199,936 matches
-
21, 47-49, 95, 189, 209, 211, 222, 226, 232-233, 235-239, 250, 279 Speranță de viață fără incapacitate, 223, 233 Speranță de viață la naștere, 18, 20, 47-48, 50-51, 79-80, 269 Structura pe vârste, 109-116 Structura pe sexe, 117-120 Susținere din partea finanțelor publice, 91-92 Supravegherea copiilor, 158, 162, 174-175, 183-185, 187, 278 Ș Șomaj, 31, 37, 50, 54, 56, 94-95, 99-108, 111, 113-115, 146, 185, 193-194, 201, 206, 211, 276 T Tabelă de mortalitate, 19-21, 236 Tineri, 32, 46, 52-54, 56-58, 60-61
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
terminate și gata de predat. Cei de la regiune nu avură nimic de obiectat, în afară de câteva mărunțișuri fără importanță. Funcționarii bucureșteni, dintre care unii se întâmpla să fie oameni de bună și veche formație interbelică, aflați de o viață în serviciul finanțelor românești, găsiră chiar vorbe de laudă pentru felul în care fuseseră întocmite acele acte și îi propuseră lui Virgil, mai în glumă mai în serios, să-l detașeze la regiune pentru vreun an-doi. Doar un grăsan cu mutră porcină, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
tău importantă e acea lume, acel vis despre lume. Visul meu e România o poieniță de primăvară, într-un crâng de colină. Visul meu e Iași, bulevardul Independenței. Visul meu e Filosofia, relații publice, Psihologia, psihologia generală și cognitivă, I.S.E.finanțe și contabilitate. Visul meu e roșu, un roșu perfect suprapus peste toate astea. Visul meu e viteza și ținuta verticală. Pe colină sunt flori multicolore, fluturi ce se învârt fără a pleca nicăieri, albinuțe și furnicuțe harnice, copacii sunt înfloriți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
neîndoielnic, la o viață de invidiat, însă te reduce la condiția deloc măgulitoare de individ asistat, dependent în totalitate de ceea ce ți se oferă din exterior. Apendice: Domnului Sugiyama nu-i place mâncarea olandeză Domnul Sugiyama este funcționar la Ministerul Finanțelor din Japonia. El își prestează munca ce-i incumbă cu seriozitate mortuară specific japoneză, bineînțeles. Responsabilitatea sa, chiar dacă ar fi reprezentată numai de actul prinderii cu clame a dosarelor ce conțin raporturi privitoare la exporturile japoneze în Olanda, este strivitoare
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
în mici tirani (sunt cuvintele lui Michael Winterhoff, specialist în psihiatrie infantilă). Exemplul negativ adulții, prin atitudinea noastră marcată de anything goes (totul e permis). În politică, simpla voință de putere este prea mult apreciată ca o calitate. În lumea finanțelor și a economiei reale pofta de profit, delirul puterii și corupția se răspândesc într-un mod până acum nemaiîntâlnit. Unele mijloace de comunicare fac propagandă exhibiționismului decadent, iar perversiunea este prezentată ca marfă normală de divertisment în cadrul sexualității. Nu vreau
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
făcu o pauză ca să bea -, onoarea e pentru regescu-i cur. Hârtia era clasa Întâia, de juma’ de ducat topul. Cu cel mai frumos scris al meu. Era destul de posac, fiindcă timpurile nu-i erau favorabile, nici lui, nici prozei, poeziei, finanțelor sale. Abia cu câteva săptămâni În urmă al Patrulea Filip catadicsise să anuleze ordonanța, Întâi de Închisoare, apoi de exil, care atârna asupra lui de la căderea În dizgrație, acum doi sau trei ani, a prietenului și protectorului său, ducele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
pună mâna pe metalele prețioase pe care corăbiile noastre, apărându-se de pirații lor, le aduceau de la soare-apune. Aragonezii și catalanii Își invocau cu orice prilej privilegiile, Portugalia abia aștepta să se desprindă de noi, comerțul era În mâinile străinilor, finanțele În ale bancherilor genovezi, nimeni nu muncea, cu excepția nenorociților de țărani, jecmăniți de strângătorii de biruri ai nobilimii și ai regelui. Și În miezul acelei corupții și nebunii, În răspăr cu mersul Istoriei, ca un splendid animal teribil În aparență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
lucrarea menționată mai sus, finanțarea sectorului public, precum și reconsiderări recente privind rolul statului-națiune în era globalizării și a noii economii. Țin să mulțumesc domnilor Vasile Ișan, Vasile Cocriș și Nicolae Hoanță, ale căror lucrări (Sectorul public iluzia bunăstării generale și Finanțe publice) le-am utilizat mai intens, colegilor din administrație și de la catedră cu care am avut posibilitatea de a dezbate aceste teme și, nu în ultimul rînd, Editurii Junimea, care de cîțiva ani publică, cu deschidere și profesionalism, cărțile mele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
complică suplimentar gestionarea corectă a respectivelor activități. În principiu, administrația locală se bucură de autonomie decizională și financiară. Această autonomie este consfințită încă prin Legea 215/2001 privind administrația publică locală, întărită ulterior prin legislația privind impozitele și taxele locale, finanțele publice locale, bugetele locale, domeniul public, descentralizarea, Carta europeană a autono-miei locale, sau Statutul aleșilor locali ș.a. În practică, însă, lucrurile sunt ceva mai complicate, autonomia și descentralizarea nefiind întru-totul reale și efective, in special datorită precarității mijloacelor aflate la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a bunăstării individuale și colective și o mai bună justiție socială. Sunt analizate politicile economice ale autorităților publice, cele redistributive, de stabilizare și stimulare a creșterii economice, de protejare a mediului ș.a. Un rol principal îl ocupă, cum spuneam, analiza finanțelor publice, a veniturilor și cheltuielilor publice, la diferitele niveluri administrative, partajarea surselor de finanțare și a responsabilităților, a patrimoniilor și a deciziilor autorităților publice, instituțiilor și organismelor statale și para-statale. În cartea sa, intitulată The Downing Street Years (Anii din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Wicksell și Gunnar Lindahl. Remarcînd indivizibilitatea serviciilor colective, aceștia au considerat că sectorul public trebuie ghidat de dorințele consumatorilor suverani. Knut Wicksell a fost primul autor din epoca modernă care a analizat problema opțiunilor publice, în special în materie de finanțe. Pentru satisfacerea condițiilor de optim, el considera că introducerea oricărei cheltuieli ar trebui efectuată simultan cu cea a veniturilor necesare finanțării. Dar abordarea intervenționistă l-a avut ca principal reprezentant pe John Maynard Keynes. Publicarea, în 1936, a Teoriei generale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
să completeze caritatea individuală și familia în protejarea persoanelor neresponsabile"16. 2.1.3. Baza economico-socială pentru acțiunile guvernului 2.1.3.1. Baza economică Nu există o linie de demarcație clară între sectorul public și cel privat, nici între finanțele publice și cele private. Lucrurile se află în permanentă mișcare, activitățile se deplasează, în căutarea unei organizări optime și a unor rezultate superioare. Serviciile de telecomunicații sunt un foarte bun exemplu care ilustrează aceste schimbări rapide. În ultimii ani, ele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
rentabilă. În realitate, însă, acest lucru se întîmplă arareori și aceasta, în principal, datorită lipsei mediului concurențial și a responsabilității scăzute. Piețele întreprinderilor publice sunt, de fapt, pseudopiețe, excesiv reglementate și prea puțin preocupate de inovație. Recurgerea, accesul facil la finanțele publice, conduce la o slabă preocupare pentru rentabilitate. În plus, considerațiile și interesele politice produc imixtiuni contraproductive în activitatea întreprinderilor publice, producînd confuzie și frecvente contradicții. Comandamentele invocate ca paravan nu devin, în scurt timp, decît o scuză pentru performanțe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ale comunităților locale Mixtă (parteneriat între Stat sau comunitățile locale și întreprinderile private) bugetară proprie Statul sau comunitățile locale; firmele private Se poate regăsi la toate serviciile publice, dar este mai larg sau mai restrîns, potrivit circumstranțelor politice și situației finanțelor publice Privată reglementată (monopol privat) proprie; subvenții bugetare Statul reglementează prețurile și emite specificațiile tehnice, iar restul deciziilor aparțin managerilor întreprinderii Unde există economii de dimensiuni semnificative (frecvent telecomunicațiile și transportul feroviar) Privată sub contract public bugetară proprie Statul decide
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
regională are două componente cauzale: una "obiectivă", provenind din căderea întregii economii românești și una "subiectivă", reieșind din propriile noastre erori și incompetențe. Să le luăm pe rând: În primul rând, legile care trebuie să guverneze dezvoltarea eco-nomică locală (Legea finanțelor publice locale, Legea patrimoniului, Legea dezvoltării regionale, Legea zonelor defavorizate, Legea-cadru a descentralizării ș.a.) au venit foarte târziu, sau n-au fost încă aplicate, timp în care centralizarea financiară excesivă și întârzierea restructurării microeconomice nu au condus decât la acumularea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
iar pregătirea aplicării lor nu a fost făcută cum se cuvine. Aceasta înseamnă că necesara descentralizare nu a devenit reală și efectivă, riscându-se chiar să fie compromisă însăși ideea de descentralizare și principiul autonomiei locale. Este adevărat că Legea finanțelor publice locale prevede posibilitatea atragerii unor resurse neconvenționale prin: instituirea unor taxe speciale, împrumut public, aprobarea de cote adiționale pentru impozitele și taxele existente, asocieri în participațiune, concesionări, vânzări, închirieri ș.a. Dar cum să valorifici astfel de oportunități câtă vreme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
diferit, dar el trebuie valorificat prin formarea și consolidarea piețelor competitive, identificarea polilor de creștere specifici, acordarea de stimulente financiare pentru inițiativele locale, în cadrul unei politici regionale sistematice, credibile și eficiente. CAPITOLUL 3 FINANȚAREA SECTORULUI PUBLIC 3.1. Conceptul de finanțe publice Fluxurile monetare direcționate de la contribuabili către Stat constituie finanțele publice, menite să susțină cheltuielile proprii de funcționare a organizațiilor statale. Cu timpul, prin extinderea atribuțiilor Statului, fluxurile financiare au fost direcționate spre finanțarea unor cheltuieli tot mai variate. Etimologic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
competitive, identificarea polilor de creștere specifici, acordarea de stimulente financiare pentru inițiativele locale, în cadrul unei politici regionale sistematice, credibile și eficiente. CAPITOLUL 3 FINANȚAREA SECTORULUI PUBLIC 3.1. Conceptul de finanțe publice Fluxurile monetare direcționate de la contribuabili către Stat constituie finanțele publice, menite să susțină cheltuielile proprii de funcționare a organizațiilor statale. Cu timpul, prin extinderea atribuțiilor Statului, fluxurile financiare au fost direcționate spre finanțarea unor cheltuieli tot mai variate. Etimologic, cuvîntul finanțe vine de la verbul francez finer, care înseamnă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Fluxurile monetare direcționate de la contribuabili către Stat constituie finanțele publice, menite să susțină cheltuielile proprii de funcționare a organizațiilor statale. Cu timpul, prin extinderea atribuțiilor Statului, fluxurile financiare au fost direcționate spre finanțarea unor cheltuieli tot mai variate. Etimologic, cuvîntul finanțe vine de la verbul francez finer, care înseamnă a plăti, a administra. Finanțele publice au ca obiect, în esență, veniturile și cheltuielile bugetare aparținînd colectivității publice. Francezul M. Duverger consideră finanțele publice ca fiind "știința care studiază activitatea statului, în calitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
susțină cheltuielile proprii de funcționare a organizațiilor statale. Cu timpul, prin extinderea atribuțiilor Statului, fluxurile financiare au fost direcționate spre finanțarea unor cheltuieli tot mai variate. Etimologic, cuvîntul finanțe vine de la verbul francez finer, care înseamnă a plăti, a administra. Finanțele publice au ca obiect, în esență, veniturile și cheltuielile bugetare aparținînd colectivității publice. Francezul M. Duverger consideră finanțele publice ca fiind "știința care studiază activitatea statului, în calitatea sa de utilizator al unor tehnici speciale așa-zis financiare: cheltuieli, taxe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
direcționate spre finanțarea unor cheltuieli tot mai variate. Etimologic, cuvîntul finanțe vine de la verbul francez finer, care înseamnă a plăti, a administra. Finanțele publice au ca obiect, în esență, veniturile și cheltuielile bugetare aparținînd colectivității publice. Francezul M. Duverger consideră finanțele publice ca fiind "știința care studiază activitatea statului, în calitatea sa de utilizator al unor tehnici speciale așa-zis financiare: cheltuieli, taxe, impozite, împrumuturi, procedee monetare, buget" etc.25 Apreciem această definiție ca satisfăcătoare. Finanțele publice contemporane se caracterizează printr-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
publice. Francezul M. Duverger consideră finanțele publice ca fiind "știința care studiază activitatea statului, în calitatea sa de utilizator al unor tehnici speciale așa-zis financiare: cheltuieli, taxe, impozite, împrumuturi, procedee monetare, buget" etc.25 Apreciem această definiție ca satisfăcătoare. Finanțele publice contemporane se caracterizează printr-o schimbare de dimensiune, ce poate fi privită sub două aspecte: cantitativ, ponderea financiară a Statului în P.I.B. a crescut considerabil; și calitativ, conținutul lor s-a schimbat, apărînd cheltuieli noi și venituri de asemenea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
contemporane se caracterizează printr-o schimbare de dimensiune, ce poate fi privită sub două aspecte: cantitativ, ponderea financiară a Statului în P.I.B. a crescut considerabil; și calitativ, conținutul lor s-a schimbat, apărînd cheltuieli noi și venituri de asemenea. Importanța finanțelor publice a crescut mult, ele aflîndu-se în centrul marilor probleme ale societăților contemporane. Tot mai mult, gestiunea finanțelor publice este determinată de fenomene politice și devine expresia acestora. Resursele financiare ale Statului depind de nivelul de dezvoltare economică a țării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a Statului în P.I.B. a crescut considerabil; și calitativ, conținutul lor s-a schimbat, apărînd cheltuieli noi și venituri de asemenea. Importanța finanțelor publice a crescut mult, ele aflîndu-se în centrul marilor probleme ale societăților contemporane. Tot mai mult, gestiunea finanțelor publice este determinată de fenomene politice și devine expresia acestora. Resursele financiare ale Statului depind de nivelul de dezvoltare economică a țării respective. La rîndul său, Statul acționează asupra economiei prin intervențiile și prin anticipările pe care le realizează. Așa cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Piața serviciilor publice trebuie liberalizată, comprimată, raționalizată și eficientizată. Acestea pot conduce la optimizarea raportului calitate/preț al serviciilor oferite și la satisfacerea consumatorilor într-o măsură mai mare. Economiile actuale, pe de altă parte, sunt economii deschise. Ca urmare, finanțele publice naționale sunt foarte intens influențate de ceea ce se întîmplă în mediul financiar internațional. Conținutul finanțelor privește: 1) cheltuielile publice; 2) veniturile publice și 3) împrumutul public și datoria publică. 3.2. Cheltuielile publice 3.2.1. Concept si evoluții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]