1,673 matches
-
computerizat central telecomandat, care le coordonează, și un carilon. Asemeni celorlalte construcția (concepută și realizată de către o echipă de meșteri din Maramureș și Bucovina coordonată de Victor Plăștinaru) este în stil maramureșean. Are forma unui trunchi de piramidă, cu un foișor în formă de săgeată situat în vârf. Dispunând de un sistem de iluminare, poate fi văzută din Vatra-Dornei. Complexul include un hotel de 3 stele cu sală de conferințe și restaurant omologat, precum și o bază de tratament recuperator cu numele
Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Dorna-Arini () [Corola-website/Science/325824_a_327153]
-
-Restaurator pictura de șevalet - Muzeul Național de Artă al României. Expoziții personale: 2009 - Pictură, Galeria Anticariat Curtea Veche, București; 2009 - Pictură, Galeriile UAP Cupola, Iași; 2008 - Pictură, Galeriile UAP Arta, Craiova; 2007 - Galeria Galateca - Biblioteca Central Universitară București; 2002 - Galeria Foișor - Palatul Brâncovenesc Mogoșoaia; etc. EBÂNCĂ DUMITRU - profesor universitar Universitatea Craiova, Facultatea de matematică - născut la 20 septembrie 1949, în Grădiștea. Titlul lucrării de doctorat: ”Metode funcțional - numerice pentru rezolvarea ecuațiilor neliniare”.Lucrări publicate: 1. Metode de calcul numeric , Craiova, 2005
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
strămutată la Hărcana. Biserica a fost surprinsă într-o fotografie în anul 1935, menționată de cercetătoarea Ioana Cristache-Panait. Prin intermediul acestei fotografii i-au putut fi remarcate armonia proporțiilor, farmecul acoperișului cu pante abrupte, coborât la absidă și a clopotniței cu foișor și fleșa înaltă (în fotografie se poate citi forma planului: dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi). A fost strămutată lângă Turda, la Hărcana, în urma acestui proces suferind transformări importante. Cu toate acestea, prin HCM 1160/1955 se declară
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
se încheia spre răsărit cu un iconostas prevăzut cu două uși spre altar. Lăcașul primea lumina zilei înăuntru prin câteva ferestre mărunte, două la biserica bărbaților și două la altar. Turnul era protejat de un coif ascuțit peste un mic foișor deschis pentru clopote. Consolele ieșeau din pereți în trepte ca să poarte cununile și streșinile largi ale acoperișului înalt. Acesta era în întregime șindrilit. Butea bisericii avea pereții drepți, ridicați din bârne de stejar cioplite în patru fețe. În mod neobișnuit
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
rece vara aici fiind un loc de joacă pentru copii. În fața intrării principale de pe strada Ștefan cel Mare la aproximativ 50 metri de acesta se află statuia savantului romașcan Ion Ionescu de la Brad. În apropierea rotondei scriitorului se află un foișor unde în unele zile de sărbătoare cântă fanfara sau alte grupuri muzicale. Aproape de ieșirea de pe strada Primăverii se află un teren de fotbal cu nocturnă. Locul de joacă se află în imediata apropiere a terenului de fotbal.Este prevăzut cu
Parcul Municipal din Roman () [Corola-website/Science/322796_a_324125]
-
vremi. Pe pereții interiori se văd încă urme de spoiala din aceeași perioadă. Biserică se păstrează în cimitirul așezării, înconjurată de cruci de lemn și de piatră precum și stâlpi funerari. La intrarea în incinta cimitirului stă o pitoreasca poartă cu foișor deasupra, care a servit probabil și de clopotnița.
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
(în ; transliterat: "ar-manăra") este un turn înalt alipit unei moschei, amenajat în partea superioară cu un foișor sau cu un balcon, de unde preoții musulmani (muezinii) anunță ora rugăciunii și cheamă credincioșii la rugăciune. Din arabul “manarat” ( منارة, مئذنة), cu sensul de “loc de iluminat”, “far”, termenul a fost preluat atât în turcă (minare) cât și în franceză
Minaret () [Corola-website/Science/329646_a_330975]
-
din București au cumpărat bisericuța, care a fost salvată prin aducerea și reasamblarea ei în curtea muzeului din București în anul următor. Forma ei arhaică (un dreptunghi, cu capetele nedecroșate, poligonale cu trei laturi, supraînălțat printr-o clopotniță scundă, cu foișor deschis și coif octogonal), analogiile cu lăcașul de cult din Muncelu Mic (doar două străpungeri ale peretelui despărțitor dintre naos și altar), precum și prezența golurilor luminatoarelor pe laturile de vest și de sud, indică secolul al XVII-lea ca timp
Biserica de lemn din Bejan () [Corola-website/Science/329738_a_331067]
-
se află o placă cu inscripția: "„Biserica monument istoric 1760.”" În pridvor se află o scară ce duce până la turnul clopotniță. Acesta se înalță deasupra pridvorului, desprinzându-se din acoperiș. La partea superioară turnul clopotniță este deschis, având înfățișarea unui foișor. Acoperișul turlei este din draniță și se sprijină pe opt stâlpi cu secțiunea pătrată. Intrarea în biserică se face pe o ușă confecționată din lemn de tisă și situată în peretele sudic al pronaosului. Ancadramentul ușii de intrare, realizat de
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
ornamentată probabil în acel timp cu stucatură exuberantă în stil baroc, cu tulpini încolăcite de flori, ciorchini de fructe, scoici și putti. Autorul stucaturii a fost meșterul stucator Anton Gigl de la Wessobrunn care s-a mutat la Innsbruck prin 1723. Foișorul a fost prevăzut inițial cu o ornamentație în stil gotic târziu. Restul provine de la o restaurare din 1932 a foișorului sudic. Casa este numită după Sebastian Hölbling (Helbling), care a fost proprietarul ei în perioada 1800-1827.
Helblinghaus (Innsbruck) () [Corola-website/Science/328055_a_329384]
-
și putti. Autorul stucaturii a fost meșterul stucator Anton Gigl de la Wessobrunn care s-a mutat la Innsbruck prin 1723. Foișorul a fost prevăzut inițial cu o ornamentație în stil gotic târziu. Restul provine de la o restaurare din 1932 a foișorului sudic. Casa este numită după Sebastian Hölbling (Helbling), care a fost proprietarul ei în perioada 1800-1827.
Helblinghaus (Innsbruck) () [Corola-website/Science/328055_a_329384]
-
cu o deschidere centrală arcuită si două deschideri laterale, fiecare având câte două arce ornamentate cu o linie simplă pe margini, prinse în locuri decupate direct în grindă. Turla bisericii care nu depășește 13 m înălțime, este prevăzută cu un foișor modest, cu câte două arcade laterale, sprijinite pe stâlpi, ce se îmbină în partea superioară în același stil specific, cu arce unite de un ic central sub formă de potir, element simbolic de esență creștin-ortodoxă. Cununa care susține șarpanta prezintă
Biserica de lemn din Stejera () [Corola-website/Science/327307_a_328636]
-
structurii biserica-sală, clădirea fiind acoperită cu o învelitoare în două pante. Intrarea în biserică era inițial precedată de o loggie în arc. Turnurile, ridicate deasupra corpului bisericii, sunt în două caturi, - jos un piedestal prismatic pe care au fost ridicate foișoare elegante - camere ale clopotelor. Pereții foișoarelor sunt străpunși de câte un gol în arc în fiecare perete, împodobiți la colțuri cu coloanele în trei sferturi ale ordinului ionic. Turnurile sunt acoperite cu câte o cupolă semisferică, susținută de câte o
Catedrala Romano-Catolică Providența Divină din Chișinău () [Corola-website/Science/329042_a_330371]
-
o învelitoare în două pante. Intrarea în biserică era inițial precedată de o loggie în arc. Turnurile, ridicate deasupra corpului bisericii, sunt în două caturi, - jos un piedestal prismatic pe care au fost ridicate foișoare elegante - camere ale clopotelor. Pereții foișoarelor sunt străpunși de câte un gol în arc în fiecare perete, împodobiți la colțuri cu coloanele în trei sferturi ale ordinului ionic. Turnurile sunt acoperite cu câte o cupolă semisferică, susținută de câte o cornișă impunătoare cu denticule. Pereții sunt
Catedrala Romano-Catolică Providența Divină din Chișinău () [Corola-website/Science/329042_a_330371]
-
cu o formă semicirculară care înconjoară palatul în partea de est. Această grădină geometrică s-a potrivit în mare măsură cu modelele vechi și dispunerea palatului. Ea a fost formată dintr-o grădină superioară situată pe o terasă cu două foișoare în formă de felinare aflate în fiecare colț și o grădina inferioară. În a treia etapă de reconstrucție a palatului, parterele grădinii geometrice au fost înlocuite cu partere brodate "à la française", inspirate de tratatele lui André Le Nôtre. La
Palatul Wilanów () [Corola-website/Science/329120_a_330449]
-
de artă. La sfârșitul anului 1875, artistul se întoarce la Roma unde rămâne până în anul 1879, perioadă în care evoluează datorită multiplelor studii pe care le face cu privire la pictura italiană. Cea mai importantă lucrare din perioada romană a fost „"În foișor"”. Aceasta a fost un preambul la ceea ce va urma în pictura sa, impresionismul, reprezentat ulterior de pânze ca : „"Cylinder on a table"”(Cilindru pe o masă), „"Man in red tail"” și altele. În pictura „"În foișor"” se poate observa o
Aleksander Gierymski () [Corola-website/Science/329304_a_330633]
-
romană a fost „"În foișor"”. Aceasta a fost un preambul la ceea ce va urma în pictura sa, impresionismul, reprezentat ulterior de pânze ca : „"Cylinder on a table"”(Cilindru pe o masă), „"Man in red tail"” și altele. În pictura „"În foișor"” se poate observa o scenă de reuniune socială din secolul al XVIII-lea care are loc într-un foișor iluminat din spate. Compoziția îi dă posibilitatea lui Gierymski să se joace ca un adevărat vrăjitor cu lumina și culoarea, creația
Aleksander Gierymski () [Corola-website/Science/329304_a_330633]
-
ulterior de pânze ca : „"Cylinder on a table"”(Cilindru pe o masă), „"Man in red tail"” și altele. În pictura „"În foișor"” se poate observa o scenă de reuniune socială din secolul al XVIII-lea care are loc într-un foișor iluminat din spate. Compoziția îi dă posibilitatea lui Gierymski să se joace ca un adevărat vrăjitor cu lumina și culoarea, creația sa putând fi comparată cu operele impresioniștilor francezi contemporani, ale căror realizări Gierymski nu le văzuse încă, deoarece nu
Aleksander Gierymski () [Corola-website/Science/329304_a_330633]
-
s-a adăugat noul altar. Ferestrele actuale ale bisericii au deschideri dreptunghiulare cu evazare spre interior. Cele de la partea veche a naosului au fost modificate în anul 1810. Până în anul 1885, la partea superioară a turnului clopotniță a existat un foișor de lemn care a fost înlocuit cu unul de zidărie din cărămidă. Partea veche a bisericii posedă ca principale elemente de identificare, un ancadrament de piatră care marchează intrarea de pe latura vestică a navei, o fereastră circulară de trafor și
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
a autocontrolului, a impunerii unei rigori stilistice. Fiindcă, în cadrul aceleiași poezii, pot fi întâlnite imagini de o remarcabilă puritate: "„Și tu ești un altar de borangic ușor / sub care se cunună soarele cu luna, / tu ești în fruntea mea de foișor / un uriaș copil, râzând întruna\” (Rugăciune către Efemera)", alături de incredibile asociații de vocabule, care șochează nu prin insolitul lor (benefic, dacă ar fi fost urmărit efectul estetic), ci prin senzația de delir verbal, combinațiile întâmplătoare, uneori de-a dreptul incompatibile
Florica Mitroi () [Corola-website/Science/330960_a_332289]
-
și un etaj. Pivnița este o construcție vastă, acoperită de patru calote sferice sprijinite pe un stâlp central prin intermediul pandantivilor. Parterul este alcătuit din trei încăperi spațioase și alte două mai reduse ca dimensiuni. Accesul la etaj se face prin foișorul deschis, situat pe fațada sudică, de aici se intră într-o cameră prelungă ce separă cele două apartamente inegale, cel al domnitorului, de dimensiuni mai mari în stânga și cel al doamnei în dreapta, în partea central nordică a etajului se află
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]
-
2006. Duminică această nimic nu este întâmplător. Domnul academician , la sfârșit de an european dinamic și cinic, ne aduce aminte că suntem imperfecți pentru că, deși simțitori și orientați, ne pierdem Memoria. El ne va purta în cuhnie, lapidarium, palat și foișor pentru a ne împărtăși taină ruinei ce nu vrea să devină dărăpănătura și pentru a ne vorbi despre patru elemente ale lumii, materii din care s-a întrupat și România ca națiune, adică pasul, Biserica, chipul și coloana. Dați-mi
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
dărăpănătura nu este totuna cu ruină. Identitatea și statalitatea românească au verificat acest adevăr în istoria modernă și contemporană tot atât de mult precum cultură sau artă noastră. Palatul de la Mogoșoaia, împodobit cu operele pictorului român, folosește pentru ocazie drept labirint identitar: foișorul găzduiește Coloana, cuhnia expune Ruină, lapidarium-ul arată Pasul, iar etajele palatului sunt spațiile Bisericii. Călătorul Sorin Dumitrescu are un cufăr, pe etichetă căruia scrie identitate națională. Deschizându-l, afli că timp de 23 de ani, pictorul a adunat probe
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
cuhniei expun componentele splendidului proiect iconografic destinat bisericii noi a Sfintei Mănăstiri Piatră Scrisă. Fiecare bucată din această „zidire nezidită“ inspiră evlavie. Parcă ar fi bucăți timpurii de ruină nedărăpănata din statalitatea noastră care n-a fost încă să fie. Foișorul, prin lucrările expuse acolo, spune că Biserică este sabie de foc, ipostază reprezentată de sintagma paulină a stâlpului și temeliei Adevărului; tot Foișorul deconspira înțelesul seriei stâlpilor lui Horia Bernea; în fine, Foișorul îmbie la descoperirea semnificației ecleziale a celor
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
ar fi bucăți timpurii de ruină nedărăpănata din statalitatea noastră care n-a fost încă să fie. Foișorul, prin lucrările expuse acolo, spune că Biserică este sabie de foc, ipostază reprezentată de sintagma paulină a stâlpului și temeliei Adevărului; tot Foișorul deconspira înțelesul seriei stâlpilor lui Horia Bernea; în fine, Foișorul îmbie la descoperirea semnificației ecleziale a celor opt coloane din parcul italian din jurul palatului brâncovenesc, a căror prezenta, crede pictorul, “îmbisericeste grădină”. Etajele palatului au scos din cufăr „exerciții de
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]