1,758 matches
-
structurile hepatice proprii și chiar organele învecinate (în cazul dimensiunilor foarte mari) dar nu invadează vasele hepatice proprii. Starea generală a pacientului este bună, tumorile fiind adesea descoperite întâmplător. Cele mai frecvente tumori hepatice benigne sunt chistele, hemangioamele, hiperplazia nodulară focală și adenoamele (tabelul 26). CHISTELE HEPATICE Descoperite accidental, majoritatea asimptomatice, cu o frecvență citată în literatură în creștere, în funcție de tehnicile imagistice utilizate de la 3,4% [3] la 14,5% [4], pot fi unice sau multiple, cu dimensiuni variabile, în general
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
apară în cazul hemangioamelor arterializate sau a celor care conțin șunturi arterio-venoase. În aceste situații diferențierea față de o tumoră malignă este dificilă și impune efectuarea altor proceduri diagnostice, eventual urmărire și măsurare a tumorii la intervale scurte de timp. HIPERPLAZIA FOCALĂ NODULARĂ (HFN) HNF reprezintă 8% din leziunile primare hepatice și este a doua cea mai frecventă tumoră benignă a ficatului, după hemangiom. Prevalența sa este citată în literatură la aproximativ 0,9% [6]. Este o tumoră dezvoltată pe fondul unei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
b). În caz de displazie de grad înalt se poate detecta uneori o hipervascularizație dar fără a se asocia cu „spălare” în fazele portală și tardivă a CEUS. În aceste situații, biopsia poate tranșa diagnosticul (fig. 95 a,b). STEATOZA FOCALĂ Constă din acumularea localizată de celule hepatice bogate în grăsime. În anumite situații această acumulare poate mima o formațiune tumorală (fig. 96). Uneori se poate constata fenomenul invers, acela al unei „insule” de parenchim normal într-un ficat „strălucitor”. În
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
de coordonare și monitorizare a programului național de control al ITS care să elaboreze rapoarte periodice privind situația ITS în România. • Creșterea rolului și a capacității tehnice a Institutelor de Sănătate Publică în supravegherea ITS. • Stabilirea DSP-urilor ca puncte focale pentru coordonarea activităților legate de supravegherea ITS-urilor. Introducerea în practică a definițiilor de caz pentru ITS, folosite în Uniunea Europeană. • Diagnosticul și tratamentul sindromic în ITS în regiunile în care confirmarea diagnosticului este greu realizabilă. • Raportarea pentru fiecare caz de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
acești markeri o reprezintă nespecificitatea - creșterea lor se observa atât în rejetul acut cât și în infecțiile virale - rezultat fals pozitiv. - Rezonanța magnetică nucleară: poate oferi informații precise despre structura grefonului renal (linia de demarcație cortico-medulară, dimensiunea sistemului colector, modificări focale ale parenchimului). Dezavantajul metodei este dat de lipsa de specificitate a modificărilor pentru diagnosticul de NTA și de nefrotoxicitatea substanței de contrast. a. Necroza tubulară acută este cel mai frecvent rezultatul evoluției necorectate a hipoveolemiei sau hipoperfuziei renale la donatorul
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
severitatea infecției. Tuberculoza: la pacientul transplantat infecția poate apare din prima lună posttansplant. Incidența TBC active este estimată la 1 - 4% din pacienții transplantați, mai mare în zonele endemice. Formele radiologice de prezentare la pacienții transplantați includ: afectare multilobară, infiltrate focale și noduli, empiem, pleurezie sau o combinație de manifestări. O atenție deosebită și screening periodic al reactivării infecției este necesar mai ales la pacienții cu istoric de TBC pretransplant. Peste 40% din pacienții care fac reactivarea infecției micobacteriene prezintă forme
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
uneori a angiocolitei, diagnosticul acestui tip de tumoră se face mai rapid decât în cazul colangiocarcinoamelor intrahepatice periferice. Tipul de creștere infiltrativ este cel mai frecvent întâlnit (aproximativ 70% din cazuri) [18]. La examenul CT se prezintă ca o îngroșare focală a peretelui ductului biliar, cu stenozarea marcată a lumenului . Colangiocarcinomul hilar exofitic se prezintă ca o masă spontan hipodensă, de dimensiuni mari, cu captare slaba periferică a produsului de contrast, aspect similar formei exofitice a colangiocarcinomului intrahepatic periferic. Este dificil
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
cont de apartenența exclusivă a omului față de Jahve, care i-a acordat ocrotirea sa. Legea talionului (cf. Deut 19, 19-21) și legitimarea războiului sfânt, ne înfățișează tentativa de moderare juridică a răzbunării epocii în salvgardarea monoteismului și sacralizarea poporului. Punctul focal al decalogului sinaitic, identificat în primul precept - Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, să nu ai alți dumnezei în afară de mine (Ex 20, 2-3)-, ne indică fundamentul tuturor aserțiunilor ulterioare: unicitatea divină pretinde o relație exclusivă Dumnezeu-creatură. Conceptul care se evidențiază cel
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
muncii noastre este constituită, din 1993, de aplicarea acestui chestionar elevilor din ciclul 3 al școlilor elementare* și elevilor de gimnaziu sau liceu, precum și personalului din aceste instituții. Totuși recurgem și la discuții individuale și colective (eventual, sub forma grupurilor focale) și, bineînțeles, la observații pe teren (una dintre ultimele noastre cărți, L'Oppression quotidienne [Debarbieux, 2002] este alcătuită în cea mai mare parte din observații etnografice). Nu opunem niciodată metodele calitative și cantitative: trebuie evidențiate atât regularitățile statistice, cât și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de limbă naturală și considerăm eterogenitatea drept ma-nifestarea cea mai curentă a textualității. Ceea ce face ca unele lingvistici să considere, un pic cam pripit, că textul nu ar conține macroregularități. 5. După R. Jakobson, " Dominanta poate fi definită drept elementul focal al unei opere de artă: ea guvernează, determină și transformă celelalte elemente. Ea garantează coeziunea structurii" (1973, p. 145). 6. Despre aceste macropropoziții narative, a se vedea mai departe schema 29, p. 176. Capitolul 2 Structura reprezentării descriptive A. Secvențe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în parte; viața interioară a eroilor este dezvăluită prin tehnici analitice indirecte (ob servația și analiza psihologică, retrospecția etc.). Perspectiva internă (din interior/focalizare internă) este detaliată prin următoarele aspecte: - Naratorul adoptă punctul de vedere al unui personajnarator sau personaj focali zator. - Realitatea este percepută și interpretată subiectiv, din punctul de vedere al perso najului (ce vede, ce aude, ce gândește eroul - perspectiva „avec“). - Se relatează „evenimente“ interioare, utilizânduse tehnici analitice directe (auto scopie/introspecție, monolog interior/confesiune, frecvente în proza
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
învestit cu funcție reflexivă, dublată sau nu de funcția actanțială. El formulează judecăți de valoare/cugetări, despre evenimente, situații sau despre celelalte personaje, în discurs asertiv sau apodictic (bătrâna, mama Anei din Moara cu noroc de I. Slavici). - Personajul focalizator (focal character) este „personajul central din al cărui punct de vedere se prezintă situațiile și evenimentele narate“ (Gerald Prince), numit de Nicolae Manolescu „persoana a IIIa ca protagonist“. Un astfel de personaj este Felix Sima (Enigma Otiliei de G. Călinescu), din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
că școala este mai degrabă un loc de întâlnire cu prietenii decât un mediu de învățare. Școala nu îi provoacă îndeajuns pentru a învăța și, în prezent, există riscul să fie deconectată de publicul său. Școala este unul dintre punctele focale din viața de zi cu zi a elevilor, dar nu este cel mai important. Este ca și cum școala se distinge de restul vieții lor, ca o altă lume complet diferită de restul contactelor și activităților". (Veen/Vrakking, 2011, p. 550) Școala
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
mereu o oarecare întârziere înainte ca urmările să fie resimțite regimul beneficiază de pe urma faptului că trece mult timp până ce nemulțumirile se transformă într-o contestare efectivă. Integrarea politică Sistemele politice pot supraviețui prin sprijin pasiv atâta timp cât nu există nici un punct focal în jurul căruia să poată apărea o contestare. Aceasta înseamnă că elementul crucial al ecuației se constituie din configurația grupurilor. În practică, doar grupurile sunt în măsură să ridice problema unei contestări reale. Ele singure sunt suficient de puternice și rezistente
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de corijare a unui real contondent, imposibil de asumat până la capăt. Procedeul e, pe jumătate doar, deconspirat la finalul unui demn Protest: "Am amestecat otrăvuri să binecuvântez/ mizeria umană c-un aer virginal/ și în conformitate, adesea am schimbat/ distanțele focale la ochelari de cal". Convingerea subsecventă că singurul refugiu poetic rămâne reveria propriei supraviețuiri prin artă ("Voi supraviețui marilor cataclisme/ într-un coș de hârtii/ din biblioteca municipală" Eroism) se prelungește, discret, în Variațiuni rococo (Editura Alfa, Iași, 2008). Acest
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
laborator comise la developare. De aceea fotografii, ca și reporterii de televiziune și cameramanii filmelor de acțiune recurgeau la mici trucuri pentru a umbri imaginea, restituind aparatului unele imperfecțiuni care să ajute ochiul privitorului să capteze lucrurile altfel: aceeași distorsiune focală care, În limbajul pictorilor, desfigura minuțioasa iarbă a lui Giotto cu tușele groase ale lui Matisse. În realitate, nu era nimic nou. O făcuseră și Velázquez și Goya, iar mai târziu, deja fără complexe, pictorii moderni (Întreaga artă a secolului
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
În depărtare, contururile și umbrele imaginii fotografice. E neagră casa unde locuiești acum, și-a amintit. O privise pe Olvido moartă prin vizorul aparatului fotografic, mai Întâi Încețoșat, apoi deslușit, pe măsură ce răsucea de la infinit la 1,6 metri butonul distanței focale. Imaginea din vizor era În culori; dar principala amintire, suprapusă peste toate celelalte, ceea ce păstrau timpul ori memoria lui Faulques (distrusese copia unică de pe hârtie, iar negativul zăcea Îngropat sub kilometri de peliculă arhivată), era gama de griuri care se
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
activitatea de urmărire și supraveghere. r) Dezvoltarea Observatorului român pe droguri și toxicomanii din cadrul Agenției Naționale Antidrog, conectarea la activitățile Centrului European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri (EMCDDA), precum și racordarea la rețeaua europeană a punctelor naționale focale - „REITOX”. 6. Plan de aplicare 1. Elaborarea proiectului de lege privind crearea unui fond special al bunurilor confiscate din traficul ilicit de droguri, precursori și alte infracțiuni conexe. Propunem ca resursele acestui fond să aibă următoarea destinație: finanțarea activităților de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Române, Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Direcției Generale a Vămilor, Direcției generale de informații și protecție internă a Ministerului de Interne și a altor instituții specializate, Centrul Regional de Combatere a Criminalității Transfrontaliere din Sud-Estul Europei (SECI), Punctul Național Focal al Ministerului de Interne (PNF) etc. Termen: 31 decembrie 2003 Autoritatea competentă: Ministerul de Interne 6.2. Stabilirea unui registru central de investigații și cercetare în domeniul drogurilor și al infracțiunilor conexe, în care vor fi incluse toate operațiunile derulate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Ținând cont de amploarea și de complexitatea fenomenului drogurilor în România, precum și de necesitatea unui nivel ridicat de control asupra consumului și traficului de droguri, s-a dispus măsura înființării în România, pe o bază permanentă, a unui punct național focal. Acesta se dorește a fi un organism mixt (constituit din 2 reprezentanți ai Ministerului de Interne - ofițeri în cadrul Direcției generale de combatere a crimei organizate și antidrog -, Brigada Antidrog, și 2 reprezentanți ai Ministerului Sănătății și Familiei). Organismul menționat, denumit
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de legătură a țării noastre cu Uniunea Europeană, asigurând monitorizarea fenomenului drogurilor și fluxul informațional între instituțiile-sursă, de la care să colecteze date, și, respectiv, Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri (EMCDDA). Până în 2001 rolul de punct focal a fost preluat provizoriu de Departamentul de analiză din cadrul Direcției generale de combatere a crimei organizate și antidrog. Rapoartele naționale din 1998 și 1999 au fost realizate de acest serviciu, dar, o dată cu evoluția tot mai complexă a fenomenului drogurilor în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în ceea ce privește consumul și consumatorii de droguri, precum și programele legate de acest fenomen • Alcătuirea unui punct de documentare (material bibliografic scris și pe suport electronic) Plan de acțiune 1. Ianuarie-iunie 2003 • Elaborarea strategiei și a planului de acțiune al Punctului Național Focal • Prezentarea strategiei • Identificarea principalilor indicatori în vederea realizării obiectivelor strategiei; stabilirea priorităților • Formarea experților naționali (cursuri REITOX, EMCDDA, twinning) 2. Iulie-decembrie 2003: • Designul proiectului-pilot „Mortalitatea ca urmare a consumului de droguri” • Cursuri de formare a personalului Punctului Național Focal: - managementul datelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Punctului Național Focal • Prezentarea strategiei • Identificarea principalilor indicatori în vederea realizării obiectivelor strategiei; stabilirea priorităților • Formarea experților naționali (cursuri REITOX, EMCDDA, twinning) 2. Iulie-decembrie 2003: • Designul proiectului-pilot „Mortalitatea ca urmare a consumului de droguri” • Cursuri de formare a personalului Punctului Național Focal: - managementul datelor și al bazelor de date; - conceperea unui chestionar; - curs de inițiere - Office, SPSS; - curs de perfecționare a limbii engleze - Centrul de Studii Postuniversitare al Ministerului de Interne • Editarea fișelor pentru proiectul mortalitate • Realizarea Hărții informaționale (surse și persoane
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
informaționale (surse și persoane de contact). Redactarea și semnarea unor convenții de colaborare între ORDT și instituțiile din Harta informațională • Redactarea și prezentarea Raportului național anual (2001) cu privire la situația (evoluția) fenomenului drogurilor în România; ORDT își asumă competențele Punctului Național Focal. 3. Ianuarie-iunie 2003 • Aplicarea proiectului-pilot „Mortalitatea ca urmare a consumului de droguri” (culegerea de date) • Designul proiectului-pilot „Cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri” • Asimilarea proiectului de către responsabilii centrelor-sursă (prin organizarea de întâlniri, vizite la centru, difuzarea de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
la droguri în anchetele sociale/de sănătate adresate întregii populații, practicate de Institutul Național de Statistică, Ministerul Sănătății și Familiei, Ministerul Educației și Cercetării etc. • Continuarea activităților legate de constituirea punctului de documentare • Continuarea pregătirii și perfecționării personalului Punctului Național Focal (curs avansat în managementul bazelor de date, SPSS) • Prospectarea procedeelor și instrumentelor de culegere de date pentru indicatorul de ofertă (deținuți, confiscări, preț pe piață etc.) • Explorarea posibilităților efectuării unui studiu de prevalență asupra infectării cu HIV/HVB/HVC asociate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]