3,509 matches
-
cumpăna anilor 1671-1672, nu aflăm referiri la rolul armenilor în timpul episodului soldat cu alungarea temporară a lui Gheorghe Duca din scaunul de la Iași. În articolul alcătuit de N. Grigoraș, autorul a încercat, așa cum anunța prin titlu, să identifice în acea frământare o mișcare cu o bază socială foarte largă, fapt greu de dovedit printr-o interpretare obiectivă a surselor și prin identificarea mai atentă a cauzelor 19. În ciuda acestui neajuns autorul a conturat suficient de bine fizionomia actorilor sociali ai revoltei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lui Pentaur, o Fantezie blondă a lui Cincinat Pavelescu, Către lună de I.C. Săvescu. La Al. Petroff (Helina), parnasianismul este tulburat de reminiscențe simboliste (exacerbare senzorială, note muzicale). Din satanismul baudelairian - bogat ilustrat în revistă - Macedonski reține implicațiile titaniene și frământările scindării între puritate și păcat, în timp ce I.C. Săvescu îi adaugă expresia unui orgoliu creator victorios. La aceeași sursă trimit plăcerile „îngrozitoare”, stările ambigue, Baudelaire fiind receptat ades prin discipolul său, Maurice Rollinat (tradus în L. chiar în 1883, anul apariției
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
debutului, nu pierde prilejul de a face un remarcabil portret lui B.P. Hasdeu. Relațiile, uneori tensionate, dintre Maiorescu și Eminescu sau personalitatea controversată a lui Macedonski sunt, de asemenea, tratate nuanțat, în termenii cei mai potriviți. Octogenarul lasă în urmă frământările omenești și izbucnirile pătimașe, scrisul său desfășurându-se calm, adesea luminat de înțelepciunea vârstei. SCRIERI: Meditațiile lui Gr. Alexandrescu, București, 1896; O carte de vizită, Iași, 1898; Gura lumii, Iași, 1909; Ursita, Iași, 1911; Din caietul de note și reflexii
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
legendă tenebroasă despre contesa Elisabetha Báthory, presupusă favorită a lui Mihai Viteazul. Romanul se desfășoară pe mai multe planuri, insuficient asamblate, într-o construcție epică nu prea riguroasă, într-o „cavalcadă narativă” amețitoare și oarecum prolixă. În centru se află frământările sentimentale și detectivistice ale tânărului cadet Constantin (Dinu) Dragu, fascinat de identitatea multiplă și misterioasă a Minolei Bodony, descendenta „contesei sângeroase”. În Vest autorul face încă o dată dovada rafinamentului în descripția de medii și epoci și a capacității de a
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
iar discursul intelectual suferă o schimbare de semn. Proiectul teoretic al lui G. are cel puțin două merite demne de toată atenția. Mai întâi, el atacă frontal o problematică fierbinte și labilă, aventurându-se pe un teren aflat în plină frământare tectonică. Dovedind vocație pentru sinteză, autorul schițează o panoramă elocventă a pluralismului contemporan, care depășește reducționismele intolerante ale modernității. Nu e surprinzător că epistema postmodernă e așezată sub semnul unei figuri tutelare, recuperată din trecut: chipul emblematic al zeului Thot
GHICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287254_a_288583]
-
a străbătut singur sau împreună cu prietenii de vânătoare - Mihail Sadoveanu, Al. Cazaban ș.a., intrând în contact direct cu oameni și cu stări de lucru insolite. Viziunea lui este una realistă, directă, irigată de înțelegere, de simpatie, de o percepție a frământărilor sufletești doar aparent lipsită de adâncime. Unii dintre eroii nuvelelor din cărți precum Chinuiții sau Răsplata, un Ion Picioroagă, nefericitul adolescent Lavrentie sau hamalul Vulpe, sunt „oameni sărmani”, cu „nădejdile spulberate”, împovărați de destin, condamnați să fie înfrânți. Indiferența celor
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
George Petcu, Dorin Moisescu Vilea și G. Arabolu. Alt merit al revistei este acela că se ocupă în mod susținut de promovarea romanului original, fie publicând un fragment din Ciulinii Bărăganului de Panait Istrati, fie luând în discuție romanele tinerilor (Frământări de Petre Varvari, Desfigurații de Sanda Movilă, Oameni în ceață de Ion Biberi), fie deschizând o discuție sub titlul Mesagerii care ne lipsesc: romanele. M. Chirnoagă prezintă un profil al criticului G. Călinescu (1939), iar Liuben Dumitru traduce din poezia
FESTIVAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286985_a_288314]
-
și lățirea culturii naționale”. Afirmația, care revine de mai multe ori, potrivit căreia F. se va feri de politică este, fără îndoială, o declarație formală, făcută pentru a se câștiga bunăvoința autorităților și, poate, pentru a atrage cititorii indiferenți la frământările politice ale epocii. În ceea ce privește organizarea materialului publicistic și denumirea rubricilor, un model pare să fi fost găsit în unele publicații similare care apăreau atunci la Budapesta, în limba maghiară (mai ales „Nefelejts”). O noutate, deși unele precedente existau în publicațiile
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
rămâne cel al literaturii. Interesul arătat beletristicii are și o latură subiectivă. Iosif Vulcan era, în 1865, un om cu veleități literare și cu proiecte ambițioase. Ceea ce primează însă este înțelegerea necesităților vremii. Revista apare într-o epocă de puternice frământări naționale. Realizarea îndreptățitelor deziderate ale românilor transilvăneni depindea în bună măsură de capacitatea de organizare și de folosire a energiilor. Publicația lui Vulcan va avea în această direcție, până la apariția „Albinei Carpaților” și a „Tribunei”, realizări deosebite, depășind repede stadiul
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
parte, legătura lor cu politica imperială, din cauza controlului pe care, începând cu Constantin, împărații l-au exercitat în mod constant, sau au încercat să-l exercite, asupra Bisericii. Așadar, e limpede cât de folositoare pot fi unele referiri succinte la frământările ecleziastice și teologice care au avut loc între moartea lui Chiril (444) și al doilea conciliu de la Constantinopol din 553 pentru situarea autorilor despre care vom vorbi în acest capitol. În câțiva ani, patriarhii din marile orașe orientale care trăiseră
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
doctrinale ale lui Chiril, însă propune renunțarea la anatematisme și întoarcerea la temeiurile existente în „vechea legislație a Sfinților Părinți”, în primul rând la Crezul de la Niceea. Puțin importante din punct de vedere literar, aceste scrieri sunt o dovadă a frământărilor și a ezitărilor specifice, în contextul crizei nestoriene, unui episcop apropiat din punct de vedere doctrinal de Chiril, însă destul de rezervat în privința metodelor și a intransigenței acestuia. Bibliografie. Scrisorile în ACO I, 4, pp. 85-86; I, 1, 7, pp. 146-147
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Siria. Scrierea se încheie în 428 pentru că în acel an (în 428 sau 429) au murit Teodor din Mopsuestia și Teodot din Antiohia, considerați de către Teodor drept maeștri ai săi. Opera e împărțită în cinci cărți. În prima sunt relatate frământările care au apărut în sânul Bisericii sub Constantin din cauza ereziei lui Arie, iar în a doua continuarea luptei ortodocșilor sub Constanțiu. A treia e dedicată istoriei lui Iulian Apostatul, iar a patra evenimentelor care au loc până la moartea împăratului Valens
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în general, ai lui Nicolae Ceaușescu în particular și membri ai Partidului Comunist. După 1989, aceștia au îngroșat rândurile campionilor anticomunismului și au avut probleme „morale” serioase pentru a explica opiniei publice convertirile succesive. Departe de a exprima doar o frământare interioară, aceste schimbări succesive de atitudine ale micii burghezii socialiste față de societatea socialistă ilustrează mai degrabă raporturile sale cu elita politică și reacțiile față de locul care îi era rezervat în ierarhia socială și de putere a societății. Or, în momentul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
metodei lui Kelly pentru investigarea valorilor. În fond, o mare parte dintre termenii cu ajutorul cărora subiectul face comparații sunt de natură evaluativă. Matricea valorico-atitudinală se proiectează în grila constructelor. Oamenii sunt înclinați îndeobște să-i caracterizeze pe alții prin prisma frământărilor, a aspirațiilor, valorilor, intereselor prioritare stringente. În autodescrierea, cât și în portretul făcut altor persoane subzistă astfel, ca un laitmotiv, expresii ca: „cinstit-necinstit”, „ambițios-delăsător”, „cult-incult”, „ascultător-neascultător”, „familist-nefamilist”. Rezerva pe care o avem față de metoda lui Kelly este că nu ține
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
partener va fi mai bun, atât ca soț, cât și ca părinte, decât cel de care s-a despărțit, iar părintele vitreg speră că va fi repede înțeles și iubit de copiii partenerului său conjugal. În schimb, copiii își consumă frământările între speranța că părinții lui biologici se vor împăca și teama că noua căsnicie nu va reuși, că vor trebui să se mute în altă localitate, la altă școală, să-și facă noi prieteni. • Stadiul imersiunii, al confruntării cu realitatea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
artistic”, „Naționalul nou”, „Universul”, „Gazeta refugiaților”, „Cronica”, „Curentul magazin”, „Convorbiri literare” ș.a. A fost membru fondator al Societății Autorilor Dramatici Români (1923). Cu un oarecare simț al echilibrului în ceea ce privește substanța dramatică și scriitura propriu-zisă, S. ilustrează în piesa Cealaltă lege frământările unui preot care oscilează între dorința de a se recăsători și gândul tainic ce pune la îndoială omnipotența divină. Deși pe parcurs tensiunea acțiunii este diminuată din cauza dialogului banal și a excesivei detalieri psihologice, inadecvată genului, drama se reabilitează întrucâtva
SABARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289415_a_290744]
-
Marin Sorescu, Doina Uricariu și Ion Mircea. Culegerea Voi veni într-o noapte (1971) include delicate poeme în proză în care R. sondează eul. Cititorul este pus față în față cu un univers melancolic, de o grațioasă feminitate, lipsit de frământări și de prefaceri spectaculoase, unde își găsește loc mai degrabă efemeritatea gândului, a trăirii decât analiza interioară mai profundă. Poezia închide un monolog pe tema iubirii, a jocului permanent dintre renunțare și speranță, cu fiecare modificare ce poate transfigura teritorii
ROSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289385_a_290714]
-
oferă o surprinzătoare, paradoxală imagine a omului politic de clocotitoare energie. Exaltatul cu gesturi fastuoase, făcând din fiecare apariție în public un adevărat spectacol, apare în notațiile de aici ca un abulic, bolnăvicios și lacrimogen, lăsându-se pradă unor chinuitoare frământări. O natură hipersensibilă și lucidă deopotrivă, analizându-se necruțător, în dorința de a se autoperfecționa. Auster până la puritanism, zbuciumatul lasă din când în când să i se întrevadă firea de un cotropitor senzualism. E loc, desigur, și pentru meditații despre
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
1911-1912), este secretar literar al Teatrului Național din Craiova, unde o cunoaște pe actrița Fanny Rădulescu, pe care o ia în căsătorie, adoptând-o și pe fiica acesteia, Puia Florica. Reușește să-și tipărească la Orăștie primul volum de nuvele, Frământări (1912). În 1911 devenise membru, iar în 1914 secretar al Societății Scriitorilor Români. În 1916 îi apar culegerile de schițe și nuvele Golanii, cu o prefață de Mihail Dragomirescu, care îl recomandă drept un reprezentant al „verismului”, și Mărturisire. Fratele
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
tema sterilizării), precum și un foarte interesant Jurnal, editat postum (I-II, 1984), care aduce prețioase informații despre laboratorul său de creație. R. a început prin a scrie schițe și nuvele, adunate și tipărite ulterior, cu adaosuri de sumar, sub titlurile Frământări, Golanii, Mărturisire, Răfuiala. Câteva culegeri sunt tipărite după primul război mondial: Catastrofa, Trei nuvele (1924), Cuibul visurilor (1927) ș.a. Proza scurtă nu l-a impus. E. Lovinescu, care i-a găzduit în „Sburătorul” mai multe schițe, o găsea ștearsă, iar
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
și verifică personal soliditatea ștreangului. Echilibrul lui interior va fi tulburat însă când, mutat pe frontul românesc, principiile sale intră în contradicție cu sentimentul național, ceea ce îi revelează, în cele din urmă, și o dramă a condiției umane. După lungi frământări, ajunge să dezerteze, e prins și sfârșește el însuși în ștreang. Problemele de conștiință ale personajului, dezbaterea morală interioară constituie materia principală a romanului. Deși nu înfățișează lupte, Pădurea spânzuraților realizează un tablou foarte sugestiv al războiului, prin atmosfera apăsătoare
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
constituie precipitarea plină de dramatism a timpului, revelarea momentelor când timpul iese din tiparele sale constante și se dezlănțuie, pentru a reintra în tiparul constant sau într-o nouă epocă de așteptare, când criza s-a consumat. LUCIAN RAICU SCRIERI: Frământări, Orăștie, 1912; Golanii, introd. Mihail Dragomirescu, București, 1916; Mărturisire, București, 1916; Calvarul, București, 1919; Cadrilul, București, 1919; Răscoala moților, București, 1919; Răfuiala, București, 1919; Ion, I-II, București, 1920; Catastrofa, București, 1921; Hora morții, București, 1921; Norocul, București, 1921; Nuvele
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Kálmán, Cavalerii, București, 1912; A. P. Cehov, Gura femeii..., București, [1916]; Bernhard Kelermann, Povestea unui dor (Yester și Li), București, 1918; Marcel Prévost, Fecioarele nebune, București, 1921; O mie și una de nopți, I-II, București, 1922. Repere bibliografice: G.Bogdan-Duică, „Frământări”, „Românul”, 1912, 243; G. Topîrceanu, Scrieri, II, îngr. și pref. Al. Săndulescu, 1983, 320-322; Dragomirescu, Scrieri, 150-154; Lovinescu, Critice, VII, 119-136; I. Al. Brătescu-Voinești, [Raport de premiere a romanului „Ion”], AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XLI, 1920-1921; Botez, Scrieri
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
de altă parte, dacă acordăm valorilor - așa cum am subliniat pe parcurs - funcția de principii abstracte despre dezirabil, noi considerăm că putem vorbi despre începutul conturării scării personale de valori doar o dată cu intrarea în preadolescență (în jurul vârstei de 12-13 ani), procesul frământărilor axiologice atingând apogeul spre sfârșitul adolescenței și începutul tinereții (18-20 ani), rămânând însă, în principiu, un proces deschis. Aceasta nu înseamnă că sistemul personal de valori se naște pe un teren gol. Toată socializarea și umanizarea copilului (cea primară, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
studii experimentale confirmă observația cotidiană că oamenii folosesc o serie de alte metode pentru a se sustrage disconfortului disonanței, începând de la a consuma alcool până la a se angaja în activități distructive sau în munci care să-i scoată din imperiul frământărilor cognitiv-afective. Alternativele de reducere sau anihilare sunt date de contextul în care s-a produs disonanța și de mijloacele perceptive cele mai la îndemână și mai puțin costisitoare (Fried și Aronson, 1995). Să încheiem observând că perspectiva schimbării de atitudine
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]