9,707 matches
-
din cauză că mi s-a contestat acest drept, - (el mi s-a contestat de oameni cari n-au nici o cădere!) - ci fiindcă simțirea mea, realizată azi în franțuzește printr-un extraordinar hazard, izvorăște din origine românească. înainte de-a fi Ťprozator francez contemporanť, așa cum se spune pe coperta colecției lui Rieder, eu am fost "prozator român înnăscut". Idealul lui Panait Istrati s-a împlinit, în zilele noastre. Opera sa, rescrisă sau scrisă de el însuși în limba maternă, începând cu Chira Chiralina
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
citează pe șeful Agenției, Horia Georgescu. Pentru el, "mii de consilieri locali au semnat contracte cu propriile lor societăți. O bună parte din persoanele angajate în aceste societăți se regăsesc apoi în echipele ce gestionează proiectele finanțate din fonduri europene". Francezii arată că Victor Ponta, premierul socialist al unui guvern de coaliție, vrea să evite un nou conflict cu CE, dar nu crede că varianta demiterii celor peste 1.000 de edili este viabilă. Perspectiva este respinsă și de către primarii împricinuiți
Le Monde: Intrarea României în Schengen, miza afacerii primarilor incompatibili by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36079_a_37404]
-
Debutul editorial al genului n-a fost tocmai încurajator. Asta se întâmpla în 1970, când un editor curajos s-a decis să-l publice pe americanul James Ellroy. În SUA, genul era deja clasicizat, încă dintre războaiele mondiale. Un critic francez, de altfel, inclusese Șoimul maltez al lui Dashiell Hammett în rândul celor zece romane care „au făcut America”. În Franța, până cu trei sau patru decenii în urmă, romanul polițist nu era considerat literatură. Doi editori și două colecții au
Noul roman polițist () [Corola-journal/Journalistic/3611_a_4936]
-
ce legătură este între prezența României ca invitat de onoare al Salonului și remedierea derivei identitare cu pricina. Ei bine, articolul se intitulează „Dracula, trezește-te!” iar volumul, Bun venit în Transilvania. Ca să vezi din ce motive ne dau atenție francezii, când ne dau: continuând să-l confunde pe Vlad Țepeș cu personajul lui Bram Stoker din 1897 și atribuindu-i drept locuință domnitorului muntean Castelul Bran din Transilvania; sau să confunde țeapa cu caninii vampirilor. De asemenea, continuând cu încăpățânare
Ce știu jurnaliștii francezi despre România () [Corola-journal/Journalistic/3799_a_5124]
-
Armaghedonului de Marta Petreu. O privește pe aceasta din urmă, ea n-a primit la timp finanțare din partea ICR. Editorialul numărului din „Le Monde des Livres”, semnat, ca de obicei, de Jean Birnbaum, îl evocă pe eternul și fascinantul (pentru francezi, în mai mare măsură decât pentru români) Panait Istrati. Despre Cioran, Ionescu sau Eliade, nici un cuvințel. Revista îi consideră, probabil, scriitori francezi. „Tomate uriașe și regi blestemați“ Cel mai curtat romancier român care a participat la Salon du Livre de la
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3803_a_5128]
-
destul de largă și ele vor fi chiar adoptate de către Parlament. În Franța s-au legalizat pe 12 februarie căsătoriile între persoanele de același sex. A fost o luptă strașnică, ministrul Justiției fiind un militant important al proiectului. Dacă în mentalitatea francezilor e atât de greu de digerat o propunere de genul ăsta, cum ar putea românii să aprobe astfel de inițiative? Să nu facem confuzii. În Franța funcționa de ani de zile o lege privind recunoașterea parteneriatelor civile. Ceea ce s-a
Remus Cernea: Parlamentul îmi va adopta propunerile, Hașotti mă va susține. Iisus este un reper pentru mine by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38218_a_39543]
-
de Leonidas Hristaki "Panait Istrati. Un scriitor." (1993), acesta încearcă să dea răspuns la întrebarea: "Este Istrati scriitor francez? Prozator român sau grec?" Observăm că în vechea dilemă de la G. Călinescu încoace s-a introdus o nouă necunoscută, a treia. Francezii au recunoscut cu onestitate că Panait Istrati este "scriitor român de expresie franceză" și l-au așezat printre cei mai originali, editându-i integral opera la editurile cele mai prestigioase. Ca dovadă, în anul 2006 au apărut în trei impresionante
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
Dacă e să judecăm după topurile din hebdomadarele cele mai cunoscute, francezii citesc romane cât se poate de mediocre, originale sau traduse. Poezie, deloc. Ceva mai ridicat este nivelul eseurilor și documentarelor. Fiind vorba de romane, în momentul de față, în primele zece locuri din toate palmaresurile se află nesmintit doi romancieri
Ce mai citesc francezii () [Corola-journal/Journalistic/3750_a_5075]
-
Așa numesc francezii scrierile care refac din unghi naționalist istoria Franței. În toate topurile din presa a figurat timp de un an cartea lui Lorant Deutsch Metronom, un fel de istorie a Parisului prin intermediul monumentelor sale. Trei tineri istorici au remarcat în carte
Romanul național () [Corola-journal/Journalistic/3616_a_4941]
-
a lui Victor Ponta a acordat un interviu pentru în care a vorbit despre artă. El consideră că succesul ține foarte mult de locul în care te naști. Dacă mă nășteam în altă țară, eram mult mai apreciat. De exemplu, francezii apreciază enorm arta. În Franța, se pune preț pe valoare și pe cultură. În România nu este așa. La noi în țară sunt mulți copii talentați de care nu știe nimeni. Nu îi vedem la niciun post de televiziune și
De Paște, Băsescu și Ponta se ciocnesc cap în cap by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36313_a_37638]
-
pentru că văd că înțelegeți foarte bine”, l-a complimentat premierul Franței pe președintele român. Deoarece, în acel moment, organizatorii au dorit ca jurnaliștii să părăsească încăperea, președintele Băsescu le-a cerut subordonaților să aștepte, probabil, dorind un răspuns din partea oficialului francez de față cu presa: „Nu, lăsați presa puțin”. În acel moment, premierul Jean-Marc Ayrault i-a amintit președintelui faptul că despre aderarea României la spațiul Schengen a discutat și cu premierul Victor Ponta, subliniind că Franța s-a arătat întotdeauna
Gafa președintelui Băsescu, după ce premierul Franței i-a mulțumit că a vorbit în română: Thank you by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36454_a_37779]
-
lui Marc Aureliu, care în Descrierea Greciei i-a consacrat multe pagini Messinei. Cândva glorios, orașul a căzut în ruină după creștinare, fiind cucerit de vii și de plantații de măslini. În mijlocul sălbăticiei, un efort greu de imaginat pentru occidentali (francezii, spune Le Nouvel Observateur, sunt obișnuiți cu renovări de un an sau doi) a făcut posibilă întoarcerea culturii.
Redeschiderea Teatrului din Messina () [Corola-journal/Journalistic/3383_a_4708]
-
Ion Mihai Este știută contribuția popoarelor germanice la căpătarea individuației ( în sensul lui C.G. Jung, de dezvoltare a particularităț ilor) popoarelor neolatine: francezii datorită francilor, ibericii datorită vizigoț ilor, italienii datorită goților și lombarzilor.... În ce privește poporul român s-a ridicat mirarea că o conviețuire atât de îndelungată cu goții și gepizii, pe ambele maluri ale Dunării, nu ar fi lăsat urme, abia câteva
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
Nu mulți francezi mai știu cine a fost Jacques Laurent (1919- 2000), căruia i-a apărut recent o a doua culegere de articole critice sub titlul „L’Esprit des Lettres”. Articolele datează din anii 1950-1970. În 1971, Laurent a primit Premiul Goncourt. La
Jacques Laurent cel rău () [Corola-journal/Journalistic/3408_a_4733]
-
Tonul articolelor este mai mereu sarcastic. Când Camus primește Nobelul, Laurent nu găsește nimic mai bun de constatat decât că alegerea juriului suedez ține de o... normalitate care dura de peste o jumătate de secol și anume de când laureatul, tot un francez, fusese mediocrul poet Sully Prudhomme. „De ce să ne mirăm, scrie Laurent, că o instituție care ia în considerare caracterul angajat al unei opere și nu valoarea ei (încoronând-o pe aceasta din urmă doar printr-o întâmplătoare confuzie, ca în
Jacques Laurent cel rău () [Corola-journal/Journalistic/3408_a_4733]
-
straie naționale câteva statui înfățișând bărbați și femei goi-goluți. Când te gândești că nudul masculin era socotit absolut firesc în Antichitate sau în Renaștere, îți poți da seama de regresul simțului artistic proporțional cu „progresul” moravurilor. Noroc cu libertinii de francezi!
Expoziția nudului masculin () [Corola-journal/Journalistic/3149_a_4474]
-
Jean Hoen este un francez internat în lagărul de la Buchenwald între 1943 și 1945 și care a reușit să țină un fel de jurnal secret, aproape zi de zi. Imediat după eliberare, a publicat o carte intitulată Fronstalag 122 despre cel dintâi lagăr de care
Manuscrisul de la Buchenwald () [Corola-journal/Journalistic/3151_a_4476]
-
Francezul Yves Coppens este un antropolog optimist. El nu privește cu nostalgie către omul de odinioară. E convins că omul de mâine va fi mai inteligent decât cel de azi. Contestă existența raselor: grupurile umane n-au trăit niciodată atât de
Un antropolog optimist () [Corola-journal/Journalistic/3150_a_4475]
-
Simenon și pe alții: „Bărbații care veneau erau mahări ai regimului Muncă, Familie, Patrie, ai pieței negre, colaboraționiști. Fritzii pe care îi întâlneai erau generali, colonei, discreți, corecți, cum se spunea. Dar și bandiți de clasa întâi, șefi de la Gestapo, francezi, germani...” Piaf nu era o prostituată oarecare. Ei i se permitea să-și aleagă partenerii. În timp ce francezii sufereau de foame, Piaf era răsplătită pentru farmecele pe care le punea la bătaie, des chansonnettes comprises, cu bunătățuri și trufandale.
Adevărata Edith Piaf? () [Corola-journal/Journalistic/3171_a_4496]
-
colaboraționiști. Fritzii pe care îi întâlneai erau generali, colonei, discreți, corecți, cum se spunea. Dar și bandiți de clasa întâi, șefi de la Gestapo, francezi, germani...” Piaf nu era o prostituată oarecare. Ei i se permitea să-și aleagă partenerii. În timp ce francezii sufereau de foame, Piaf era răsplătită pentru farmecele pe care le punea la bătaie, des chansonnettes comprises, cu bunătățuri și trufandale.
Adevărata Edith Piaf? () [Corola-journal/Journalistic/3171_a_4496]
-
de influență a Federației Ruse și evident să încerce să creeze polemici, să creeze semne de întrebare cu privire la cel mai important aliat din regiune, aliat al Moldovei și aliat al Vestului, care este România", a spus Mircea Geoană pentru RFI. Francezii au inventat formula "agent provocateur". În românește e aproape identic, "agent provocator". Ăsta este Rogozin, așa funcționează, irită, creează tensiune, provoacă, în special Republica Moldova", a conchis senatorul PSD.
Geoană, despre Rogozin: "Este pur și simplu un..." by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/31063_a_32388]
-
Rodin - își imploră familia, în speță fratele, dar și mama, s-o scoată din ospiciu. Scrisorile au apărut inițial în Irlanda, traduse de o prietenă de-a Olgăi și abia după publicarea lor de către irlandezi, le-au dat publicității și francezii. Ba chiar traducătoarea irlandeză a avut probleme serioase cu familia Claudel. Franța să țină oare atât de mult la „prestigiul” lui Paul și atât de puțin la aflarea adevărului în ceea ce o privește pe nefericita Camille, genială și ea, ca
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
UE. Der Spiegel scrie că la nivelul al treilea lucrurile stau diferit, pentru că presupune luarea de sancțiuni cu un efect puternic asupra Rusiei, iar cea mai mare armă a Europei ar fi, în realitate, o cacealma, citează economica.net. De exemplu, francezii și germanii nu vor sancțiuni, insă le vor susține dacă Puțin continuă să destabilizeze Ucraina. În schimb, țări precum Marea Britanie și Cipru sunt ferm împotriva sancțiunilor, pentru că vor avea un efect și asupra propriilor sectoare financiare. Sancțiunile economice ar fi
Der Spiegel: De Ce sancțiunile UE pentru Rusia sunt o cacealma by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/31369_a_32694]
-
de la Radio-Collège, din Montreal, cu subiecte și teme din literatura și cultura română. Impresionează, evident, capacitatea lui Nicolae Țimiraș de a se bucura că textul lui Mihai Niculescu despre I.L. Caragiale urmează să fie transmis în Canada pentru românii și francezii canadieni. Excelente sunt relațiile și raporturile sufletești între doi scriitori români exilați, din considerente bine știute, unul în America, iar celălalt în Europa. Montréal, la 25 iunie 1953 2910 Maplewood ave apt. 2 Stimate domnule Niculescu, Prietenul meu Ciurea îmi
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
sau muzica folclorică a diferitelor popoare din lume. Iată, deci, o altă direcție în care s-ar putea, eventual, manifesta talentul d[umi]tale. Timpul - un sfert de oră. Pentru pagini de istorie romanțată, să luăm de pildă: Un diplomat francez la Iași în secolul al XVIII-lea sau Vasile Alecsandri în vizită la Napoleon al III-lea se consacră o jumătate de oră. Te rog să primești încă o dată felicitările și mulțumirile mele. Sunt convins că pe baza indicațiilor de
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]