2,684 matches
-
nord-est de Turnul Alb. Clădirea este astăzi sediul Royal Regiment of Fusiliers. Popularitatea mișcării chartiste între 1828 și 1858 a dus la o dorință de a refortifica Turnul Londrei în caz de frământări sociale. A fost ultimul mare program de fortificații la castel. Mare parte din instalațiile pentru artilerie și arme de foc care s-au păstrat datează din această perioadă. În timpul Primului Război Mondial, unsprezece persoane au fost judecate în ședință cu ușile închise și împușcate la Turn pentru spionaj. În timpul celui
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
pentru spionaj pe timp de război s-au făcut într-un poligon de tir în miniatură, prefabricat, amenajat în curtea exterioară și demolat în 1969. Al Doilea Război Mondial a fost și ultima oară când Turnul a fost folosit drept fortificație. În caz de invazie germană, împreună cu Monetăria Regală și cu depozitele din zonă, Turnul urma să formeze una dintre cele trei complexe de clădiri apărate ce urmau să reprezinte ultima linie de apărare a capitalei. Turnul Londrei a devenit una
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
din 206 monede de argint, dintre care 189 denari de la Clodius Albinus la Gardian III și cinci antoninieni de la Trebonianus Gallus. Pe teritoriul localității Apoldu de Jos a fost semnalată o biserică cu hramul "Sfântului Toma", anul 1384 și o fortificație în jurul bisericii, în anul 1658, când trupele principelui Gheorghe Rákóczi al II-lea ocupă și jefuiesc întregul ansamblu. Apoldu de Jos a aparținut până în anul 1876 de Scaunul Miercurea, unitate administrativă componentă a organismului de administrare al sașilor transilvăneni, numit
Comuna Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/310748_a_312077]
-
un spațiu foarte restrâns, trei afluenți importanți ai acestuia: Valea Cristolțelului (Solonii), Valea Brâglezului (Gârboului) și Valea Almașului. Un castru roman de importanță istorică se află pe teritoriul satului Tihău. Acest castru a fost identificat pe teren și semnalat ca fortificație de interes istoric încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Primele săpături sistematice, având mai mult caracterul unor sondaje de informare, s-au întreprins abia în anul 1958, în cadrul șantierului arheologic de la Porolissum, unde își desfășura atunci lucrările un numeros
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
medieval (secolul al XIV-lea). ◦PREUTESTI-HALTA (jud. Suceava) - cercetări arheologice întreprinse între anii 1977 și 1979, într-o așezare Cucuteni A. ◦PREUTESTI-DL. CETATE (jud. Suceava) - cercetări, împreună cu Dragomir Popovici între 1976 și 1984 - a fost cercetată pentru prima dată o fortificație hallstattiana timpurie în Moldova, care suprapunea o așezare cucuteniana. ◦PRAJENI (jud. Botoșani) - cercetări întreprinse, împreună cu Paul Sadurschi și Maria Diaconescu, între anii 1985 și 1988 - au fost descoperite, în patru puncte (Nelipesti, Alimîndra, Târna mare, Lutărie), mai multe stațiuni din
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. VIII - IX BV-I-s-B-11268(Cod RAN: 40866.01) Așezare,"Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. VIII - IX, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.01(Cod RAN: 40866.01.06) Fortificație,"Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. XI - XIII, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.02(Cod RAN: 40866.01.07) Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, Hallstatt A - B BV-I-m-B-11268
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
sistem defensiv care mai proteja cele două turnuri locuință de pe platou, era o dublă palisadă din stâlpi groși de lemn. Dacă era cucerită și această palisadă era cucerită cetatea. Cetatea mai era protejată și de alte sisteme defensive, care erau fortificații mai mici. Un puternic bastion era pe drumul care urca în vechime la cetate, un alt turn izolat se afla în spatele valului și era în prelungirea zidului din incintă. În apropierea cetății se afla fortificația de pe dealul Cetățuia Înaltă și
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
alte sisteme defensive, care erau fortificații mai mici. Un puternic bastion era pe drumul care urca în vechime la cetate, un alt turn izolat se afla în spatele valului și era în prelungirea zidului din incintă. În apropierea cetății se afla fortificația de pe dealul Cetățuia Înaltă și turnul de pe înălțimea Ciocuța. Cetatea a fost distrusă în 106 de romani. Nu a mai fost niciodată reconstruită.
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
erau decorate cu cărămizi construite policrome sau reliefuri din aceleași materiale. Ca motive decorative babilonienii foloseau animale, flori sau figuri geometrice. Cu toate că Babilonul a suferit nenumărate distrugeri, acesta a fost reconstruit de către Nabucodonosor al II-lea care a refăcut vechile fortificații și a pus în fața acestora, la intrare "Poarta zeiței Ishtar". Tot în această perioadă sunt realizate și minunatele "grădinile suspendate ale semiramidei" și "Templul lui Marduk"(sau Turnul Babilonului). După stăpânirea Asiei occidentale și Egiptului, și formarea în secolul al
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
interioare sunt:„Casa Misterelor” din Pompei, „Villa împărătesei Livia”, „Prima-Porta” de la Roma și „Villa lui Hadrian” din Tivoli. În arhitectura daco-geților sunt cuprinse mai multe tipuri de construcții, cum ar fi cele militare, fiind reprezentate de cetăți, turnuri de pază, fortificații sau cele civile cum ar fi locuințele sau depozitele. Ca materiale de construcție ale acestora, erau folosite piatra fasonată, bolovanii sau lemnul. Cetățile erau construite pe plan neregulat, având ziduri din piatră, cu turnuri pătrate și cu una sau mai
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
fi locuințele sau depozitele. Ca materiale de construcție ale acestora, erau folosite piatra fasonată, bolovanii sau lemnul. Cetățile erau construite pe plan neregulat, având ziduri din piatră, cu turnuri pătrate și cu una sau mai multe porți. Exemple pot fi: fortificațiile de la Costești, Blidaru, Piatra Roșie, Sarmizegetusa. Ceramica daco-geților avea ca motive de decor, figuri geometrice, simboluri solare, schematic stilizate. Daco-geții nu au folosit reprezentarea figurativă pe vasele de ceramică motivul fiind conflictul acestora cu Roma. Exemple pot fi vasele descoperite
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
reformă proprietățile bisericii au fost preluate de coroana suedeză. În secolul 17 Suedia a devenit o mare putere europeană. În acest rol casa regală și magnații au început să investească în imaginea țării stimulând construcția de palate, castele, biserici și fortificații reprezentative. Stockholmul a fost locul în care acest efort a luat o intensă amploare, datorită în special reședinței regale și a procesului de centralizare a administrației. Regina Cristina a donat la începutul secolului 17 terenuri pe Riddarholmen unor înalți nobili
Riddarholmen () [Corola-website/Science/309754_a_311083]
-
între 7.028 și 7.760 metri. Era puternic întărit, pe întreaga sa lungime, cu 153 de turnuri. O altă sursă vorbește de 130 de turnuri mici și de altele nouă mari, în afară de forturi la fiecare capăt și de o fortificație aflată pe locul fortăreței lui Iustinian, de la Istmia. Se spune că Manuel isprăvise Hexamilionul în 25 de zile, în aprilie și mai 1415. În momentul acela, mulți au fost impresionați de realizare, mai cu seamă venețienii, care, pe de altă
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
aceasta era, oricum, teritoriu otoman. Mehmed n-a fost dispus nici să explice pentru ce se pregătea, nici să fie împăciuitor. Ca să fie limpede, ambele maluri ale Bosforului se aflau sub control otoman. Bunicul său avusese în vedere construirea unei fortificații pe țărmul european, dar n-a mai trăit s-o ducă la bun sfârșit. Ceea ce sultanul făcea sau plănuia să facă nu era treaba împăratului. Solii lui Constantin s-au întors să dea de veste. Era clar acum că noua
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
zidurilor dinspre țărm. În cursul primăverii anului 1453, sultanul și-a mutat oastea și tunurile de la Adrianopol. Luni, 2 aprilie, de Paști, avangarda sa și-a instalat tabăra lângă zidurile dinspre uscat ale Constantinopolului: împotriva acestei masive linii triple de fortificații avea de gând să-și dirijeze focul. Nici un dușman nu izbutise vreodată să pătrundă în oraș din partea aceea. Trei zile mai târziu, sultanul a sosit cu restul trupelor și și a ridicat tabăra aproape de bătaia tunului de la Poarta Sfîntului Roman
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
orașului în 1757. După a doua împărțire a Poloniei în 1793, orașul a făcut parte din Imperiul Rus, în care a fost capitala guberniei Podolia. Țarul Petru cel Mare, care a vizitat cetatea de două ori, a fost impresionat de fortificațiile acesteia. Unul dintre turnuri a fost folosit drept temniță pentru Ustîm Karmeliuk, un lider al țărănimii răsculate la începutul secolului al XIX-lea, care a reușit să evadeze de acolo de trei ori. În Camenița a locuit și bogatul Joseph
Camenița () [Corola-website/Science/309323_a_310652]
-
și Sechtem este o zonă care atesteză acest lucru prin numeroasele urme arheologice. Aceste urme constau din morminte, unelte de piatră, ca și obiecte din epoca bronzului sau fierului. De asemenea în apropire se află două cetăți Fliehburg, aceste sunt fortificații simple din timpul celților și germanilor. Prezența romanilor este documentată de apeducte care leagă Kölnul (Colonia) de regiunea Eifel, Eifelwasserleitung, sau așezarea romană Colonia Claudia Ara Agrippinensium de lângă Bonn. La fel se pot găsi urme ale francilor, reprezentate prin morminte
Bornheim (Rheinland) () [Corola-website/Science/309360_a_310689]
-
România situată în București, clasată că monument istoric, cu codul . Pe locul unde se ridică astăzi s-au descoperit importante vestigii arheologice datate din perioada paleoliticului. În vremea geto-dacilor, așezarea de pe colina din apropierea Pieței Unirii de astăzi dispunea de puternice fortificații, constituindu-se într-un punct strategic de prim rang. Prima biserică de pe colina Radu Vodă este atribuită domnitorului Mihnea cel Rău (1508-1509), cea de-a doua fiind ctitorie a domnitorului Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577), strănepot al lui Vlad
Mănăstirea Radu Vodă () [Corola-website/Science/309334_a_310663]
-
al XVI-lea, cu toate acestea, John Fairbank notează că „s-a dovedit a fi un gest militar inutil, dar a exprimat clar mentalitate de asediu a Chinei”. Cu toate acestea, Marele Zid nu a fost menit să fie o fortificație pur defensivă; turnurile sale au funcționat mai degrabă ca o serie de balize luminoase și stații de semnalizare, pentru a permite avertizare rapidă la unitățile aliate, de avansarea trupelor inamice. Drenajul financiar al Războiului Imjin din Coreea împotriva japonezilor, a
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
fiind rezervația naturală "Rheinvorland östlich von Wallach" care ocupă 298,5 ha. Centrul orașului este înconjurat de un zid de apărare construit între anii 1290 - 1359 și care s-a păstrat aproape într-un procent de 90 %, ea fiind singura fortificație de acest fel cu depozit de praf de pușcă și punct vamal, cel mai bine păstrat din Renania de Nord-Westfalia. În anul 1233 localitatea Berka primește privilegiul de oraș (drept de cetate). Localitatea a suferit cel mai mult în timpul războiului
Rheinberg () [Corola-website/Science/309525_a_310854]
-
cu exactitate care din formațiunile statale chineze a hotărât înconjurarea teritoriului său cu valuri de pământ și piatră. Pentru a-și proteja statul pe care îl unificase, primul împărat al Chinei, Qin (221-210 î.Hr.) poruncește să fie legate între ele fortificații clădite de predecesorii săi. Astfel va înainta atât spre est cât și spre vest, pe o lungime totală de circa 5.000 kilometri, realizând cel mai lung zid ce va deveni, ulterior, celebru. În timpul următoarei dinastii, Han (206 î.Hr.-220
Marele Zid Chinezesc () [Corola-website/Science/310356_a_311685]
-
departe de bătaia tunurilor inamice, deoarece acesta avea obiceiul de a sta în primele rânduri în timpul luptelor. După bătălia de la Medway din 1667, în care flota engleză a fost interceptată și distrusă de cea olandeză, Iacob a încercat să salveze fortificațiile costiere din sudul țării, încercând să oprească înaintarea puterii olandeze. În 1664 armata engleză a reușit să sustragă olandezilor teritoriul american al Noii Olande, care a fost rebotezat Provincia New York, omagiu adus lui Iacob, duce de York. Și orașul New
Iacob al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310339_a_311668]
-
păstrat „"Istoria războiului din 1877-1878, ruso-româno-turc"”, concepută și predată sub formă de lecții la Scoala Superioară de Război. Ca senator, de mai multe ori a luat poziție în problemele întăririi capacității defensive a României, combătând ideea cu privire la inutilitatea și periculozitatea fortificațiilor ce se executau pentru apărarea țării la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.
Ștefan Fălcoianu () [Corola-website/Science/304972_a_306301]
-
Sân-Nicolau", după numele mănăstirii de aici care avea hramul „Sf. Nicolae”. Mai târziu a fost proprietate a episcopiei catolice de Cenad, fapt atestat de dijmele papale din anul 1334. În timpul Pașalâcului de Timișoara, la Sânnicolau Mare s-a ridicat o fortificație de pământ lângă așezarea civilă. Această cetate a fost dărâmată în 1701, în urma Păcii de la Karlowitz care prevedea dărâmarea ei ca una dintre condițiile pentru pace. După trecerea Banatului sub administrație habsburgică, localitatea cunoaște o dezvoltare accelerată, devenind în 1724
Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/297047_a_298376]
-
este cunoscută apartenența confesională. Prima atestare documentară datează din anul 1567, dar descoperirile arheologice dovedesc prezența omului aici încă din neolitic. Pe dealul „Cetatea Zânelor”, în partea de est a orașului, se găsesc ruinele dezvelite aproape integral ale unei mari fortificații a dacilor, cu ziduri din piatră dispuse în terase (secolele I î.C. - I d.C.). Săpăturile efectuate în mai multe rânduri în acest loc, au descoperit obiecte de ceramică, unelte, arme și un mormânt de inhumație. Pe baza stratigrafiei și
Covasna () [Corola-website/Science/297051_a_298380]