1,627 matches
-
în 1919 la București, continuă colaborarea la presa literară a vremii sub pseudonimul Alex. Villara (sub care scrie o poezie înfocată de exaltare a tradiției istorice medievale, precum poemul Moșii, datând din 1915), apoi ca B. Fundoianu, cu poeme și foiletoane în „Vieața nouă”, „Rampa”, „Adevărul literar și artistic”, „Sburătorul literar”, „Contimporanul”, „Integral” ș.a.). Frecventează, de altfel, cenaclul Sburătorul, condus de E. Lovinescu. Traduce din poeți francezi și germani pentru revistele „Floare albastră” și „Adevărul literar și artistic”. Sub pseudonime ebraice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
să reunească texte despre Arghezi, Minulescu, Bacovia, Maniu, Galaction, Anton Pann, Creangă și Gherea, selecția dovedindu-se a fi rodul afinităților elective ale autorului. Din păcate, această carte nu avea să se mai nască, fiind tipărite în presa vremii doar foiletoanele pe teme literare românești, care ar fi constituit, desigur, un punct de plecare; parte din ele vor fi publicate în Imagini și cărți abia în 1980. Împreună cu cumnatul său, regizorul Armand Pascal, F. se dedică, în 1922, creării primului teatru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
român). Acest din urmă articol despre soarta tristă a unor mari actori, concediați pe nedrept, este urmat de intervenția lui C. A. Rosetti (Teatrul este oglinda societăței), cu noi dovezi despre starea precară a teatrului ca instituție de cultură. În cadrul foiletonului gazetei, Pantazi Ghica publică prelucrarea unei legende populare (Mărgăritărel) și schița Un amor de toamnă. L.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285171_a_286500]
-
principialitate (...)”. ASPECTE ALE ROMANULUI N-au fost multe romanele care s-au bucurat de aprecieri cvasi unanime, în sensul că rezervele criticii literare au fost nesemnificative. Vom menționa câteva. Iată de pildă, romanul Pâine albă de Dumitru Mircea publicat în foileton în Viața românească, apărut în acest an la Editura Tineretului, într-un tiraj de invidiat: 22.000 exemplare, tiraj rezervat doar consacraților și foarte rar debutanților în roman. „Un roman valoros al unui tânăr scriitor” conchide S. Damian 29 în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
provocare! Dorin Popa: Când a apărut Minima moralia a lui Pleșu, eram deja profesor și am rugat câțiva elevi din anii mai mari să mă ajute să cumpăr cât mai multe exemplare din acea carte. Eu o citisem, deja, în foileton, în revista "Viața românească". Cred că am reușit să cumpăr, astfel, câteva zeci de volume, toate sau aproape toate câte s-au "băgat" (dacă îți este familiar termenul folosit aici) în cele câteva librării ale orașului Iași. Costa 5,25
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
periodicului devine „Frăția româno-italiană”. Primirea favorabilă făcută de public acestui „ziar popular”, cum era subintitulat, îl îndeamnă pe Cazzavillan să editeze începând cu ianuarie 1883 încă o gazetă, „Trebuinciosul”, cu un conținut mai variat, în care literatura originală stă alături de foiletoane romanțioase, traduse din italiană, și de o publicitate foarte activă. Încurajat de succesul comercial obținut și de creșterea tirajului până la cinci mii de exemplare vândute prin abonament sau cu numărul, Cazzavillan se hotărăște să editeze un cotidian, pentru a oferi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
1890 U. devine unul dintre cele mai importante cotidiene românești, având tirajul cel mai mare. Conținutul ziarului are un caracter enciclopedic: articole și comentarii de politică internă și externă, știri și informații din întreaga lume, reportaje parlamentare și judiciare, un foileton, cronici literare și dramatice, recenzii, note bibliografice, versuri, schițe și povestiri, umor, curiozități geografice și istorice, relatări de călătorie, articole de astronomie și medicină, rubrici de muzică, modă, jocuri distractive ș.a. Cazzavillan îi anexează numeroase suplimente - literare (începând din 1888
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
Ciupagea, Elizei Mustea, lui Virgiliu N. Cișman, George Murnu, N. Christescu, N.G. Rădulescu-Niger, Radu D. Rosseti, Cincinat Pavelescu și St. O. Iosif. Se tipăresc schițe și povestiri, unele cu caracter satiric, ilustrând viața de fiecare zi a Bucureștilor, iar în foileton intră romane de aventuri. Prozatorii de la U. sunt George Missail, Gr. H. Grandea, D. Stăncescu, D. Teleor, V.A. Urechia, Th. D. Speranția, Ion Gorun, Sofia Nădejde, Smara (Smaranda Gârbea) și Laura Vampa. Teleor și Marion întrețin o rubrică de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
Ludovic Dauș, C.D. Anghel și din când în când Al. Macedonski. În fiecare săptămână, cu începere din 1912, Mihail Sadoveanu este prezent cu nuvele, continuând în 1913, când îi apare seria de însemnări intitulată 44 de zile în Bulgaria. În foileton se tipărește, în același an, romanul lui E. Lovinescu Aripa morții, iar Al. Macedonski dă multe cronici literare. Versurile le aparțin acum lui Iuliu I. Roșca, Petru Vulcan, Oreste, Alfred Moșoiu, N. Mihăescu-Nigrim, N. Vulovici; în anii următori li se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
scop era „contribuirea la ridicarea nivelului cultural al poporului”, apoi în primele articole publicate, sub pseudonimul C. Sorțescu, în august-septembrie 1893, în ziarul ieșean „Evenimentul”, intitulate Socialiștii și mișcarea națională. Pledoaria era continuată, în suplimentul literar al cotidianului „Adevărul”, cu „foiletonul social” în opt părți Din notițele unui observator ipocondric, iscălit Observator Ipocondric, și într-o suită de articole și note găzduite de săptămânalul „Evenimentul literar”, în 1894, semnate cu pseudonimele C. Șărcăleanu și Verax (utilizat împreună cu G. Ibrăileanu) ori cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
relatare a unei scurte călătorii întreprinse în mai 1906, text ce relevă și un cert dar de povestitor, umor, spirit de observație, capacitate de portretizare în câteva tușe sigure. De altminteri, publicistul S. arătase de la început calități de scriitor. În „foiletonul social” din 1893, patetica expunere a crezului democratic și naționalist e așezată în rama, literară, a unei scrisori de sinucigaș, în care informațiile autoreferențiale incomplete, generând o aură de mister, alternează cu relatarea unor întâmplări cu personaje apăsat antitetice: meschini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
o veritabilă psihologie ilustrată datorită profunzimii analizei neegalate. Din vasta operă a scriitorului rus, amintim: Însemnări din subterană, Umiliți și obidiți, Jurnalul unui scriitor, Amintiri din casa morților, Jucătorul, Idiotul, Demonii, Frații Karamazov (1879-1880). Romanul Crimă și pedeapsă, publicat în foileton în 1866 și în volum în 1867, este una dintre capodoperele literaturii ruse și ale literaturii universale, prin dezbaterile de idei filosofice de natură pravoslavnică și socialist-utopică, de natură religioasă, prin analizele psihologice de mare profunzime, subtilitate și finețe, prin
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
1977, 1979, 1980, Săptămâna nebunilor, 1981. Scenarii de film: Haiducii, Răzbunarea haiducilor, Răpirea fecioarelor, Haiducii lui Șaptecai, Zestrea Domniței Ralu, Masca de argint, Colierul de turcoaze. Romanul Groapa, una dintre capodoperele sale, a început să fie scris și publicat în foileton în 1946, a fost rescris și publicat în 1957, rescris în 1963, ediția definitivă fiind cea post mortem, 1997. În roman este prezentată lumea pestriță din mahalaua Cuțarida, o adunătură de case spre Grivița, din Groapa lui Ouatu superpersonaj spațial
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Cartea, Aventurile intime ale unei prostituate de lux londoneze, apărută în Marea Britanie în anul 2005 și în limba română în anul 2006, este jurnalul unei call girl privitor la experiențele de viață libertină, înscrise în registrul prostituției de lux. În foileton a apărut anterior pe internet, pe un blog, textul semnat cu pseudonim Belle de Jour. Atât blogul cât și cartea au declanșat aprinse dispute în jurul identificării autoarei și insistente anchete pentru a descoperi cine se ascunde în spatele pseudonimului. S-au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
revista publică imitații, scrise cu spirit și vervă, ale stilului rapoartelor oficiale. La „Partea literară” periodicul tipărește două foarte reușite parodii (Orașul morții și Misterele nopței sau Natura siluită de infami), în care se ironizează clișeele romantismului decadent și ale foiletoanelor mediocre ale epocii. Rubrica „Feliurimi” cuprinde, uneori, judicioase observații asupra incorectitudinii limbii din periodicele vremii. D. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289418_a_290747]
-
El își expune concepția despre teatru în două volume pe care le publică în 1881, Naturalismul în teatru (Le Naturalisme au théâtre) și Autorii noștri dramatici (Nos Auteurs dramatiques). Adună aici articole pe care le-a scris sub forma unor foiletoane săptămânale pentru revistele92în care este însărcinat cu rubrica dramatică. În Autorii noștri dramatici, el le selecționează pe acelea consacrate autorilor celebri printre contemporanii săi, Hugo, Augier, Dumas fiul, Victorien Sardou, Labiche etc. În afara faptului că ele conțin o analiză, prețioasă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și rangul de pitar, secretar și apoi membru al Comisiei Documentale, iar din 1862, la Arhivele Statului, șef al secției istorice și a așezămintelor publice și ulterior „cap al secțiunii bunurilor publice”. Își face debutul publicistic în 1857, cu un foileton muzical apărut în ziarul „Naționalul”. În mai puțin de un deceniu se manifestă ca jurnalist, memorialist, folclorist, nuvelist și, în mod deosebit, ca romancier. Ciocoii vechi și noi sau Ce naște din pisică șoarici mănâncă, publicat în „Revista română” a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
lumea scenei, pe care o frecventa cu asiduitate. Aceasta este experiența capitală a vieții lui F. și implicit a biografiei lui literare. Urmărind aproape toate reprezentațiile operei italiene din București, precum și alte spectacole, publică, începând din 1857, numeroase cronici și foiletoane muzicale și dramatice, scrise cu patos și nu lipsite de consistență, în „Naționalul”, „Revista Carpaților”, „Independința”, „Țeranul român”, „Tribuna română” din Iași, „Dâmbovița”, „Buciumul”. Pentru F., al cărui gust a fost educat la școala operei italiene (a și tradus, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
și îndeosebi prin orașe cu prestigiu muzical: Pesta, Viena, Praga, Dresda, München, Kissingen, Veneția, Roma, Florența, Pisa, Genova, Milano, Bergamo, Padova. Memorialul acestui pelerinaj, publicat inițial în „Naționalul”, sub titlul Trei luni în străinătate. Impresiuni și memorii de călătorie, unele foiletoane fiind regrupate, în 1860, în volumul Escursiuni în Germania meridională. Memorii artistice, istorice și critice (1858), aparține unui om dornic de informare, obstinat în lăcomia lui pentru date de tot soiul și în felul acesta frecvent robit surselor. F. se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
schematice, renunțându-se la detalii. [...] Simplificarea colorilor și a liniilor face ca tabloul să fie cu atât mai neted cu cât e mai îndepărtat. După încetarea lecturii, conștiința cititorului adaugă singură detaliile. Chiar divagațiile, moralitățile, naivele satanisme și angelisme de foileton, susținute de o atât de solidă schelărie, devin savuroase, formând un stil al vremii, un ton arheologic, multicolor, oriental, de o împestrițare de Halima. G. CĂLINESCU SCRIERI: Escursiuni în Germania meridională. Memorii artistice, istorice și critice (1858), I, București, 1860
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
suveran” ori în „România viitoare” și „Republica rumână”, reviste scoase la Paris de emigrația română. Are un rol însemnat în înființarea societății „Junimea română” și a revistei cu același nume, editată tot la Paris, în 1851. Mai publică la „Patria”, „Foiletonul Zimbrului”, în revistele unioniste „România literară” și „Steaua Dunării”, este redactor la „Concordia”, „România”, „Revista română”, „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică”, va colabora la „Românul”, „Revista Carpaților”, „Trompeta Carpaților”, „Pressa”, dar și la „Convorbiri literare”. C. și-a adunat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
cultura și literatura. Gazeta apare „sub redacția unei societăți”, iar redactorii sunt „persoane onorabile”, însă răspunderea alcătuirii sumarului și orientarea aparțin în întregime bătrânului scriitor moldovean. Se tipăresc anunțurile oficiale ale regimului, articole politice, știri, note bibliografice, informații comerciale, un foileton intitulat „Albina românească”, poate monoton, totuși interesant prin calitatea literaturii. Aici s-au publicat scrieri de M. Kogălniceanu (Tainele inimei), C. Negruzzi, care transpune din rusește poezia La războiul de acum, Al. Russo, I. Ianov, Philarète Chasles. Din când în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287191_a_288520]
-
Drept, luându-și licența la ambele în 1924. Își va continua studiile la Paris, între 1926 și 1928, obținând doctoratul în drept și științe economice cu teza La Roumanie et la réparation des dommages de guerre. Debutează cu „adaptarea” în foileton Minunata călătorie a istețului Ionică în „țara de dincolo de neguri”, în toamna anului 1918, la „Biblioteca copiilor și a tinerimei”. Semnătura îi mai apare, destul de frecvent, între 1923 și 1928, în „Buletinul Asociației Studenților Creștini”. Întors în țară, va fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
credință publicată întâia oară în „Românul” din anul 1857. Tot el asigură bună parte din articolele politice date la tipar pentru fiecare număr. Mai colaborau Eugeniu Carada, greu de distins, ca stil, de mentorul său politic, și Radu Ionescu. Un foileton după gustul epocii, Amăgirile inimii, tradus din limba franceză, însenina oarecum atmosfera înnegurată de ieșirile polemice violente și pătimașe ale celor trei tribuni. C. n. este suspendat, iar C. A. Rosetti nu va mai scoate o altă gazetă până după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286385_a_287714]
-
lirica bacoviană (Poetul Bacovia), în vreme ce V. Petrovici scrie despre „artă și moral.” De reținut e și portretul Paul Zarifopol, schițat de Radu P. Niculescu. Un medalion Henrik Ibsen este urmat de analiza piesei Nora, sub semnătura Moh. Cara Ali. În foileton, Dimităr Petrof traduce din bulgară Strein de Fani Popova Mutafova. Alți colaboratori: C. Pavel, Eugen Cealâc, B. Jordan. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]