3,336 matches
-
Rhinolophus ferrumeqinum (Ransome, 1990) precum ș și Nyctalus noctula (obs. pers.), dar sunt menționate și alte specii care se hrănesc pe p parcursul iernilor blânde, vânând insectele revenite la viață (Avery, 1985; Brigham, 1996). 2.1.6.2. Aspecte ale fiziologiei hibernării Hibernarea reprezintă un fenomen complex, d determinat atât de factori exogeni, precum s scurtarea zilelor, frigul și dispariția hranei, cât și de factori endogeni, de natură endocrină și nervoasă. În cazul liliecilor, se consider În cazul liliecilor, se consideră
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
creștere considerabilă a metabolismului, consumând rapid rezervele de grăsime. La această specie, cea mai lungă perioadă de hibernare obținută în condiții de laborator a fos fost de 14 140 de zile (Menacher, 1964). Pentru liliecii din țara noastră, studii privind fiziologia hibernării au fost efectuate de către (Pora et al. 1955). Aceștia au constatat că cea mai mare greutate corporală a liliecilor din s specia Nyctalus noctula este atinsă la începutul hibernării, în luna octombrie, când masculii a ajung în medie la
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
sistematice. Aceasta se ocupă cu descrierea analitică a organelor, pe care le grupează în sisteme și aparate. în același timp, necesitatea înțelegerii modului în care părțile componente ale aparatelor și sistemelor funcționează a determinat desprinderea din disciplina de anatomie a fiziologiei ca disciplină de sine stătătoare. Compararea asemănărilor și deosebirilor dintre părțile componente ale organismelor, uman sau animal, a pus bazele anatomiei comparative (anatomia speciilor). în cadrul acesteia investigația științifică a pătruns până în paleontologie, pe care s-a bazat ulterior biologia modernă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
anatomia microscopică, care a stat la baza dezvoltării citologiei și a histologiei. Studierea anatomiei aparatului locomotor se impune dacă avem în vedere faptul că mișcarea stă la baza antrenamentului sportiv. înțelegerea și însușirea noțiunilor anatomiei aparatului locomotor constituie baza mecanismelor fiziologiei, ergofiziologiei și kineziologiei fără de care, la ora actuală, nu poate exista performanță sportivă. APARATELE ȘI SISTEMELE CORPULUI UMAN Corpul uman este alcătuit din aparate și sisteme, care funcționează într-o interrelație constantă și permanentă. Acestea sunt reprezentate de: - aparatul locomotor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
o activitate de recuperare permanentă pentru a se asigura baza biologică a desfășurării efortului fizic pe parcursul întregului an calendaristic. Numărul prea mare al competițiilor și repartizarea lor neritmică pot determina în ultimă analiză afectarea sistemului nervos, element principal în fiziologia refacerii jucătorului de tenis de masă. Dar activitatea de recuperare permanentă va cuprinde și .alte forme și mijloace importante dintre care amintim: somnul, alimentația, respectarea bioritmurilor, masajul, sauna, asigurarea condițiilor de igienă, autocontrolul, asistența și controlul medical de specialitate etc.
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
masă sunt: intelectuală, afectivă, volitivă și particularitățile psiho-individuale. 6.2.5. Pregătirea teoretică Jucătorul modern de tenis de masă este înarmat cu multiple cunoștințe de specialitate preluate din teoria generală a educației fizice și sportului, din pedagogie, psihologie, anatomie și fiziologie, igienă etc. El nu mai este un simplu executant al indicațiilor antrenorului, cărora nu le caută explicații, ci un participant activ și creator la elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de pregătire, urmărindu-se pas cu pas continua sa
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
realizarea de experimente virtuale, imposibil de realizat practic datorită lipsei materialului didactic (preparate proaspete, disecții), a dotării necorespunzătoare a laboratoarelor școlare sau a pericolului la care sunt expuși elevii și profesorul, - facilitarea abordării transdisciplinare între citologie, histologie, genetică, anatomie și fiziologie vegetală și animală comparată, anatomie și fiziologie umană, ecologie, botanică, zoologie, sistematică etc. - stimularea creativității cadrelor didactice, dinamizarea competiției, eficientizarea lucrului în echipă. Limite ale utilizării TIC pentru cadrele didactice: - cost ridicat al echipamentelor informatizate, - reculul unor profesori față de tehnica
Caleidoscop by Carmen-Oana Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93494]
-
practic datorită lipsei materialului didactic (preparate proaspete, disecții), a dotării necorespunzătoare a laboratoarelor școlare sau a pericolului la care sunt expuși elevii și profesorul, - facilitarea abordării transdisciplinare între citologie, histologie, genetică, anatomie și fiziologie vegetală și animală comparată, anatomie și fiziologie umană, ecologie, botanică, zoologie, sistematică etc. - stimularea creativității cadrelor didactice, dinamizarea competiției, eficientizarea lucrului în echipă. Limite ale utilizării TIC pentru cadrele didactice: - cost ridicat al echipamentelor informatizate, - reculul unor profesori față de tehnica modernă, care preferă resurse procedurale și materiale
Caleidoscop by Carmen-Oana Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93494]
-
3.0. Planul analizei de text / 54 3.1. Împrejurările apariției acestui studiu. Continuitate sau ruptură? / 57 3.2. De la noematologia lui Hașdeu la skeologia lui Coșeriu / 58 3.3. Problemă clasificării subdisciplinelor lingvistice / 85 4. Despre laletică (sau despre fiziologia sunetelor) / 106 5. În loc de concluzii / 113 Notă asupra ediției / 115 I. Un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative / 117 Notele editorului / 135 ÎI. Laletica sau fisiologia sonurilor / 139 B.P. Hasdeu's Noematology: an Anticipation of E. Coseriu's
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de mai multă atenție (și, implicit, de mai multe comentarii) din partea unor specialiști, dar și fiindcă editorul nu este într-atât de pregătit în domeniul foneticii și al fonologiei, încât să evalueze în mod ferm justețea concepției hasdeiene referitoare la fiziologia sunetelor. În consecință, m-am limitat, de data aceasta, la formularea câtorva observații cu caracter general; în rest, am preferat să citez opiniile unor cercetători mai competenți, care au arătat în ce constă actualitatea ideilor și a intuițiilor lui Hașdeu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
întrucat savantul a operat distincții aproape exclusiv în cazul primului termen al fiecărei distincții (cel mai adesea) bipartite sau tripartite anterioare. Iar de tratat, după cum se știe, el nu a mai apucat să trateze pe îndelete decât despre laletică sau fiziologia sunetelor, prin care se face introducerea în fizio-glotică. 2.8. O altă problemă de o importanță capitala pe care a abordat-o Hașdeu este aceea a determinării specificului lingvisticii prin raportare la obiectul propriu și nu în funcție de metodele întrebuințate. În
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de care vorbea G. Barițiu, n.m. C.M.] nu pare a fi seria inclusă ulterior în "Columna lui Traian", reapărută în 1882, sub titlul comun Studie de stiință limbei: Un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticii comparative [...], si Laletica sau fiziologia sonurilor [...]" (ibid.). Totuși, ceva mai încolo, căutând să evalueze "în ce măsură marele lingvist și filolog, ajuns la apogeul gloriei științifice, și-a îndeplinit intențiile, pe de o parte, de a continua Principiele de linguistica, iar pe de alta, de a contura
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și-a îndeplinit intențiile, pe de o parte, de a continua Principiele de linguistica, iar pe de alta, de a contura o Istorie a limbii române", lingvistul bucureștean admite că cele două studii (despre gramatică comparativa și despre laletică sau fiziologia sonurilor) corespund, cel putin parțial, primei direcții din planul anunțat, chiar dacă însuși supratitlul Studie de stiință limbei ar implica o anumita modificare a structurii schițate în Principie de linguistica (ibid., p. 42). 3.2. De la noematologia lui Hașdeu la skeologia
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
mult cu onomatologia prin caracterul ei condensat) și, de aici, cu lingvistică aplicată, sunt îndemnat să conchid că tabloul distribuției subdisciplinelor lingvistice, cu care marele lingvist își încheie studiul, nu este deloc lipsit de sens. 4. Despre laletică (sau despre fiziologia sunetelor) Al doilea (și ultimul) "studiu de stiință limbii" scris de Hașdeu se intitulează Laletica sau fisiologia sonurilor și a fost publicat în "Columna lui Traian", în trei numere succesive (din lunile februarie, martie și aprilie-mai) ale anului 1882, pp.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ale anului 1882, pp. 65-73; 129-135; 193-210. Cuprinde cinci părți: (1) Sfera fonologiei în genere; (2) Literatura laleticii; (3) Istoria laleticii; (4) Caracteristică fisiologică a sonurilor; (5) Clasificarea fisiologică a sonurilor. 4.1. Termenul de laletică, întrebuințat pentru a desemna fiziologia sunetelor, necesită o discuție specială. Gr. Brâncuș (într-o notă din Hașdeu, 1988, ÎI, p. 526) precizează că el provine din gr. λαλῶ 'a vorbi, a spune' și λαλετικός 'care vorbește ușor, vorbareț' și că era utilizat de specialiștii germani
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
altfel, profesorul bucureștean face, în această privință, un rezumat și o analiză mai detaliate decât cele ale altor exegeți. După ce notează că Hașdeu era la curent cu cercetările de fonetica experimentală din vremea să, inclusiv cu cele vizând anatomia și fiziologia organelor vorbirii, Gr. Brâncuș inventariază o serie de merite ale lucrării, dar și unele aspecte originale. De pildă, printre altele: "Observa perechile consonantice caracterizate prin prezența, respectiv absența sonorității. După modelul triunghiului vocalic, construiește două triunghiuri pentru consoane: unul cu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
H. Sweet (vezi Meyer, 1884, p. 144)45. Cele mai mai virulente atacuri îi aparțin însă, așa cum am notat deja, lui Al. Philippide. Este vorba despre o critică amplă, în care lingvistul ieșean se referă mai puțin la tratatul de fiziologie a sunetelor și mai mult la diversele explicații de natură fonetica date de Hașdeu, de-a lungul timpului, unor fapte de limbă sau în încercările sale etimologice (în special cuvintelor despre care se credea că ar proveni din fondul autohton
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
fondul autohton; deci, de origine dacă). Deși remarcă și el bună informare a lui Hașdeu în domeniul foneticii (dovadă bogată bibliografie trecută în revistă), Philippide consideră că, încă de la început, ba chiar și la 1882, acesta avea "cunoștințe neîndestulătoare" cu privire la fiziologia sunetelor. În plus, el îl atacă pe Hașdeu pentru incosecvență, în sensul că "își pune niște reguli de procedare în cercetarea etimologiilor și este cel dintâi care nu ține de dânsele" (Philippide, 1894/1984, p. 217). Chiar și elevul lui
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Escherichia coli, Saccharomyces cerevisiae. Sunt spre finalizare genotipurile Drosophilei și a șoarecelui de laborator. Toate acestea constituie pași importanți în biologie, savanții comparând genotipuri complete, ceea ce va duce la noi puncte de vedere asupra evoluției biochimice a metabolismului și a fiziologiei. Deasemenea, cercetările vor duce la noi metode de analiză a proteinelor și explicarea mecanismului mutațiilor. Particularități ale genomului uman - genomul uman conține 3200 milioane de nucleotide și include aproximativ 30 000 de gene. În medie, o genă are 3000 pb
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93516]
-
330; statisticile mai înregistrau 249 de studenti "mediciniști" în 1919-1920, 569 în 1920-1921, 380 în 1925-1926 etc.64. În 1835, programa de învătământ prevedea, în conformitate cu legea în vigoare la acea dată, ca studenții să parcurgă enciclopedia medicinei, istoria medicinei, anatomie, fiziologie, igienă, patologie și terapeutică a bolilor interne, farmacologie, farmacie teoretică și practica, chirurgie, clinică internă / externă, probleme teoretice și practice ale nașterilor, medicină legală și poliție medicală 65. S-a adăugat la această programa anatomia patologica, fiziologia comparată, farmacodinamica, eliminându
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
istoria medicinei, anatomie, fiziologie, igienă, patologie și terapeutică a bolilor interne, farmacologie, farmacie teoretică și practica, chirurgie, clinică internă / externă, probleme teoretice și practice ale nașterilor, medicină legală și poliție medicală 65. S-a adăugat la această programa anatomia patologica, fiziologia comparată, farmacodinamica, eliminându-se poliția medicală (1849)66. Să mai spunem că anumite cursuri, precum anatomia comparată, patologia generală, anatomia patologica, igienă și medicină legală, au avut un regim facultativ în programa de studii medicale în perioada 1857-187667. Facultatea de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
care susțineau 11 cursuri, mai mult teoretice decât experimentale; dar optică s-a schimbat către mijlocul secolului al XIX-lea, învățământul medical orientându-se net în direcția pregătirii unor practicieni 68. În consecință, au apărut institutele de anatomie, respectiv de fiziologie, bacteriologie și terapeutică (1895) și s-au dezvoltat două spitale universitare în aceeași idee a consolidării învățământului clinic (St. Jean și St. Pierre)69. În 1909 cele 65 de cursuri ale facultății erau susținute de 11 profesori ordinari și doi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
comparată; botanica, mineralogie și geologie; fizică și chimie; astronomie; istoria științelor 73. Un an mai tarziu, programa de studii reunea matematicile superioare, teoria probabilităților, astronomia, fizică, chimia, mecanică analitică, mecanică celesta, fizică, chimia și mecanică aplicate artelor, zoologia, anatomia și fiziologia comparată, botanica și fiziologia naturală, anatomia vegetală 74. Legea din 1849 trecea în revistă o serie de domenii / ramuri ale matematicilor superioare (algebra, geometria analitică, geometria descriptiva, calculul diferențial și integral, teoria probabilităților și aritmetică socială), precizând totodată că fizica
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
geologie; fizică și chimie; astronomie; istoria științelor 73. Un an mai tarziu, programa de studii reunea matematicile superioare, teoria probabilităților, astronomia, fizică, chimia, mecanică analitică, mecanică celesta, fizică, chimia și mecanică aplicate artelor, zoologia, anatomia și fiziologia comparată, botanica și fiziologia naturală, anatomia vegetală 74. Legea din 1849 trecea în revistă o serie de domenii / ramuri ale matematicilor superioare (algebra, geometria analitică, geometria descriptiva, calculul diferențial și integral, teoria probabilităților și aritmetică socială), precizând totodată că fizica se studia în trei
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Segărceanu trebuia să i se fi recunoscut de către Consiliul profesoral al Școalii Naționale de Medicină și Farmacie validitatea diplomei obținută la Universitatea Liberă din Bruxelles, iar apoi să participe la o examinare ce va fi avut patru probe (una scrisă - fiziologie, patologie medicală și chirurgicală, obstretică sau anatomie patologica, o altă clincă, a treia de medicină legală și, în final, o testare orală - chirurgie și obstretică), potrivit Regulamentului pentru esaminarea titlurilor și a capacităței medicilor, farmaciștilor, veterinarilor și móșelor din străinătate
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]