5,879 matches
-
ancoră sufletească! Taragotul lui Dumitru Fărcaș vuiește o tremurătoare rapsodie de auzire, de citire și de privire, căci răsunetul lui cântă, povestește și înfățișează iubirea, patima, bucuria, răul, durerea, alinarea, jocul, truda, odihna, petrecerea...într-o înfățișare vie a muzicii folclorice! Vechii și măiaștrii lăutari au lăsat în urmă pe locurile acestea pământești ale marginii de sus a Balcanilor, dinaști cântăreți la instrumente tradiționale după care, la rândul lor au urmat muzicienii de azi, cum e maestrul Dumitru Fărcaș. E drept
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
Dumitru Fărcaș. Pitorești, monumentale, poetice, bogate în folclor, cântecele interpretate la taragot de Dumitru Fărcaș sunt scări între văzduh și pământ, pe care urcă fără să coboare lirica melodică populară românească în variante culese de la rădăcină, exploatate de la filonul inepuizabil folcloric, separate de steril în flotația științei, harului și trudei muzicianului. Fiecare dintre aceste cântece e revendicat de cosmos și la cosmos urcă pe acea scară. Doar maestrul Dumitru Fărcaș e întotdeauna aici, pentru că are misia strângerii, dării la lumină și
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
în zilele de 29 și 30 iunie la Muzeul Țărănului Român și a constat din susținerea unei conferințe „Dunărea - Rinul Europei Centrale și de Est sau Coridorul Verde al Europei”, realizarea de expoziții culinare cu degustare de mâncăruri tradiționale, spectacole folclorice. Participanții au fost echipe de bucătari și ansambluri folclorice din Delta Dunării, meșteșugari, aparținând comunităților rușilor lipoveni, ucrainieni, evrei și români din localitățile: Peceneaga, Jurilovca, Crișan, Mila 23, Pardina, Mahmudia, Letea, Chilia Veche, Brăila și Constanța. Expoziții cu preparate din
FESTIVALUL GASTRONOMIC ŞI ECO-CULTURAL D’ALE GURII DUNĂRII, BUCUREŞTI, I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234]
-
Țărănului Român și a constat din susținerea unei conferințe „Dunărea - Rinul Europei Centrale și de Est sau Coridorul Verde al Europei”, realizarea de expoziții culinare cu degustare de mâncăruri tradiționale, spectacole folclorice. Participanții au fost echipe de bucătari și ansambluri folclorice din Delta Dunării, meșteșugari, aparținând comunităților rușilor lipoveni, ucrainieni, evrei și români din localitățile: Peceneaga, Jurilovca, Crișan, Mila 23, Pardina, Mahmudia, Letea, Chilia Veche, Brăila și Constanța. Expoziții cu preparate din pește, diversificate, foarte bogate și apetisante, din care nu
FESTIVALUL GASTRONOMIC ŞI ECO-CULTURAL D’ALE GURII DUNĂRII, BUCUREŞTI, I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234]
-
apăsate, pentru a nu îndruma senzorialul autorului către natură. Dincolo de străzile familiare, el percepe câmpul cosmic ca pe o matrice care nu i-ar putea fi refuzată, de vreme ce o legitimează prin substanțiale asocieri de cuvinte. suavitatea avânturilor sale se rodește, folcloric, cu suavitatea cea veșnică a firii, înscriindu-l în rândul celor ce știu a o recunoaște, a se îmbăta de efuvliile ei: "un fulger /cu polen de primăveri" ( Incendiere)."Pe umeri-mi se coc,/ zvârlite, semințele de nori" (Timp); " Ochiul
GHEORGHE GRIGURCU, PREFAŢĂ LA CARTEA STRIGĂT DIN COPILĂRIE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379919_a_381248]
-
una din formele de manifestare a divinității. Paul Leibovici este convingător atunci când, fără să ignore influențele culturilor de contact, demonstrează că poemul aparține structural poporului evreu el fiind, ca orice capodoperă, una din modalitățile de manifestare a culturii de tip folcloric, fiind cântat și, evident, îmbogățit stilistic, cu orice prilej de bucurie. Desigur este prezent și în culturile ritualice fiind recitat mai ales vineri seara, în familie, ca o prevestire a zilei ce va veni, acea închinată odihnei și Domnului, însă
ÎNCÂNTAREA CÂNTĂRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380029_a_381358]
-
și grasă a culmilor, apoi o înapoiază fermecată de glasul ei, tot lor. Rar au fost, sunt sau vor mai fi cântece păstorești care să răsune într-un chip dumnezeiesc, asemenea celor ale „crăiesei” munților sibieni, Lucreția Ciobanu! Interpreta muzicii folclorice a munților, Lucreția Ciobanu va rămâne o legendă a cântecului păstoresc! În acest cântec, ceea ce duce la perenitate, e grija de a scoate la lumină folclorul pur și a-l interpreta numai curățat și înfrumusețat, nu ras și împodobit! Actualitatea
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
muzica, ceea ce înseamnă că folclorul este în pericol de a fi degradat pentru că i se transplantează un nucleu prelevat de la o rasă incompatibilă: rasa kitsch-ului. Prin interpreta Lucreția Ciobanu se păstrează curățenia și se prelungește îndelungat timp viața muzicii folclorice, adunându-se într-o venerabilă carieră muzicală interpretativă și de culegere a folclorului cântece pe care oricine le-ar mai interpreta le-ar reduce din frumusețea pe care au avut-o la pornirea din glasul și sufletul irepetabilei doinitoare din
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
la pornirea din glasul și sufletul irepetabilei doinitoare din munți. Toate cântecele Lucreției Ciobanu sunt evaluative a ceea ce se poate cultiva din intervertirea în raportul: talent uriaș, voce zdruncinătoare, seriozitate! Rămâne de la interpreta Lucreția Ciobanu o adevărată circumvoluțiune a muzicii folclorice românești care are o inteligență profundă și durabilă, însădită în cultura sătească din timpuri afundate în istoria și tainele oamenilor din munți. Toate cântecele interpretei Lucreția Ciobanu sunt deferite celei mai drepte instanțe: românii din Ardeal și de pretutindeni. Lor
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
ce în ce tot mai rar și tot mai condamnabil. S-a stins, am pierdut-o dintre noi, dar a recâștigat-o cosmosul pe Lucreția Ciobanu. O cântăreață care se naște o dată la un mileniu, ori poate niciodată în arealul folcloric românesc. A cântat și a mângâiat ca mătasea inima românilor, toată viața sa. Putea fi poetă, iubea și îngrijea cu talent textele cântecelor sale, curățindu-le, dându-le haină lirică, poezie și trăire spirituală, putea fi actriță, atât de profund
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
Eu îmi doresc ca atunci când îmi va veni ceasul să mă culc și să nu mă mai trezesc. Fără să stau bolnavă, la pat, fără să fiu o povară pentru copiii și nepoții mei”. „Printre primele cântece”, rememorează interpreta muzicii folclorice a plaiurilor argeșene Elisabeta Turcu, „pe care le-am iubit și care mi-au lat inima cu ele, ducând-o la cerul iubirii de cântec, sunt cele ale nemuritoarei Lucreția Ciobanu. Sunt sfâșiată de regret. Melosul folcloric românesc închide de
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
rememorează interpreta muzicii folclorice a plaiurilor argeșene Elisabeta Turcu, „pe care le-am iubit și care mi-au lat inima cu ele, ducând-o la cerul iubirii de cântec, sunt cele ale nemuritoarei Lucreția Ciobanu. Sunt sfâșiată de regret. Melosul folcloric românesc închide de azi în filele istoriei sale un nume, numele Lucreția Ciobanu, dar glasul ei rămâne liber și va răsuna pentru inima neamului românesc, în veșnicia culturii sale. Acest neam n-ar putea continua să aibă puls cultural fără
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
Acasa > Cultural > Modele > MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAȚĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Interpreta de muzică folclorică a zonei Orăștiei și colinelor Sebeșului, Maria Stroia este una dintre artistele românce care continuă drumul tradițional al interpreților noștri și se aliniază deopotrivă în cadența evoluțiilor culturale de azi. Modul melodic lin și sensibil de a glăsui cântecul, al
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
Se observă în aceasta că Maria Stroia a ucenit la „învățătorul” Drăgan Muntean, o ucenicie fructificatoare, că a „împrumutat” de la el stările înaltului spirit dar și modelul rațional de a studia și a nu aprecia ca rol secund în arta folclorică seriozitatea și munca! O singură privire la chipul artistei și o ascultare cu porii inimii a cântecelor ei ivește o infinitate de oglindiri consecutive. Ochii prevăzuți azi să privească la tinerele zise artiste, din ce în ce mai multă abatere de la eleganță, în favoarea înveșmântării
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
înflăcărate ale mândrilor așezămintelor de aici. Maria Stroia este printre cele mai frumoase tinere de pe la Orăștie și cântă mai frumos decât toate! Se poate foarte bine crede că vocea artistei Maria Stroia, mirabilă și valoroasă a preexistat în comorile cântecelor folclorice, doar că nu-și aflase până la ea vibrațiile vocale ale melodicității mătăsoase și fragile ce clădesc frumos și alinător cântecul neuitat! Chipul artistei Maria Stroia e asemănător florilor, iar glasul ei este asemeni foșnetului serilor și zorilor satelor românești, unele
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
furnică repertoriul său de doine și balade, de cântece lirice și de ceremoniale, de melodii, de jocuri specifice zonei, cum ar fi învârtita, jiana și hațegana, bătuta ciobănească și brâul pădurenesc, masiv și impresionant ca valoare de creație și autenticitate folclorică, îi asigură o prezență evidentă inconfundabilă în peisajul artei noastre folclorice, căreia, prin interpretarea sa caldă și nuanțată, originală și veridicală îi aduce un suflu nou, un sprijin neprețuit și convingător în confruntarea care se petrece astăzi, la noi, cu
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
de ceremoniale, de melodii, de jocuri specifice zonei, cum ar fi învârtita, jiana și hațegana, bătuta ciobănească și brâul pădurenesc, masiv și impresionant ca valoare de creație și autenticitate folclorică, îi asigură o prezență evidentă inconfundabilă în peisajul artei noastre folclorice, căreia, prin interpretarea sa caldă și nuanțată, originală și veridicală îi aduce un suflu nou, un sprijin neprețuit și convingător în confruntarea care se petrece astăzi, la noi, cu așa zisele manele. Aparițiile sale pe scena de concert a Ansamblului
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
sau filme pe D.V.D.-uri, sunt așteptate și primite întotdeauna cu dragoste și interes din partea publicului; ele sunt apreciate și aplaudate de fiecare dată cu sinceritatea și căldura cuvenite unei veritabile artiste: Maria Stroia.” Un așa semeț triumf al muzicii folclorice încoronează, așadar, doina, balada, colinda, cântecul de dragoste, bocetul, bătuta, cântecul de joc, pe ritmurile locurilor Orăștiei ale învîrtitei, jianei, hațeganei, bătutei ciobănești și brâului pădurenesc, odinioară cântate magnific de neuitatul Drăgan Muntean, iar azi readuse cu prospețime și lumină
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
balada, colinda, cântecul de dragoste, bocetul, bătuta, cântecul de joc, pe ritmurile locurilor Orăștiei ale învîrtitei, jianei, hațeganei, bătutei ciobănești și brâului pădurenesc, odinioară cântate magnific de neuitatul Drăgan Muntean, iar azi readuse cu prospețime și lumină, de către artista muzicii folclorice a Orăștiei, Maria Stroia. Este absolventă a Școlii Populare de Artă din Deva (1988-1991), unde s-a pregătit la canto muzică populară cu inegalabilul melod al Hunedoarei, Drăgan Muntean. A absolvit, de asemenea, Facultatea de Etnomuzicologie și Folclor, la Universitatea
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
de asemenea, Facultatea de Etnomuzicologie și Folclor, la Universitatea „Hiperion” din București, în 1994 și Facultatea de Muzică a Universității „Spiru Haret”, tot din București, Secția Pedagogie muzicală, în anul 2002. A activat sau activează ca artistă interpretă de muzică folclorică la Ansamblul „Doina Mureșului” - Orăștie; Ansamblul „Getuza” al Centrului de Creație și Cultură - Deva; Ansamblul „Doina” al Ministerului Apărării Naționale din București; Ansamblul „Doina” al studenților din București; Ansamblul Artistic „Ciocârlia” al Ministerului Administrației și Internelor București - 1992. Consacrarea sa
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
de aur”, Corabia - Olt, 1990; „La izvor de cânt și dor”, Lipova - Arad, 1990; „Maria Tănase”, Craiova - Dolj, 1991 și altele... Frumoase împliniri și încă și mai frumoase orizonturi, căci ceea ce poate învinge frumosul făptuirilor artistice ale interpretei de muzică folclorică românească este doar mai frumosul pe care însăși îl poate încă arăta în oglinda muzicii folclorice românești, fiind azi o tânără cu puterile artistice în urcare. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Maria Stroia. Frumoasă cântăreață cu
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
Craiova - Dolj, 1991 și altele... Frumoase împliniri și încă și mai frumoase orizonturi, căci ceea ce poate învinge frumosul făptuirilor artistice ale interpretei de muzică folclorică românească este doar mai frumosul pe care însăși îl poate încă arăta în oglinda muzicii folclorice românești, fiind azi o tânără cu puterile artistice în urcare. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Maria Stroia. Frumoasă cântăreață cu puteri artistice în urcare / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1475, Anul V
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
canini îi străpunseră vena. Cavalerul simți cum sângele cald i se prelinge pe piept spre deliciul vampirei ce-l lingea cu satisfacție. - Acum ești al meu pentru totdeauna! - rosti ea triumfătoare. Ți-am dăruit nemurirea!” Vampirii sunt ființe mitologice sau folclorice, care subzistă prin hrănirea în special cu sânge de la creaturi vii, indiferent dacă sunt strigoi sau persoane în viață. Cu toate că entitățile vampirice au fost înregistrate în multe culturi și, conform speculațiilor istoricului literar britanic Brian Frost, ce crede că: "vampirii
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
fapt, Sf. Ap. ANDREI este Maestrul divin de ceremonii al Sărbătorilor de iarnă, binecuvântând anotimpul Alb, prin luna Decembrie: Cap de iarnă, care-i poartă astfel protodacul nume: Andrea (Andreas), Indrea, Undrea. Nașterea Domnului-Crăciunul urmează ciclului calendaristic aparținând dublei naturi: folclorice și religioase. Temelia și Stâlpul nemuririi acestei Sărbători divine este ciclică: Viața-Moartea-Viața. Tocmai de aceea Nașterea Mântuitorului Hristos este urmată de Jertfa colectivă, curată a miilor de prunci sacrificați, completată cu jertfa Sf. Prooroc Ioan Botezătorul, a lui Iisus, a
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
întâmplare/ În coastă și în fluierele de la picioare.” (Primăvara poetului) Cu toate aceastea, poeta este convinsă că poezia va rămâne și constituie singura mângâiere a sufletului în lumea efemeră. Stilul autoarei este limpede, melodios, uneori pigmentat cu tonuri eminescene ori folclorice. Viziunea asupra lumii este tradiționalistă, senină, mioritică. Îndemnând cititoii să acorde atenție volumului, începând lectura cu vastul poem "Seară de iarnă" care sintetizează sufletul romantic al Elisabetei Preda. Lecrută plăcută. Lucian Gruia critic literar, scriitor, membru Uniunea Scriitorilor din România
EDITURA ANAMAROL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379527_a_380856]