1,758 matches
-
antropici,care influențează direct sau indirect calitatea apei de suprafață și a celei subterane.La nivelul comunei Apahida,stratele acvifere sunt afectate de prezența la suprafată a stratelor salifere,apa fiind nepotabilă în cea mai mare parte a comunei. Apele freatice și de adâncime sunt dezvoltate în depozituri etajate pe orizonturi și suborizonturi sau aflate sub forma de structuri lenticulare.Sunt cantonate în formațiuni deluviale cu orizonturi nisipoase,aluviale de lunca și conuri de dejectie.În lunca Someșul Mic adâncimea nivelului
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
lenticulare.Sunt cantonate în formațiuni deluviale cu orizonturi nisipoase,aluviale de lunca și conuri de dejectie.În lunca Someșul Mic adâncimea nivelului este mică (0-2 m)și crește o dată cu înălțimea relativă a teraselor,cu valoare maximă de 15-20 m.Apele freatice au,în general,mineralizare sulfatică ridicată.Daca apele subterane din acvifer nu sunt potabile ,multe dintre ele prezintă în schimb calități terapeutice datorită prezenței clorurii de sodiu și radioactivității acestora.În zona Someșeniului,spre vest de Apahida,s-au captat
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
vest de Apahida,s-au captat izvoare minerale clorurate,bicarbonate,sulfate,radioactive,al căror conținut în săruri este legat de formațiunile de ghipsuri și sare de vârstă Bedonian inferior. Alternanța neuniformă și înclinată a straturilor creează apariția pânzei de apa freatică pe versanți,mai ales pe cei cu expoziție nordică,dând naștere unor mici zone depresionare cu exces permanent de umiditate,ceea ce favorizează dezvoltarea unei vegetații acvatice(trestie,papură,pipiring).În general,apa freatică este bogată în săruri(cloruri,sulfați),dură
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
a straturilor creează apariția pânzei de apa freatică pe versanți,mai ales pe cei cu expoziție nordică,dând naștere unor mici zone depresionare cu exces permanent de umiditate,ceea ce favorizează dezvoltarea unei vegetații acvatice(trestie,papură,pipiring).În general,apa freatică este bogată în săruri(cloruri,sulfați),dură și cu gust de calciu. Perimetrul total a lacurilor cadastrale de pe teritoriul comunei este de 698 km.,reprezentate de lacul Feiurdeni 1 si 2,cu amenajări piscicole.În hotarele Apahidei existau lacuri naturale
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
mai vechi urme ale omului preistoric în paleoliticul târziu, eneolitic, neolitic, epoca bronzului și epoca fierului. Aceste date demonstrează că o eventuală investiție în realizarea unor lucrări de canalizare nu ar găsi nici un impediment, fiind foarte ușor de realizat. Apa freatică pe platouri se găsește cantonată la adâncimi doar de peste 5 m, pe când pe firele de văi, stratul acvifer este situat doar la adâncimi între 0,5-1,5 metri. Pe versanți se semnalează prezența izvoarelor de coastă, numite de localnici „cioroaie
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
martie 1991 localnicii sesizează în zona de nord vest a vulcanului un cutremur de intensitate mică, care crește în perioada săptămânilor următoare, care creează certitudinea unei activități vulcanice.La data de 2 aprilie se produce erupția, la început o explozie freatică cauzată de contactul magmei fierbinți cu pânza de apă freatică care apare sub formă de vapori fierbinți de apă, formându-se în apropierea piscului o crăpătură lungă de 1,5 km. In următoarele două săptămâni, au loc erupții mai mici
Pinatubo () [Corola-website/Science/307497_a_308826]
-
vulcanului un cutremur de intensitate mică, care crește în perioada săptămânilor următoare, care creează certitudinea unei activități vulcanice.La data de 2 aprilie se produce erupția, la început o explozie freatică cauzată de contactul magmei fierbinți cu pânza de apă freatică care apare sub formă de vapori fierbinți de apă, formându-se în apropierea piscului o crăpătură lungă de 1,5 km. In următoarele două săptămâni, au loc erupții mai mici de cenușă vulcanică, seismografele înregistrând sute de cutremure. Prin metoda
Pinatubo () [Corola-website/Science/307497_a_308826]
-
curgătoare și stătătoare (râuri, fluvii, lacuri), această pătrundere a apei prin straturile permeabile (lat. Aquifer) va fi oprită de o rocă impermeabilă (Aquiklud) care joacă rolul unui canal acest sistem de canale poate să fie supraetajat. Nivelul sau oglinda apei freatice se poate observa în fântâni fiind un indicator al cantității de apă subterană (potențialul hidrologic). Frecvent apele subterane se află sub presiune, ceea ce explică formarea fântânilor arteziene.Apele subterane, la fel ca cele de la suprafață, curg sub acțiunea forței gravitaționale
Ape subterane () [Corola-website/Science/306523_a_307852]
-
caoline se găsesc în locul formării lor pe când argilele secundare se găsesc departe de locul formării lor fiind mutate de eroziune și apă. Straturile argiloase fiind impermeabile, joacă un rol în reținerea apei de înfiltrație și în formarea pânzei de apă freatică. Minerale argiloase sunt de obicei formate pe perioade lungi de timp prin dezagregarea chimică treptată a rocilor, de obicei, de silicat de aluminiu, prin concentrații mici de acid carbonic și alți solvenți diluați. În urma intemperiilor acești solvenți, de obicei acizi
Argilă () [Corola-website/Science/307808_a_309137]
-
un studiu geotehnic complex, relevee, investigații la fundații și la pereți, urmărirea nivelului hidrostatic în foraje etc. Studiile efectuate au constatat că ansamblul Mănăstirii Agapia se află într-o "stare gravă de avarie". Aceasta se manifesta prin reducerea nivelului apei freatice față de sol, inundarea fundațiilor (la adâncimea de circa 0,90 m) și a beciurilor, degradarea zidurilor și evoluția progresivă a igrasiei în pereții bisericii și a clădirilor din incintă, alunecări de teren. Biserica "Sf. Voievozi" prezenta degradări importante la turlă
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
sud au fost grav avariate în partea centrală, fiind prăbușită zona în care funcționase trapeza mănăstirii și beciurile din subsolurile aferente - extinse pe latura de sud pentru depozitare. Cauzele acestei stări de degradare erau multiple: Nivelul extrem de ridicat al pânzei freatice, fenomenele de îngheț-dezgheț repetat, cutremurele din 1977, 1986 și 1990 au dus la apariția de crăpături la nivelul fundațiilor, al pereților din zidărie, al aregiunilor de naștere a bolților și arcelor de la nivelul turlei și a celorlalte elemente structurale componente
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
cele din direcția N-V, care pot atinge viteze de până la 4 m/s . În comuna Valea Moldovei hidrografia are un rol important în evoluția peisajului geografic. Alături de precipitații apele subterane alimentează rețeaua superficială. Apele subterane se împart în : - ape freatice, ce se găsesc în albia Moldovei și a pâraielor, în terase, glacisuri, deluvii de alunecare și pe unele interfluvii; - ape de stratificație, ce se găsesc la adâncimi destul de mari, peste 20 de metri. La locurile unde ies la suprafață se
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
evocă numele haiducului Grigore Pintea cunoscut în popor că Pintea Viteazul. Climă este temperat-continentală moderată cu o temperatură medie anuală de 8-10 grade C și o cantitate medie de precipitații de 700mm anual. Rețeaua hidrologica este variată, cu bogate pânze freatice, izvoare, numeroase pâraie care se varsă în Someș, cele mai importante pâraie sunt: Valea Șimișna, care limitează teritoriul comunei la est și Valea Iepii ce traversează satul Rus prin centru, pe cursul ei superior aflându-se satul Fântânele-Rus. Diversitatea vegetației
Rus, Sălaj () [Corola-website/Science/302058_a_303387]
-
depozitelor loessoide cu coeficient de infiltrare mai ridicat, interfluviilor sub formă de câmpuri netede cu pantă foarte slabă, existentei ariilor semiendoreice. O mare parte din apa rezultată din precipitații, care nu reușește să se scurgă, se infiltrează și alimentează pânzele freatice, iar o parte stagnează în crovuri, formând lacuri în perioadele de exces de umiditate. Resursele de apă sunt moderate sub raport cantitativ și se găsesc sub forma apelor subterane (ape freatice și ape de adâncime) și a apelor de suprafață
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
reușește să se scurgă, se infiltrează și alimentează pânzele freatice, iar o parte stagnează în crovuri, formând lacuri în perioadele de exces de umiditate. Resursele de apă sunt moderate sub raport cantitativ și se găsesc sub forma apelor subterane (ape freatice și ape de adâncime) și a apelor de suprafață (lacuri naturale și antropice, râuri). Apele freatice sunt cantonate, mai ales în stratele de Fratești, în depozitele de terasă și în aluviunile de pe văile principalelor râuri; sunt alimentate de precipitații și
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
formând lacuri în perioadele de exces de umiditate. Resursele de apă sunt moderate sub raport cantitativ și se găsesc sub forma apelor subterane (ape freatice și ape de adâncime) și a apelor de suprafață (lacuri naturale și antropice, râuri). Apele freatice sunt cantonate, mai ales în stratele de Fratești, în depozitele de terasă și în aluviunile de pe văile principalelor râuri; sunt alimentate de precipitații și prin deplasarea apelor din stratele de Cândești, fiind puse în evidență prin aliniamente de izvoare, unde
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
conținutul de litiu-6, fiind destul încât să afecteze masă atomică măsurată al litiului în multe chimicale standardizate, precum și cea a surselor naturale de litiu, care au fost contaminate de către sărurile de litiu descărcate din cadrul facilităților de separate izotopica în cadrul pânzei freatice. Litiul a fost utilizat în scăderea punctului de topire al sticlei și îmbunătățirea comportamentului oxidului de aluminiu prin procesul Hall-Héroult. Aceste 2 întrebuințări dominaseră piața până spre mijlocul anilor '90. Cererea de litiu pentru armele nucleare a scăzut și vânzările
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
Africa (formând Marea Roșie) și la nord-est în Placa Eurasiei (formând Munții Zagros). Peninsula e formată din: Arabia are puține lacuri sau râuri permanente. Apa este drenată de cursuri temporare, numite wadi, care sunt uscate, cu excepția sezonului ploios. Pânza de apă freatică este însă prezentă sub cea mai mare partea a peninsulei, și acolo unde iese la suprafață se formează oaze (ex. oazele Al-Hasa și Qatif) și permite practicarea agriculturii. Climatul este foarte cald și de arid, iar peninsula nu are păduri
Peninsula Arabică () [Corola-website/Science/302983_a_304312]
-
în Chină pentru reîmpăduriri,plantarea pe marginea drumului și că arbore ornamental. Unele cărți scriu că va crește bine pe o mare varietate de tipuri de sol, mai ales cele sărace, și necesită multă lumină și nu îi plac apele freatice ridicate. Cheresteaua de paulovnia este un lemn pâl albicios cu fibră dreapta, dar poate fi și gri argintiu, brun deschis sau roșiatic. Caracteristicile sale de rezistență la putrezire și un punct de aprindere foarte înalt asigura popularitatea acestui lemn pe
Paulovnia () [Corola-website/Science/303497_a_304826]
-
neuniform în timp și spațiu, dar suficiente pentru a asigura necesarul de apă zilnic al celor peste 1,9 milioane locuitori din zonă. Sursele de apă din bazinul hidrografic someșan sunt supraterane și subterane. Cele subterane sunt reprezentate de apele freatice și de adâncime, iar cele subterane sunt reprezentate de râuri și acumulări (lacuri, baraje etc.). Resursele de apă teoretice totale din bazin sunt de circa 4348 milioane m³ (din care 4012 milioane m³ provin din apele de suprafață și 336
Râul Someș () [Corola-website/Science/304113_a_305442]
-
accentuate de a-și modifica cursul fie prin lucrări de consolidare a albiilor. "Gospodărirea apelor subterane" are drept obiect toate formele de ape subterane, care se scurg sub nivelul solului. La rândul ei, aceasta poate fi împărțită în: "Gospodărirea apelor freatice" se ocupă de apele subterane de mică adâncime, în care majoritatea fenomenelor de scurgere au loc cu nivel liber și care sunt mai strâns legate de apele de suprafață. Deși apele subterane se scurg și ele, vitezele de scurgere sunt
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
scurg și ele, vitezele de scurgere sunt mult mai mici, iar straturile subterane constituie și rezervoare în care apa se acumulează. De aceea, încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au utilizat puțuri care să le permită să extragă apele freatice pentru diferite folosințe. Rezervoarele subterane și posibilitățile lor naturale de împrospătare sunt de limitate. De aceea, dacă resursele de apă subterane sunt suprasolicitare, se ajunge la o scădere a nivelului apelor subterane având ca efect secarea puțurilor mai puțin adânci
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
folosințe. Rezervoarele subterane și posibilitățile lor naturale de împrospătare sunt de limitate. De aceea, dacă resursele de apă subterane sunt suprasolicitare, se ajunge la o scădere a nivelului apelor subterane având ca efect secarea puțurilor mai puțin adânci. Gospodărirea apelor freatice urmărește menținerea echilibrului natural al straturilor acvifere precum și soluții de sporire a alimentării straturilor subterane prin metode ca reîmprospătarea artificială a straturilor subterane. Deoarece în cursul proceselor de infiltrare, apele antrenează diferite substanțe poluante de la suprafața solului aceste substanțe fie
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
natural al straturilor acvifere precum și soluții de sporire a alimentării straturilor subterane prin metode ca reîmprospătarea artificială a straturilor subterane. Deoarece în cursul proceselor de infiltrare, apele antrenează diferite substanțe poluante de la suprafața solului aceste substanțe fie ajung în apele freatice, fie se depun în solurile care constituie straturile acvifere sau în cele de deasupra lor. Ca urmare are loc o deteriorare a calității apelor subterane, care le face improprii folosirii. Fenomenul se produce pentru toate formele de apă subterană, dar
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
care constituie straturile acvifere sau în cele de deasupra lor. Ca urmare are loc o deteriorare a calității apelor subterane, care le face improprii folosirii. Fenomenul se produce pentru toate formele de apă subterană, dar este deosebit de intens pentru apele freatice, tocmai din cauza adâncimilor reduse la care se află. Acest proces poate ajunge atât de intens încât să devină ireversibil. O sursă de poluare a apelor subterane o constituie și pierderile din conducte și rezervoare îngropate, care conțin lichide poluante. Apele
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]