobilitatea intelectuală deosebită, o versatilitate polemică pe măsură. N. Steinhardt parodiază nu numai autori cu nume proprii și un stil personalizat, inconfundabil, ci și categorii socio-profesionale (Unui tânăr profesor sau unui student de la Facultatea de Litere și Filosofie din București, Unui tânăr doctor), formule caracterologice (Unui băiat serios), entități politic confuze (Unui tânăr de stânga-dreapta), sau scriitori insignifianți, specializați tematic (Unui autor de piese de teatru cu masse). Trasoarele ce luminează discursurile la modă, nefiltrate critic, sunt direcționate
Un burghez incomod by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8094_a_9419]
-
Ne interesează eminamente România ca subiect și actor cultural, într-o lume a interacțiunilor extrem de dense și a competiției valorilor. Programele ICR au nevoie de o diversificare neîntârziată. Mai mulți autori, și autorii de prim plan, din literatură, arte, științe, filosofie, teologie trebuie sprijiniți. Fiecare avem o specializare, dar trebuie să acceptăm că și alte specializări sunt de cultivat. Ne bucură succesele filmului, artelor plastice, teatrului, literaturii românești, dar acestea trebuie complementate cu promovarea României din multe alte domenii. ICR nu
Andrei Marga despre câteva chestiuni practice la ICR () [Corola-journal/Journalistic/81047_a_82372]
-
acțiuni de acest gen. Nimeni - nici noi, firește - nu contestăm utilitatea acestor acțiuni, iar cultivarea lor are, desigur, rațiuni. Dar ICR de la fața locului trebuie să facă și altceva: a) să se asigure că din cultura română (literatură, arte, științe, filosofie, teologie), măcar o carte s-a tradus, sau, în orice caz, a intrat în atenția și dezbaterea din capitala acelei țări; b) să se asigure că, în presa de la fața locului, se știe despre europenitatea instituțiilor, dezvoltărilor, oamenilor din țara
Andrei Marga despre câteva chestiuni practice la ICR () [Corola-journal/Journalistic/81047_a_82372]
-
lumea savanților. E drept că publicase și anterior în franceză un eseu într-o revistă mai puțin cunoscută șLogosț și alte două eseuri în italiană, în prestigioasa revistă a lui Ernesto Buonaiuti: Il problema del malo e delle liberazione nella filosofia samkhya Yoga (1930) și Il rituale hindu e la vita interiore (1932). Pe lângă acestea, preocupările lui orientalistice fuseseră materializate în textele apărute în limba română: Problematica filozofiei indiene șRevista de Filozofie, 1929ț, Umanismul indian șGândirea, 1929ț, Introducere în filozofia Samkhya
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
bănuindu-și nevasta că "a căzut" cu un medic, simulează o boală mortală spre a le urmări reacția - e arma de vînătoare a bărbatului. Scornește chiar și un chestionar al lui Procust (sic!), de la care pornește o lecție de aproape filosofie, divagînd către nebunie și disperare. Și cursa continuă, cu invitarea la cină a unui fost coleg de școală, Ivănescu, o amintire palidă, reinventată cu ocazia unei întîlniri întîmplătoare, special pentru a servi de momeală. Un muzician ratat, sprijinind ușile mai-marilor
Plăcerea divagației by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8107_a_9432]
-
Blaga, mai cu seamă după ce acesta întemeiase un periodic propriu, revista Saeculum, care a apărut la Sibiu, în 1943 și 1944. În esență, obiecția lui Motru era, după cum consemnează în memoriile sale, încă inedite, parțial investigate de Mircea Popa, că filosofia lui Blaga "este un adevărat pericol pentru viitorul culturii românești. O asemenea filosofie distrage tineretul de la preocupările serioase științifice și-l îndeamnă să hoinărească prin divagațiile mitologice", întrucît este exploatată o tradiție dubioasă, refractară "la cerințele timpului nostru". Rădăcinile ei
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
a apărut la Sibiu, în 1943 și 1944. În esență, obiecția lui Motru era, după cum consemnează în memoriile sale, încă inedite, parțial investigate de Mircea Popa, că filosofia lui Blaga "este un adevărat pericol pentru viitorul culturii românești. O asemenea filosofie distrage tineretul de la preocupările serioase științifice și-l îndeamnă să hoinărească prin divagațiile mitologice", întrucît este exploatată o tradiție dubioasă, refractară "la cerințele timpului nostru". Rădăcinile ei se întind prea adînc în primitivitatea magiei și în mlaștina imaginației dezordonate", nemaifiind
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
timpului nostru". Rădăcinile ei se întind prea adînc în primitivitatea magiei și în mlaștina imaginației dezordonate", nemaifiind nevoie a o mai ajuta "pentru a se adînci mai mult". Altfel spus, am avea a face cu o tentativă de-a înlocui "filosofia bazată pe știință cu o metafizică ieșită din interpretarea descîntecelor băbești". Bizar e că pozitivismul venerabilului Motru nu tolera o concepție novatoare de anvergură, în numele unui "românism" ce ar fi fost nesocotit de sistemul blagian, atît de nutrit de sevele
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
unei discuții cît de cît mulțumitoare asupra sa. S-a mulțumit cu o excomunicare grăbită, fără pompa unei execuții, pentru care i-ar fi lipsit numele sonore, prohibite și ele, într-un domeniu patronat de inchizitorialul C.I. Gulian, corespondent în filosofie al lui M. Roller și I. Vitner din zonele istoriei și literaturii. O altă etapă polemică a lui Lucian Blaga e inaugurată de publicarea eseului său, Religie și spirit, în 1942, cea din urmă parte a Trilogiei valorilor. Ea marchează
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
înfăptuit timp de două decenii o veritabilă "invazie a teologiei în cultura română", Blaga se desparte de perspectiva acestuia referitoare la legăturile omului cu divinitatea, prezentate în Nostalgia Paradisului, precizînd că în vreme ce opera lui Crainic aparține teologiei, a sa aparține filosofiei. E prima obiecție capitală pe care Blaga o aduce vechiului camarad, cu o ironie ce divulgă o incompatibilitate: "Crainic nu are nicio îndoială că cel mai asiduu colaborator al geniului patristic a fost Dumnezeu însuși. În posesia acestui criteriu, pe
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
vechiului camarad, cu o ironie ce divulgă o incompatibilitate: "Crainic nu are nicio îndoială că cel mai asiduu colaborator al geniului patristic a fost Dumnezeu însuși. În posesia acestui criteriu, pe care îl crede absolut, Crainic va desfășura deci problematica filosofiei și a esteticei cu impunătoare măiestrie din punct de vedere teologic, cu irezistibilă seducție verbală, dar pe de altă parte și într-un fel care trezește consternarea simplilor filosofi. A simplilor filosofi care, vrînd-nevrînd, mai trăiesc și astăzi în credința
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]