2,594 matches
-
de vedere morfologic și prozodic, s-ar putea vorbi de particularități comune cuvintelor numite interjecții; toate sunt neflexibile și toate au intonație exclamativă. Invariabile morfologic, în funcție de opoziții categoriale, interjecțiile sunt variabile din punct de vedere fonetic; numeroase interjecții prezintă realizări fonetice diferite ale unor consoane sau vocale din structura lor, în strânsă legătură cu intensitatea stărilor (sau manifestărilor sonore ale lumii exterioare) pe care le exprimă: of!, off!, uf!, ufff!, o!, ooo!, pâș!, pâșș!, scârț!, scârțț! Numai că, înainte de orice altă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
stări afective: „Poftim, iar vine nebunul!” „Mă!... că rău mi-a mai mers astăzi!” (I. Creangă) „Na! că făcui pacostea și frățâne-meu.” (I. Creangă) • atitudini volitive:„Poftim, intră!” „Mă... vino-ncoa!” „Na-ți cartea!” c. termeni onomatopeici; expresie imitativă fonetică a unor structuri sonore emise de om (concomitent cu unele acte fiziologice sau comportamentale), de animale, păsări, insecte etc., de componente ale lumii din jur (natură, construcții, obiecte): hapciu!, sforr!, hâc!, șart-part!, pleosc! etc. bâzz!, cotcodac!, cucu!, ham-ham!, miau! etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
elementele de relație poartă în planul lor semantic un raport special cu sensuri lexicale proprii unor părți de vorbire - în care își au, de altfel, originea - (cauză ® din cauza, din cauză că etc.). Aceste categorii de elemente lingvistice (unele lipsite și de autonomie fonetică - articolul hotărât enclitic) aparțin numai sistemului gramatical al limbii și au rolul de a asigura trecerea unităților lexicale în termeni sintactici, a unităților sintactice de dezvoltare inferioară în unități sintactice de dezvoltare superioară în structura morfo-sintactică a textului lingvistic. ARTICOLULTC
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sunt interpretate ca " modalitate ( gramaticală) afixală de integrare enunțiativă." ( Idem, p.53) iar articolul demonstrativ-adjectival și articolul posesiv-genitival sunt considerate pronume semiindependente și discutate la clasa pronumelor nepersonale. (idem, p.44) Lipsit de conținut lexical și de autonomie semantică (și fonetică, în cazul articolului hotărât), articolul nu aparține claselor lexico-gramaticale. ci claselor de cuvinte care, alături de morfeme, intră în sistemul gramatical al limbii 1. Trei sunt funcțiile principale ale articolului în sistemul morfologic al limbii române: MORFEM LEXICALTC "MORFEM LEXICAL" Articolul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
apartenența lor la noua categorie lexico-gramaticală. Articolul hotărât (propriu-zis) substantivizează: adjective: - direct: frumosul (din artă, viață), urâtul, bunul, albastrul etc. - prin elipsă: frumosul, bunul (băiat) adverbe: binele, răul etc. pronume: eul, nimicul etc. numerale: doiul (nota doi) de la istorie unități fonetice, grafice (sunet,literă, cifră): Nu-mi place râ-ul (sunetul r, litera r). Nu-mi place treiul (cifra 3) acesta. Prin articol hotărât, substantive exprimând conținuturi temporale devin (pot deveni) adverbe: noaptea, toamna etc.: „În volumul ros de molii cauți noaptea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
curente discută prepoziția și conjuncția la capitolul Morfologie, ca două părți de vorbire (unități lexico-gramaticale) distincte. Lipsite de conținut și autonomie lexicală, „cuvintele” numite prepoziții și conjuncții fac parte din vocabularul limbii (nu și din sistemul lexical) prin autonomia lor fonetică orientată de un tip specific (de esență sintactică) de unitate semantică. Prin rolul lor în structura enunțului sintactic, prepozițiile și conjuncțiile aparțin sistemului gramatical al limbii. Chiar dacă unele prepoziții și conjuncții, prin mutații în planul lor semantic funcțional, ajung să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
anumită funcție sintactică. (1) Recțiunea prepozițională orientează înscrierea substantivului (pronumelui) dependent în opozițiile specifice categoriilor cazului și determinării, cel mai adesea interdependente. Impun cazurile: • genitiv; prepozițiile (locuțiunile prepoziționale) al căror semnificant, prin componentul final (morfologic, cel mai frecvent, sau numai fonetic) este asimilabil semnificantului substantivelor determinate prin articol definit (hotărât): asupra, deasupra, contra, împotriva, în fața, în jurul, în spatele, jurâmprejurul etc. „Năuntrul ei pe stâlpi-i, păreți, iconostas, Abia contura triste și umbre au rămas.” (M. Eminescu) „Mâna ce te va trezi înăuntrul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cauzală: „N-aveți pâne de grâu, pentru că au fost cumpene, secete?” Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. Dezvoltarea infrapropozițională a funcției de circumstanțial consecutiv este foarte puțin frecventă 38, realizându-se mai ales prin forme verbal-nominale: „Cu aceasta am terminat cercetările fonetice asupra acelor litere din alfabetul latin al căror son era destul de lămurit pentru a fi ele primite fără control în scrierea noastră.” (T. Maiorescu, 266), „De când s-a întors, muncește de speriat, dar tot degeaba.” b. Realizarea propozițională (circumstanțiala consecutivă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
grupurilor de consoane e incorectă, copilul având o insuficiență capacitate de discriminare fonetica și dificultăți în analiza și diferențierea sunetelor și cuvintelor. Acest elev nu se poate exprima corect, logic, în propoziții și fraze, erorile apărând atât sub aspect lexical, fonetic, cât și gramatical. Disfazia este o altă tulburare a limbajului, care poate fi diagnosticată încă din perioada verbală. Copiii disfazici prezintă o dislalie polimorfa sau generalizată, cu regrese în plan articulator și fonator. Vocabularul lor este foarte sărac, preponderent cuvinte
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
unor tulburări în care limbajul este fie blocat, fie numai parțial dezvoltat. La majoritatea alalicilor întâlnim 10 o întârziere în dezvoltare fizică; ulterior acești copii se dezvoltă fizic și psihic, în timp ce dezvoltarea limbajului cunoaște o lentoare uneori accentuată la nivel fonetic, lexical și gramatical. Sunt și cazuri în care, datorită unor traumatisme psiho afective, se instalează la școlarii cu o anume fragilitate psihică o inhibiție totală a capacității de exprimare verbală, desi copilul posedă limbajul. Această tulburare este mutismul, si se
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
elevii școlii speciale sunt tulburările de pronunție: dislaliile simple și polimorfe și, mai rar, se întâlnesc alalii și dizartrii. O altă tulburare des întâlnită la elevii cu deficiență mintală este întârzierea în dezvoltarea limbajului. Dezvoltarea întârziată se reflectă în plan fonetic, lexical, semantic, morfologic, sintactic și oglindește particularitățile gândirii deficientului. Date fiind aceste aspecte, este 13 firesc să întâlnim variate tulburări dislexo-disgrafice, care reflectă, în egală măsură, particularitățile limbajului și gândirii copilului cu deficiență mintală. La unii elevi se constată existența
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
atenție auditiva și vizuală se realizează prin analiza și sinteză la nivel de propoziție, cuvânt, silaba, sunet. Metodica predării-învățării disciplinelor din aria curriculara Limba și Comunicare instituie, ca metodă de bază pentru învățarea achizițiilor de tip lexic și grafic, metoda fonetica analitico-sintetică. În perioada preabecedară, această metodă este utilizată în activitățile de familiarizare a elevilor cu propoziția, cuvantul, silaba, sunetul. În contextul învățământului integrat și al celui special, această metodă este utilizată preponderent în toate activitățile de educare a limbajului. Dată
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
elevilor cu propoziția, cuvantul, silaba, sunetul. În contextul învățământului integrat și al celui special, această metodă este utilizată preponderent în toate activitățile de educare a limbajului. Dată fiind importantă ei, trebuie punctate valențele didactico-metodice ale demersului de analiză și sinteză fonetica. Metodă fonetica analitico-sintetică de bazează pe o particularitate a limbii române, în care scrierea se realizează în același fel cu pronunția, adică scriem așa cum pronunțam (există și unele excepții). Acesta metodă are două etape: analiza fonetica și sinteză fonetica. Succesul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de bazează pe o particularitate a limbii române, în care scrierea se realizează în același fel cu pronunția, adică scriem așa cum pronunțam (există și unele excepții). Acesta metodă are două etape: analiza fonetica și sinteză fonetica. Succesul analizei și sintezei fonetice este obținut dacă se realizează participarea simultană a multor analizatori pentru educarea atenției în actul de comunicare. Astfel, simultan cu analizatorul auditiv, trebuie exersata și antrenată și participarea analizatorului vizual. Acest lucru se realizează prin familiarizarea elevilor cu reprezentarea grafică
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
r, l etc.) Se optează pentru sunetul dorit, se precizează poziția sunetului în cuvânt și se dau exemple care conțin sunetul indicat în anumite poziții: inițial, final, median. ÎI. Etapă de sinteză fonetica Acesta etapă reprezintă parcurgerea drumului invers analizei fonetice. Apelând la aceleași procedee utilizate pentru analiză fonetica, se parcurg cu sprijin etapele: 1. reconstituirea silabei din sunete; 2. formarea cuvintelor din silabe reîntregite; 3. obținerea propoziției inițiale. Concluzionând asupra acestei metode, psihopedagogul are în minte următoarea schemă: I. Analiza
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
a. Nu ne referim aici la elevii cu deficiențe severe și/sau asociate. În această perioadă, elevii vor proba că au înțeles noțiunile fundamentale pentru învățarea cititscrisului: sunet, litera, silaba, cuvânt, propoziție. Finalitățile urmărite acum sunt: realizarea analizei și sintezei fonetice la nivel de: propoziție, cuvânt, silaba, sunet, cu accent pe despărțirea corectă în silabe; alcătuirea orală de propoziții din două și trei cuvinte pe baza suportului intuitiv/imagistic; reprezentarea grafică a propoziției, cuvintelor, silabelor, sunetelor; rostirea corectă a sunetelor izolat
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
exerciții de intuire a sunetului nou, aflat în diferite poziții în cadrul unui cuvânt; frământări de limbă; exerciții de despărțire în silabe; exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri; exerciții de nuanțare a exprimării orale prin mimica și pantomimica. SPECIFICUL METODEI FONETICE ANALITICO-SINTETICE ÎN PERIOADA ABECEDARĂ Dacă, în perioada preabecedară, copiii s-au familiarizat cu operațiile de bază, indicate chiar de metodă fonetică-analitico-sintetică (analiza și sinteză fonetica la nivel oral a propoziției, cuvintelor, silabelor, sunetelor și reprezentarea grafică a acestora), în perioada
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
vizual de o silaba, prin solicitarea simultană a celor trei analizatori angajați în efectuarea actului lexic: vizual, verbo-motor, auditiv. Astfel, exersarea cititului implică și rostirea cu voce tare a celor citite pentru a fi percepute și pe cale auditiva. Un exercitiu fonetic complet și corect va pune elevii în situația de „a se juca cu silabele”: de la silaba dată se formează cuvinte monosilabice și bisilabice (silaba fiind plasată în diferite poziții: inițială, finala și mediana). Elevii compun la alfabetarul mobil cuvinte formate
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
formarea deprinderii de citire corectă și conștientă se realizează exerciții de compunere și scriere a propozițiilor simple (la început) utilizându-se alfabetarul, jetoane cu cuvinte etc. Elevii sunt solicitați să construiască propoziții cu aceste cuvinte care sunt analizate la nivel fonetic. ACTIVITĂȚILE DE SCRIERE ÎN PERIOADA ABECEDARĂ PARTICULARITĂȚI Desfășurarea activităților de scriere se realizează în strânsă legătură cu învățarea cititului, fiind o activitate și mai complexă decât aceasta. O serie de exerciții de analiză și sinteză fonetica, de exprimare articulata a
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
perioadă are ca obiectiv esențial aprofundarea și dezvoltarea deprinderilor de citirescriere-comunicare dobândite în etapele anterioare și constituie primul pas în lucrul cu textul pentru elevul cu dificultăți de învățare. Dacă pentru elevul din învățământul public se poate renunța la metoda fonetica analiticosintetică sau folosi sporadic (acest elev are formate deprinderi lexicografice corespunzătoare), pentru elevul integrat și, mai ales, pentru elevul din școala specială, metoda amintită este utilizată în continuare, atât de către învățător, cât și de profesorul de sprijin/itinerant. Astfel, cu toate că
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
activități de învățare trebuie să se bazeze pe o observare amănunțită a particularităților psiho-individuale și a achizițiilor inițiale pe care le are copilul. Aceste particularități impun utilizarea unor metode și procedee diversificate, realizate de cele mai multe ori pe cale multisenzorială: metode kinestezice, fonetice, metode ce implică percepția vizuală, metode lingvistice etc. Se impune această subliniere deoarece educarea limbajului oral și scris la copilul cu dificultăți de învățare ține seama de respectarea acestor procedee specifice. Educarea comunicării este o activitate complexă și hotărâtoare pentru
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
jocuri în care anumite sunete/onomatopee să fie repetate (Broască face ....(oac) și găină...(cotcodac)); exerciții de pronunțare ritmica (proverbe, ghicitori, poezii); jocuri hazlii de antrenare a atenției și percepției auditive: propozițiile și frazele sunt analizate din punct de vedere fonetic, sunt memorate și apoi scrise (transcriere/dictare/autodictare): „Un tâmplar din strada Tâmplari, pe când tâmplărea în tâmplărie, s a lovit din întâmplare la tâmpla”. EXERCIȚII DE PRONUNȚARE CORECTĂ A SUNETELOR exerciții de pronunțare izolată a sunetelor, folosind intensități diferite ale
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
asocia zgomotul cu imaginea de pe jetoane. Complicarea jocului: Elevilor li se va distribui câte un jeton jucărie și vor avea ca sarcină să imită zgomotul produs de acesta. ¾ „CU CE SUNET ÎNCEPE CUVÂNTUL?” Scop: Antreanarea auzului fonematic prin realizarea analizei fonetice la nivel de cuvânt; activizarea vocabularului prin găsirea cuvintelor care încep cu un anumit sunet. Sarcina didactic\: identificarea sunetului cu care încep cuvintele și găsirea altor cuvinte care încep cu sunetul respectiv (cu suport imagistic sau nu); Reguli de joc
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
re vând ta vânt pa mu Complicarea jocului: Ulterior, se poate realiza analiza și sinteză fonetica, scrierea acestora prin procedee că: transcriere, dictare. ¾ „UNDE SE AFLĂ SUNETUL?” Scop: Exersarea auzului fonematic și a atenției vizuale prin realizarea analizei și sintezei fonetice la nivel de cuvânt și perceperea poziției unui sunet (inițial, final, median); activizarea vocabularului; Sarcina didactic\: identificarea poziției sunetului în cuvânt (inițial, final, median); Reguli de joc: Se pornește tot de la jetoane pentru a direcționa atenția elevilor asupra sunetului vizat
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
se vor formulă sarcini de învățare că: denumirea imaginilor și pronunțarea cuvintelor ce conțin sunetul „b” în poziție inițială, finala, mediana; exerciții de analiză și sinteză fonetica pe baza imaginilor; formularea de propoziții pe baza imaginilor; reprezentarea grafică a metodei fonetice analitico-sintetice; prezentarea unor versuri surpriză, jocuri hazlii pornind de la un cuvant cheie (ex. pentru sunetul/litera „b” broscuța): 50 „Se uită broscuța-n baltă Și descoperă mirata: „B” că ochii mei arată!” colorarea literei; modelarea literei din plastilină, sârmă, hârtie
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]