KorAP: Find »[drukola/base=finanțator & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...64 65 66 ...1021 >

25,509 matches

Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457

care finanțează și poate chiar credința că nu se pot obține bani decât prin muncă „productivă”. Rolul facilitatorului a fost de a-i determina pe membrii comunităților locale să creadă în competiție, în alocarea onestă a granturilor (și, implicit, în finanțator), în posibilitatea de a obține bani și altfel decât prin munca „productivă” și/sau în a-și asuma riscul de a investi o sumă de bani într-un studiu de (pre)fezabilitate și a nu obține finanțare. „Metodologia” de facilitare

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
comunitară de a-și fundamenta decizia de aprobare, îmbunătățire sau respingere a unei propuneri de proiect. Întrunește respectiva inițiativă toate condițiile administrative (de eligibilitate) care să-i permită accesul în competiția pentru fonduri? Îndeplinește ea criteriile de calitate impuse de finanțator - este oportună, relevantă, fezabilă etc.? Acestea sunt principalele întrebări la care managementul unui astfel de program de dezvoltare așteaptă răspuns în urma evaluării, respectivele dimensiuni de analiză reprezentând, astfel, principalele perspective din care este „judecată” o inițiativă locală din sfera dezvoltării

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
ai unui demers de dezvoltare comunitară: „facilitatorul”, respectiv „beneficiarul” procesului de dezvoltare. Evaluarea reprezintă, astfel, dacă nu începutul, cel puțin continuarea firească a unui proces de cunoaștere, în care, pe de o parte, inițiatorii și comunitatea se familiarizează cu așteptările finanțatorului, iar, pe de altă parte, organizația responsabilă cu implementarea programului surprinde specificul, dinamica și problemele comunităților cărora li se adresează. Sunt, într-adevăr, obiectivele programului de dezvoltare relevante pentru beneficiarii pe care îi țintește? Sunt inițiatorii și comunitatea familiarizați cu

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
responsabilă cu implementarea programului surprinde specificul, dinamica și problemele comunităților cărora li se adresează. Sunt, într-adevăr, obiectivele programului de dezvoltare relevante pentru beneficiarii pe care îi țintește? Sunt inițiatorii și comunitatea familiarizați cu obiectivele programului, cu procedurile și așteptările finanțatorului? Au ei capacitatea de a le urma? Sunt procedurile sau mecanismele de suport adresate beneficiarilor „fezabile”? Răspunsurile date acestor întrebări poate genera acel plus de cunoaștere necesar unei adaptări prompte a strategiei fiecăreia dintre părți la așteptările și reacțiile celeilalte

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
la recomandarea evaluatorilor, în etapele ulterioare ale procesului (fie că neeligibilitatea lor a fost detectată abia în evaluare, fie datorită notelor mici primite în aceste etape), constatăm că aproximativ un sfert dintre proiectele depuse nu îndeplineau condițiile minime impuse de finanțator. Iar cele mai frecvente motive de respingere a acestor proiecte pot fi puse tocmai pe seama capacității reduse a inițiatorilor acestora de a furniza informațiile și documentele solicitate de finanțator, în totalitate sau la standardele cerute (lipsa unor documente obligatorii la

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
un sfert dintre proiectele depuse nu îndeplineau condițiile minime impuse de finanțator. Iar cele mai frecvente motive de respingere a acestor proiecte pot fi puse tocmai pe seama capacității reduse a inițiatorilor acestora de a furniza informațiile și documentele solicitate de finanțator, în totalitate sau la standardele cerute (lipsa unor documente obligatorii la dosarul proiectului, erori în stabilirea sau documentarea contribuției minime obligatorii a beneficiarilor sau aplicanților, propunerea unui tip de proiect sau a unui obiectiv neeligibil). Pe de altă parte, FRDS

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
renunțarea la abordarea „convențională” în evaluarea unei propuneri de proiect, în favoarea unei abordări „participative”. Indiferent că se derulează „la birou” sau „în teren” (în comunitate), evaluarea convențională vizează strict verificarea îndeplinirii criteriilor administrative și de calitate avute în vedere de finanțator sau, în măsura în care presupune o vizită în comunitate, corespondența dintre datele prezentate de inițiatori în cuprinsul propunerii de proiect și situația reală din teren. În general, o astfel de evaluare nu permite inițiatorilor să aducă modificări ulterioare parametrilor propunerii de proiect

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
nivelul capitalului social sau participarea beneficiarilor în procesul de formulare a propunerii de proiect, sustenabilitatea proiectului etc. T2. Evaluarea pune accent pe capacitatea solicitantului și a partenerilor, și mai puțin pe „istoricul” acestora. T3. Evaluatorul oferă solicitantului informații privitoare la finanțator, la așteptările și procedurile acestuia, precum și feedback direct, prin evidențierea viabilității și a riscurilor asociate proiectului. T4. Evaluatorul oferă solicitantului consultanță pentru îmbunătățirea imediată a parametrilor proiectului. T5. În cazul aspectelor care nu pot fi îmbunătățite pe loc, evaluatorul formulează

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
singurii agenți economici din sat activează în domeniul comerțului sau al alimentației publice. Sursă: Manualul Operațional FRDS La celălalt nivel, definirea criteriilor referitoare la calitatea unei propuneri de proiect - prin operaționalizarea termenilor de oportunitate, relevanță, fezabilitate - exprimă, în fapt, concepția finanțatorului cu privire la parametrii la care trebuie să se deruleze un demers concret de dezvoltare comunitară. Provocări în evaluarea calității unui proiect de dezvoltare comunitară În principiu, evaluarea oportunității și relevanței unui demers local de dezvoltare presupune analiza măsurii în care acesta

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
am văzut, acela de a fundamenta decizia de aprobare, de îmbunătățire sau de respingere a respectivei propuneri, pe baza unei analize riguroase a gradului în care aceasta respectă atât criteriile de eligibilitate, cât și pe cele de calitate impuse de finanțator și, respectiv, evaluarea rezultatelor proiectului (evaluation), proces care se derulează preponderent după încheierea etapei de implementare a unui proiect și care își propune, în principal, să documenteze măsura în care proiectul și-a atins obiectivele propuse (în termeni de relevanță

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
deja existente la supervizați și urmărește îndeaproape gradul de motivare al supervizaților, conștientizându-le acestora nevoile și interesele. În dezvoltarea comunitară, supervizarea este percepută de unii beneficiari ca o activitate de supraveghere strictă și la limită, ca o neîncredere a finanțatorului în competența și onestitatea responsabililor cu implementarea proiectelor în comunitate. („Suntem bucuroși de banii primiți, dar cu verificările și cu regulile astea ne pare rău câteodată că ne-am pus la treabă și parcă mereu suntem priviți cu neîncredere” - I.M.

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
supraveghere a implementării proiectelor) pentru managementul agenției de implementare a proiectelor. În practică, se conturează două perspective ușor diferite între supervizați și supervizori: supervizații ar dori ca supervizarea să fie doar un proces de advocacy (de reprezentare a lor în fața finanțatorului), iar supervizorul ar dori să aibă un control cât mai strâns al activităților supervizatului. Peste aceste două perspective, mai intervine direct și cea a managementului agenției de implementare a proiectelor, care, la rândul său, poate fi influențată de angajamentele agenției

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
supervizorul ar dori să aibă un control cât mai strâns al activităților supervizatului. Peste aceste două perspective, mai intervine direct și cea a managementului agenției de implementare a proiectelor, care, la rândul său, poate fi influențată de angajamentele agenției față de finanțatori. Supervizarea poate avea ca obiect activitățile unor persoane poziționate diferit într-o comunitate: supervizarea poate urmări gestiunea financiară realizată de o autoritate locală sau de un comitet de conducere ales de comunitate, independent de autoritatea locală. Relația dintre supervizor și

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
oferă soluții doar pentru remedierea unor deficiențe procedurale, nu și a unor lipsuri tehnologice. Relația dintre supervizor și supervizați implică și un anumit proces de negociere reciprocă. Însă, în cele mai multe situații, negocierea se referă doar la aspectele nereglementate strict de către finanțator, cum ar fi timpul și durata vizitelor, interpretarea unor relații sociale și interpersonale etc. Supervizarea implică strategii și procese de negociere, subliniază Cojocaru (2005), din cauza faptului că supervizorul și supervizații au poziții de autoritate diferite, pe care, în cursul interacțiunii

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
să-și impună propria poziție) sau tactica de a răspunde la o întrebare lansată de supervizat printr-o altă întrebare (Kadushin,1992, cf Cojocaru, 2005). Comunitatea are o anumită influență asupra momentelor de supervizare, dar inițiativa poate veni și din partea finanțatorului. Supervizarea promovează împuternicirea agenților locali de implementare a proiectelor prin delegarea unor atribuții și întărirea unor competente practice. Supervizorul monitorizează modul de administrare a resurselor alocate și a sarcinilor asumate de către membrii comunității. Planificarea după un regulament clar a activităților

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
unde să faci această consultanță? Cui te adresezi cu prioritate? Apar noi întrebări, iar soluțiile practice sunt încă la început de drum. Ca element component al ciclului unui program de dezvoltare, supervizarea este un concept extrem de util pentru arsenalul unui finanțator sau donator. În optica noastră, supervizarea este cu precădere „externă”, necontrolată de cei controlați, realizată pentru a favoriza succesul implementării unui proiect, dar și pentru a încredința resurse suplimentare pentru comunitate, în ansamblul ei. În practica implementării proiectelor finanțate la

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
implementării unui proiect. Vom da acum o definiție operațională supervizării, pe care o vom folosi ca punct de plecare pentru analiza funcțiilor sale practice (atribuții ale ultimei structuri): Supervizarea în dezvoltarea comunitară este ansamblul acțiunilor exercitate de către specialiștii angajați de finanțator, sub forma unor procese de verificare și control, de asistare-instruire, de motivare-suportive și de comunicare directă cu membrii comunității, având ca scop optimizarea implementării unui proiect aprobat și încredințarea de resurse suplimentare pentru dezvoltarea comunitară. Puține agenții de management și

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
să le spunem, de legături între tipul de evaluare și consistența instruirii beneficiarilor pe parcursul implementării, mai pot exista încă două situații (așa cum este prezentat în figura 2). Astfel din punct de vedere teoretic, sunt posibile patru categorii de politici ale finanțatorului, în funcție de legătura dintre evaluare și consistența instruirilor, dar în practică consacrate predominant categoriile 2 și 3 (vezi figura 2). Tipul de evaluare Consistența activităților de asistență pe parcursul implementării Convențională Participativă Mare Politică de categoria 1 Politică de categoria 2 Scăzută

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
practica implementării multor proiecte, se ajunge ca primele acțiuni de asistență ale supervizorului să fie realizate în afara sesiunilor de instruire, odată cu prima vizită în comunitate. Realizarea vizitelor în comunitate este principala tehnică de supervizare și poate avea configurații diferite de la finanțator la finanțator, în funcție și de categoria rezultată din intersecția dintre „consistența activităților de instruire” și „tipul de evaluare” (vezi figura 2). În cazul unei agenții care adoptă politica de categoria 2, vizitele în comunitate sunt modalitatea prin care se

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
multor proiecte, se ajunge ca primele acțiuni de asistență ale supervizorului să fie realizate în afara sesiunilor de instruire, odată cu prima vizită în comunitate. Realizarea vizitelor în comunitate este principala tehnică de supervizare și poate avea configurații diferite de la finanțator la finanțator, în funcție și de categoria rezultată din intersecția dintre „consistența activităților de instruire” și „tipul de evaluare” (vezi figura 2). În cazul unei agenții care adoptă politica de categoria 2, vizitele în comunitate sunt modalitatea prin care se oferă asistență

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
de proiect FRDS, Hangu, județul Neamț). Supervizații deja angajați și motivați în realizarea planului lor aduc la cunoștința supervizorului aspectele pe care nu le pot rezolva, iar acesta va organiza - consultându-se, după caz, cu alți specialiști sau cu monitorii finanțatorului - soluționarea problemelor apărute. Este circuitul normal de manifestare a supervizării ca proces de organizare. Supervizorul nu intervine decât în momentele în care constată existența unor factori sau aspecte negative ce pot afecta derularea contractului de grant. Beneficiarii sunt cei care

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
celorlalți în capacitatea comunităților de a realiza acte economice oneste: „că se poate și altfel”. Efectele pozitive asupra dimensiunilor încredere și organizare sunt durabile în măsura în care proiectul finanțat devine un model de practici economice oneste pentru comunitate. Un risc asumat de către finanțator atunci când aprobă proceduri de achiziții bazate pe un număr mare de principii ale pieței libere este creșterea timpului alocat pentru formalizare (birocratizare) de către beneficiari. Presiunea timpului și a termenelor angajează beneficiarii în procese de diviziune a muncii și de delegare

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
de acte angajante? Răspunsul practicianului poate să nu fie atât de entuziast, el fiind limitat în acțiune de obiectivele generale ale proiectului, de codul deontologic al supervizorului, de profesiunea supervizorului, de capacitățile sale, de rolurile jucate în comunitate, de politica finanțatorului etc. Desigur, acțiunile suportive realizate de supervizor trebuie să țină cont, alături de dimensiunea psihosocială menționată, de factorii politici, economici și identitari, de „combinația subtilă” a acestora la nivel comunitar (Sandu, 2005, pp. 64-70). Supervizarea ca proces de comunicare Comunicarea este

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
a supervizării este cu procesele de monitorizare și evaluare, deși, în mai multe cazuri, așa cum am arătat, pot exista confuzii în privința acestui raport. Cert este că supervizarea furnizează profiluri dinamice ale comunității în acord cu indicatorii de parcurs identificați de finanțator. Ele pot fi o sursă importantă de analiză și evaluare a proiectelor și, mai ales, de diagnosticare a muncii de supervizare. EMBED Word.Picture.8 Figura 6. Rolul supervizării în cadrul proceselor de dezvoltare comunitară Analiza SWOT a supervizării efective În

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
și agenția de implementare sunt mai scurte din punct de vedere decizional. Controlul comunității asupra execuției și beneficiilor proiectului este unul efectiv, datorat procedurilor de transparență. Timpul alocat supervizării este mai scurt, iar costurile de implementare sunt mai mici pentru finanțator. Un număr considerabil de membri din comunitate dobândesc competențe organizatorice și/sau învață să coopereze și/sau să negocieze. Se pot realiza modificări ale sumei contractate, ale graficelor de execuție și ale tranșelor financiare. Supervizarea nu afectează timpul de implementare

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]