12,882 matches
-
să cadă pentru d-ta a doua întâlnire? Va trebui să fie bine întemeiată, cu ani de studiu, iar acum nu ai răgaz pentru ea. Te sfătuiesc din inimă și părintește să nu dai curs imediat înzestrării d-tale pentru filozofie, ci să-ți faci, cum ți-ai propus, o carieră clară, cu studii care, în fond, ți-ar putea servi și pe plan filozofic. Și mai ales: nu abuza de timpul și tinerețea d-tale. Nu încerca să faci totul
Cum l-am cunoscut pe Constantin Noica by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Journalistic/5958_a_7283]
-
dintre oameni, le folosesc și eu, dar mi-ar părea rău dacă aș ști că mi-ați scris numai din politețe (...) Irinel trudește pentru examenul din vară, care-i va da libertatea și dreptul să scrie, să se gândească la filozofie. N-a renunțat. Dimpotrivă. Mi se pare că acum știe mai mult ca oricând ce vrea. Se lovește și ea de viață, de oameni și are nevoie de toată energia fizică și morală ca să învingă. Copila aceasta vrea să învingă
Cum l-am cunoscut pe Constantin Noica by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Journalistic/5958_a_7283]
-
episodul reflecției abatelui Christian, prezent doar ca o voce care plutește peste tabloul iernatic al abației. Discursul cu valoare testamentară, cu ceva de prelgere teologică, nu transmite emoția reală a captivului, ci mesajul unui învățat expunându-și pascalian propria sa filozofie. Regizorul a simțit nevoia să dubleze apoteoza cu o teodicee. Ceea ce se câștigă prin expresivitate se pierde uneori prin cuvânt în acest film, iar chipurile acestor călugări transmit mai bine decât orice predică mesajul creștin al bunătății și dragostei puse
Când zeii tac by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5702_a_7027]
-
ultima virgulă. Maiorescu nu a fost un scriitor prolific și nici nu a scris texte substanțiale pînă la adînci bătrîneți. După 1890, după împlinirea a 50 de ani, producția sa scade brusc, devenind tot mai insignifiantă. Articolele despre literatură ori filozofie ajung extrem de rare; probabil că însuși criticul a suferit, intim, din cauza diminuării vizibile a creativității sale. Avocatura, profesoratul și mai ales politica au devenit tot atîtea alibiuri pentru evidenta inactivitate pe tărîmul literar; ediția definitivă a Criticelor, în trei volume
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
personaje. Boxul nu este decât o fațetă a confruntării, este drept și cea mai spectaculoasă, și regizorul a reușit să precizeze acest lucru. Cel care învinge în ring a învins și în viață pare să fie concluzia fimului. Cu această filozofie a reușitei, regizorul închide filmul.
Portretul boxerului la tinerețe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5717_a_7042]
-
nu s-a întâmplat nimic, iar ceea ce se întâmplă totuși stă sub semnul rutinei sau al derizoriului cotidian. Cu toate acestea, acest nimic dezvoltă o masă critică, are o densitate proprie, iar întrebarea unuia dintre protagoniști aruncă derizoriul într-o filozofie cu iz existențialist: „Dacă nu faci nimic, când știi să te oprești?” Dacă întrebarea nu ar fi lansată derizivretoric am avea aici un mic nucleu nihilist, însă nu de demoni dostoievskieni este vorba în film, ci de mărunte existențe surprinse
Gară pentru cinci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5746_a_7071]
-
comportament. Germania sceptică a atenuat în votul final cotațiile publicului, asemeni Rusiei și Azerbaidjanului. Polonia și Belarus au ignorat cu totul votul popular, neacordând niciun punct concurentei din Austria. Spune ceva despre filosofia decizionala a acestor țări, nu credeți? O filozofie decizională pe care o regăsim și în ”competițiile” nu tocmai pașnice, de data aceasta, care ne bat la graniță din ce în ce mai tare. Wurst aduce prejudicii minorităților sexuale Dincolo de segmentările politice conjuncturale, de cele religioase, de diferențele economice majore din țările participante
Analiză sociologică: Eurovision-ul arată divizarea Europei. România nu ar trebui să participe by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/62239_a_63564]
-
psihanaliză sau despre starea de spirit ce domnește în lume: o degringoladă provocată de lipsa sentimentului transcendentului și întețită de imperialismul financiar sub a cărui zodie trăim. Autorul e un spirit blajin, nebătăios, dar manifestînd o curiozitate vie pentru lumea filozofiei. Neavînd o natură emotivă, expresia autorului are netezimea stinsă a frazelor cuminți. E genul de scriitor care nu se încinge pe măsură ce intră în atmosfera temei, tonul fiind de curgere liniștită și egală sieși. Și fiindcă nu are tensiune, cartea nu
Ochiul clinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6241_a_7566]
-
Sorin Lavric Jean d'Ormesson, născut la Paris în 1925, este licențiat în Litere și Filozofie. Este membru al Academiei Franceze și membru de onoare al Academiei Române, avînd deopotrivă titlul de Mare Ofițer al Legiunii de Onoare. A fost directorul general al revistei „Figaro" și a fost președintele Consiliului Internațional de Filosofie și Științe Umaniste al
Jean d’Ormesson: „Onoarea e mai importantă decît onorurile“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6243_a_7568]
-
Owen, Charles Fourier și Mihail Bakunin). Biografia și opera celor șase este înfățișată năvalnic și lapidar, cu enumerări dese și epitete multe, într-o descriere plăcută și galopantă, grație unei tehnici a suspansului care sporește tensiunea. Să recunoaștem, suspansul în filozofie e o însușire rarisimă la autorii breslei, iar Onfray o stăpînește. Mai mult, autorul are ușurință gazetărească, O contraistorie a filosofieilui atrăgînd prin ritmul trepidant al episoadelor. Autorul e un cîrtitor superior de vînă pamfletară, a cărui îndrăzneală stă cu
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
limbii) cu o stupefiantă dezinhibare morală. E un cinic voios, gîngurind de satisfacție la contemplarea declinului Europei, declin căruia îi îmblînzește urmările prin facile rețete ale fericirii generale. Drama lui Onfray stă în premisele poziției sale. Nimeni nu poate face filozofie declarîndu-se ateu, materialist și hedonist. E ca și cum ți-ai propune să zbori după ce ai declarat oficial că refuzi să ai aripi. Te condamni la sterilitate înainte de a deschide gura. De aceea, Onfray face parte din categoria dramatică a talentelor care
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
să se oprească asupra lui a fost biografică. Fiind la un pas de moarte în urma unui infarct, Onfray a trecut prin hapaxul vieții sale, moment din care a intrat în agitație creatoare, scoțînd cărți pe bandă rulantă și promițînd răsturnarea filozofiei. Potrivit autorului, toți marii gînditori au trecut printr-un hapax ce le-a schimbat convingerile și i-a înzestrat cu virtuți mirabile. În concluzie, să admirăm elanul cu care Onfray făgăduiește a schimba filozofia din temelii. Nu ne rămîne decît
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
pe bandă rulantă și promițînd răsturnarea filozofiei. Potrivit autorului, toți marii gînditori au trecut printr-un hapax ce le-a schimbat convingerile și i-a înzestrat cu virtuți mirabile. În concluzie, să admirăm elanul cu care Onfray făgăduiește a schimba filozofia din temelii. Nu ne rămîne decît să-l urmărim, cu amuzament și detașare, în încercarea de a sparge tiparele fără a se expune vreunui risc.
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
apoi un reputat specialist în Anestezie și Terapie Intensivă. Mai mult, în deceniile petrecute în spitalele Grivița sau Fundeni, Nicolae Radu și-a ascultat imboldul spiritual, făcînd la „fără frecvență" (cum era restricția în vigoare în anii comunismului) Facultatea de Filozofie, pe care a absolvit-o în 1974. Și cum ștaiful speculativ l-a ajutat să vadă lumea doctorilor sub alt unghi, cartea de față cuprinde amintirile vieții de atunci, începînd cu momentul admiterii (în primul an Nicolae Radu a fost
Idoli și amintiri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6028_a_7353]
-
era interesat de mistica orientală și se gândise la orașul antic Babilon, a cărui doctrină misterioasă el, Vavilen, avea s-o moștenească. Iar combinația dintre Axionov și Lenin tatăl lui o crease deoarece era un adept al maniheismului și al filozofiei naturii, și considera de datoria lui să restabilească echilibrul între principiul luminii și cel al întunericului. In ciuda acestei strălucite scorneli, la vârsta de 17 ani Tatarski și-a pierdut cu plăcere primul buletin, iar pe al doilea l-a
Viktor Pelevin - Generația P by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/6039_a_7364]
-
al polemicilor, comparațiilor și judecăților critice nemiloase. Probabil că aceste calități i-au determinat pe inițiatorii recentei New Literary History of America să-i încredințeze, alături de Werner Sollors, editarea cărții apărute la sfârșitul anului trecut la Harvard University Press. Literatura, filozofia, istoria culturală, știința politicului sunt zone în care Greil Marcus se mișcă dezinvolt și erudit. Gustul sigur, cultura profund asimilată, deschiderea spre experimentalism și inovație, refuzul închistării în dogme ruginite fac din lectura textelor lui Greil Marcus o încântare. O
Van the Man (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6043_a_7368]
-
doar în singurătate și numai după miezul nopții, ochii filozofului pot intui premise noi, dar asta nu fiindcă le-ar putea descoperi grație cine știe cărui fler, ci fiindcă ele răbufnesc de la sine, în virtutea vexațiilor trăite. Dacă așa stau lucrurile, atunci rostul filozofiei e de a prelucra o materie care precede acrobațiile silogistice sau terminologiile pompoase, drept care tot ce poate face un gînditor este să digere niște premise care cad peste el pe negîndite și pe nepusă masă. De aceea, cine știe să
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
pe nepusă masă. De aceea, cine știe să-și asculte tribulațiile, acela își poate pune în ordine gîndirea, ajungînd cu timpul la un mod personal de a înțelege viața. Odată ajuns pe treapta înțelegerii, gînditorul se poate considera împlinit și filozofia sa poate fi considerată încheiată, întrucît mai mult de atît nu poate face. Iată de ce filozofia nu te mîntuie, ci doar te împlinește lăuntric, adică îți dă o rețetă de împăcare cu tine pe seama unei rumegări a frămîntărilor proprii. Restul
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
ordine gîndirea, ajungînd cu timpul la un mod personal de a înțelege viața. Odată ajuns pe treapta înțelegerii, gînditorul se poate considera împlinit și filozofia sa poate fi considerată încheiată, întrucît mai mult de atît nu poate face. Iată de ce filozofia nu te mîntuie, ci doar te împlinește lăuntric, adică îți dă o rețetă de împăcare cu tine pe seama unei rumegări a frămîntărilor proprii. Restul în viață nu depinde de filozofie, ci de predispoziția mai firavă sau mai puternică de a
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
întrucît mai mult de atît nu poate face. Iată de ce filozofia nu te mîntuie, ci doar te împlinește lăuntric, adică îți dă o rețetă de împăcare cu tine pe seama unei rumegări a frămîntărilor proprii. Restul în viață nu depinde de filozofie, ci de predispoziția mai firavă sau mai puternică de a te apropia de Dumnezeu, numai că apropierea în cauză nu ține de concept, ci de iubire și de suferință, teme care sînt cu totul în afara filozofiei, și asta întrucît ea
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
viață nu depinde de filozofie, ci de predispoziția mai firavă sau mai puternică de a te apropia de Dumnezeu, numai că apropierea în cauză nu ține de concept, ci de iubire și de suferință, teme care sînt cu totul în afara filozofiei, și asta întrucît ea nu le poate atinge decît discursiv, lichidîndu-le repede în formule abstracte. Prin urmare, filozofia te educă, dar nu te edifică, căci edificarea vine din afara omului și numai prin grație divină, drept care rigoarea speculativă trebuie să lase
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
Dumnezeu, numai că apropierea în cauză nu ține de concept, ci de iubire și de suferință, teme care sînt cu totul în afara filozofiei, și asta întrucît ea nu le poate atinge decît discursiv, lichidîndu-le repede în formule abstracte. Prin urmare, filozofia te educă, dar nu te edifică, căci edificarea vine din afara omului și numai prin grație divină, drept care rigoarea speculativă trebuie să lase locul elementului duhovnicesc. Acestea sînt, spuse în formă lapidară, principalele trăsături ale filozofiei lui Nae Ionescu, așa cum reiese
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
în formule abstracte. Prin urmare, filozofia te educă, dar nu te edifică, căci edificarea vine din afara omului și numai prin grație divină, drept care rigoarea speculativă trebuie să lase locul elementului duhovnicesc. Acestea sînt, spuse în formă lapidară, principalele trăsături ale filozofiei lui Nae Ionescu, așa cum reiese din volumul lui Dan Ciachir, Gînduri despre Nae Ionescu. Fascinat de personalitatea profesorului („personalitatea cea mai fascinantă pe care o cunosc"), Dan Ciachir își înfățișează impresiile în cuprinsul unui volum mic, expeditiv, lipsit de pretenția
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
a exegeților fără predilecție pentru spiritul său care se apleacă asupra cursurilor pentru a le ciopîrți analitic. Urmarea e un șantier postiș plin de ranchiuni, ruine și amuzante aberații. Să mai urmărim cîteva nuanțe ale gîndirii lui Nae Ionescu. În măsura în care filozofia nu e decît prelungirea în speculație a unui zbucium de ordin personal, ea nu are metodă și nici nu se poate închega într-un sistem. De aici reies două lucruri: că în filozofie nu există soluții a căror valabilitate să
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
nuanțe ale gîndirii lui Nae Ionescu. În măsura în care filozofia nu e decît prelungirea în speculație a unui zbucium de ordin personal, ea nu are metodă și nici nu se poate închega într-un sistem. De aici reies două lucruri: că în filozofie nu există soluții a căror valabilitate să treacă de la un ins la altul, sau, folosind o distincție farmaceutică, în filozofie nu există rețete oficinale (formule standard produse la scară mare), ci doar rețete magistrale, întocmite după specificul subiectului și numai
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]